6,812 matches
-
asistentului, dar profesorul n-a sesizat-o, crede Christa. Sau a ales să nu o bage În seamă, crede Giulia, care, ca și altădată, ca și În multe alte dăți viitoare, se simte Împărțită Între dorința de a-i fi fidelă Întru totul soțului ei și mintea ei vie, care Îi spune altceva. —Sosirea?! Deși eram evident așteptat - sau poate chiar din acest motiv -, sosirea mea acolo a fost și ea dificilă. Gândiți-vă, doar, că din prima clipă când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
care îi auzise vorbind de atâtea ori pe părinții și bunicii săi, când, la un moment dat, nimeni nu mai știa cauza acelor morți, nici numele celui ce le pornise. Iar tuaregii, puținii imohag-i ce mai rătăceau la hotarele deșertului, fideli tradițiilor și legilor lor, nu erau în situația de a se anihila unii pe alții, căci trebuiau să se apere cum puteau de înaintarea civilizației. Și-a amintit de strania senzație ce îi străbătu corpul când spada lui a pătruns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și tăie cu forță pielea de pe cocoașa cămilei, extrăgând grăsimea albicioasă, un seu rece care în curând avea să se strice, dar pe care îl mestecă, conștient că era singurul aliment ce-i putea reda forțele. Chiar și după moarte, fidelul său animal îi făcea un ultim serviciu: sânge din venele sale, apă din stomacul său și prețioasa lui rezervă de grăsime pentru a-și redobândi forțele. După o oră, când noaptea era neagră, îi aruncă o ultimă privire de recunoștință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
a ceea ce părea o imensă peșteră goală. Scoase capul pe fereastră și se minună de înălțimea cupolei de fier și sticlă, ce părea și mai mare pentru că de-abia o luminau becurile livide și prăfuitele reclame luminoase. Pasagerii ce rămăseseră fideli lungii călătorii coborau acum cu geamantanele lor ponosite de carton și se îndepărtau cu pași obosiți, blestemând orarul absurd al acelui tren matusalemic, care ajungea întotdeauna la destinație cu mai bine de șase ore de întârziere. Coborî ultimul, cu covoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
frontiere toate coletele subversive și să i le trimită la domiciliu. Trase din țigara de foi, fumul fu risipit de un hohot de râs. — Ceea ce nu știa șahul, continuă Djamaledin, era faptul că Ministrul Poștelor era unul dintre cei mai fideli discipoli ai mei și că-l Însărcinasem chiar cu buna difuzare a ziarului! Râsul lui Djamaledin răsuna Încă atunci când sosiră trei vizitatori cu capetele acoperite de fesuri de un roșu sângeriu. Se ridică, Îi salută, Îi Îmbrățișă, Îi invită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de iarbă și mușchi. Rămânea destul loc pentru pământul bătătorit și negru. Coroanele copacilor se răsfirau acoperind totul, și pe jucătorii de șah aplecați peste mesele de beton, și pe cei adunați grămadă în jurul lor. Jucătorii de șah erau mai fideli parcului decât mine. Oameni bătrâni, aveau timp. Eu nu mă încumetam să mă apropii de jucători, eram încă prea tânăr. Treceam pe lângă ei privindu-i de la distanță și o luam la dreapta, intrând pe o cărăruie îngustă. După un pâlc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
că victima refuza să moară În acea zi. Și ceea ce se Întâmpla aici, se Întâmpla În toată țara. Până noaptea la ora douăsprezece fix, În ultima zi a anului, Încă mai erau oameni care acceptaseră să moară din cel mai fidel respect față de reguli, indiferent dacă era vorba de cele referitoare la esența chestiunii, adică, sfârșitul vieții, sau de cele ținând de multiplele modalități cu care aceasta, amintita esență a chestiunii, obișnuiește să se Înveșmânteze, cu o pompă și o solemnitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
aceleași cuvinte laconice, Nu sunt morți. Mai mult noroc avea să aibă reporterița aceea tânără de la televiziune căreia un trecător, privind alternativ către ea și către cameră, i-a povestit un caz trăit de el personal și care era copia fidelă a episodului deja relatat cu regina-mamă, Tocmai bătea miezul nopții, spuse el, când bunicul meu, care părea să se afle chiar pe punctul de a se sfârși, a deschis brusc ochii Înainte să sune ultima bătaie a ceasului din turn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
astfel de lucruri, eminență, să trăiesc cu propriile mele greșeli deja Îmi dă destulă bătaie de cap, Va trebui să vorbesc cu regele, să-i amintesc că, Într-o situație ca asta, atât de confuză, atât de delicată, numai respectarea fidelă și neobosită a doctrinelor demonstrate ale sfintei noastre mame, biserica, va putea salva țara de la haosul Înspăimântător care se va abate peste noi, Eminența voastră va hotărî, este domeniul dumneavoastră, Îl voi Întreba pe maiestatea sa ce preferă, s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
atâtea suferințe, văd chipurile acelea familiare, făcându-mi cu mâna, cu mișcări calde, luându-și rămas-bun de la mine pentru totdeauna. Iată și aprozarul, dezordonat și plin de culoare, precum paleta unui pictor, și iată cafeneaua aceea nouă și clienții ei fideli din fiecare dimineață, îi văd pe toți atât de clar dintr-odată, văd chiar și ce au în farfurii, văd și ce scrie în ziarele lor și imediat ajungem la cafeneaua cea veche, acolo îmi plăcea să stau cu Noga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
rece, așa cum făceam și noi, vară după vară, uneori rămâneam pe canapea în fața unui film dezamăgitor de la televizor, astă-seară avem un film bun, mă anunța el entuziasmat, dar după numai o jumătate de oră ațipea, doar eu continuam să privesc, fidelă personajelor care-mi ofereau viețile lor, la finalul filmului se trezea, îmi zâmbea victorios, turna bere în pahare, îmi mângâia coapsele goale. Îndrăznesc să le invidiez chiar și pe fetele de la cămin, pe fetele acelea tinere, aproape niște copii, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
la o librărie cu șapte etaje, precum Kinokuniya. Nici nu cred că și-ar fi putut imagina o librărie mică, sărăcăcioasă. Librăria Kobayashi. Biata librărie Kobayashi. Ușa de la intrare scârțâie jalnic și în fața ochilor nu apar decât reviste. Cele mai fidele cumpărătoare sunt gospodinele preocupate de ultimele tehnici în arta amorului. Ele cumpără revista Femeia care are și un supliment special, ilustrat, dedicat vieții sexuale. Probabil că stau la masa din bucătărie și îl citesc cu zel din scoarță-n scoarță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
satisfăcută, și Încă Într-un mod rușinos. M-am Întors către John fărĂ să mă mai uit la masa la care stătea Luis Delgado. Știam că zburase alături de fasciști mai mult de un an și uite-l acum, În uniforma fidelilor, vorbind cu alți trei tineri aviatori fideli, din ultima promoție, antrenată În Franța. Nici unul dintre puștii Ăștia noi nu-l cunoștea și mă-ntrebam dacă venise să-ncerce să fure un avion sau ceva. Din orice motiv ar fi venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
M-am Întors către John fărĂ să mă mai uit la masa la care stătea Luis Delgado. Știam că zburase alături de fasciști mai mult de un an și uite-l acum, În uniforma fidelilor, vorbind cu alți trei tineri aviatori fideli, din ultima promoție, antrenată În Franța. Nici unul dintre puștii Ăștia noi nu-l cunoștea și mă-ntrebam dacă venise să-ncerce să fure un avion sau ceva. Din orice motiv ar fi venit În oraș, fusese oricum o mare prostie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mîine, n-am de ce să mă-ncurc și-n seara asta cu ei. Mai sînt o grămadă de altă fete. Mai e Manolita, tot la Florida. Tipu’ de la Seguridad cu care stă e plecat În Valencia și ea Îi e fidelă cu oricine. — Auzi, Hank, ce-ncerci să-mi vinzi tu aicea? — Voiam doar să te-nveselesc puțin. — Maturizează-te odată. Ce mi-e Încă o gagică? — Încă o gagică. — Nu mă deranjează să mor nițel. Treaba asta cu moartea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de... Mai bine, așa n-or să fie prejudecăți din partea dumneavoastră”. Acceptă să ia loc. „Pentru că, vedeți, opera pe care vreau să v-o prezint acum dumneavoastră se situează curajos În opoziție cu Crowley. Noi toți, inclusiv eu, suntem Încă fideli revelațiilor din Liber AL vel legis, care, după cum probabil știți, i-a fost dictată lui Crowley În 1904, la Cairo, de o Înțelepciune superioară, pe nume Aiwaz. Și tocmai de la acest text se revendică și cei din OTO, până astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sau mai puțin aceleași dimensiuni. Cu numerele poți să faci ce vrei. Dacă am numărul sacru 9 și vreau să obțin 1314, data arderii pe rug a lui Jacques de Molay - scumpă tuturor acelora care, ca și mine, se declară fideli tradiției cavalerești a Templierilor -, cum fac? Îl Înmulțesc cu 146, data fatidică a distrugerii Cartaginei. Cum am ajuns la rezultat? Am Împărțit 1314 la doi, la trei etcetera, până când am găsit o dată satisfăcătoare. Aș fi putut să Împart 1314 la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
după mine... Trecuseră de-acum, în mers, de potcoava largă, de ciment, a stadionului clubului sportiv al urbei (edificiu altădată arătos, prestigios, impozant și plin de glorie, acum demolat integral, cu excepția tribunei principale, generatoare încă de secrete nostalgii, printre suporterii fideli a echipei municipale de fotbal, a găzarilor) și se îndreptau in corpore, supunându-se sugestiei angelice șoptite, dar hotărâte, spre fosta Tăbăcărie și spre Bariera Oborului, către malul pârâiașulul Dâmbu, de la periferia spațiului orășenesc civilizat și într-un sens de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
trebuie să aflați un lucru! De bine? vrea să știe Fratele. Mai degrabă... Domnilor, ca să revin în trecut, veți lua act că, potrivit cronicilor, ilustrul Ioan de Hunedoara a avut, la asediul Belgradului, un sfetnic, un curtean și un camarad fidel, care i-a stat alături până ce marele nacealnic a căzut răpus de ciumă, la Zemun, după acea victorie neasemuită. Vorbesc despre un cavaler-călugăr franciscan, un gentilom care, ca și mine, a ales de bună voie calea glorioasă a credinței și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lui într-un univers neiertător. Parker înclina spre pesimism. Brett, mai prozaic, judeca în termeni de sa Iar întârziat. ― Vom merge acolo. Este singurul lucru pe care-l putem face, zise Dallas privindu-i pe rând pe Parker și pe fidelul său secund care-l exasperau... Nu era mai bucuros decât ei să îndeplinească această misiune, iar în calitate de comandant, era nerăbdător să ajungă cât mai repede la bază și să procedeze la descărcare. Dar câteodată anumiți membri ai echipajului, simțind frâiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
câte un râmător, după puterea sa economică. La barul din centrul satului, al cărui patron este Porcoiu, când se apropie Ignatul, sunt în fiecare după-amiază, spre seară, dezbateri aprinse, încinse de paharele cu vodcă sau alte tării pe care abonații fideli ai patronului le dau pe gât. De astă dată, problema care încinge dezbaterea este directiva UE cu privire la sacrificarea porcului de Crăciun pe plaiul românesc. - Auziți, domnilor, cică să tăiem porcul fără să mai sufere. Adică să nu-l mai auzim
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
disto-vestibulară sunt frecvent unite. Molarul 1 temporar mandibular, ca și antagoniștii, prezintă două variante morfologice din care cea molariformă este cea mai frecventă, prezentând adesea patru cuspizi și numai în cazuri rare cinci cuspizi. Molarul 2 temporar mandibular este copia fidelă a molarului prim permanent mandibular, prezentând constant cinci cuspizi pe fața ocluzală. Rădăcinile seamănă ca formă și poziție cu cele ale molarilor permanenți, dar sunt mai divergente și recurbate. Dimensiunile coronare și radiculare ale dinților temporari maxilari 7.3. Pierderea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de factură religioasă, deoarece, în majoritatea cazurilor, „întoarcerea la autentic”, indiferent de domeniul unde este căutat acesta, se organizează ca strategii ale mîntuirii, ca sisteme simbolice și rituale care se prezintă ca fiind „calea dreaptă” a existenței și care promit „fidelilor” salvarea. Nu însă într-o lume viitoare și transcendentă, ci aici - și, pe cît posibil, acum ! Este și cazul a ceea ce pe bună dreptate a ajuns să se numească un „cult al corpului”. Dorința de „autentic” în relațiile cu sine
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
obiectul și corpul devin autonome. „Gluma” tîmplarului maramureșean rezumă astfel, prin vocea lui Anghelescu, teoria lui Marcel Mauss despre tehnicile corpului și pe aceea a lui Leroi-Gourhan despre tehnogeneză și antropogeneză. Altfel spus, ceva așezat despre facerea și rînduiala lumii... Fidelă principiului său, „antropologia” lui șerban Anghelescu își caută „subiecții” oriunde și nu se rezumă, pedant metodologic, la „bătrînii satului”. Marguerite Yourcenar, de pildă, „a înțeles admirabil balada balcanică a femeii zidite”. Eminescu sau Ispirescu, Ismail Kadare sau Ivo Andrić intră
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
discuție una dintre atitudinile noastre cele mai obișnuite și automate față de realitate și față de reprezentările realității. Mijloacele de comunicare, în special televiziunea, domină lumea noastră. Acestea creează iluzia - e vorba de o adevărată iluzie - că e posibil să realizăm imagini fidele ale realității. Ceea ce vedem în televiziune ar fi - după opinia generală - o fotografie a lumii reale. Această fotografie poate fi parțială, poate fi aleasă cu grijă sau unele detalii pot rămâne ascunse. Probabil, uităm prea des sau prea repede că
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]