9,041 matches
-
îngăduie un vot favorabil al delegației române în Comisia politică și în plenara Adunării generale, motivat de realizarea prealabilă a unui compromis onorabil cu promotorii principali ai tratatului Statele Unite și Uniunea Sovietică. Adaptată contextului politic amintit și având în vedere finalitatea evocată, tactica României poate fi rezumată în următoarele cinci elemente de bază: * Evitarea unei manifestări oficiale active, care ar fi putut genera suspiciuni și neîncredere din partea autorilor proiectului de tratat. * Renunțarea la ideea prezentării de noi amendamente, pe lângă cele supuse
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
care se primise în prealabil aprobarea de la București. Textul nu era unul formal, de rutină. Dimpotrivă, în cele peste cinci pagini, au fost reluate sintetic, dar într-o formă adecvată momentului politic respectiv, tezele cunoscute ale României privind sensul și finalitatea tratatului de neproliferare a armelor nucleare. S-a accentuat, firesc, necesitatea de a se depune în continuare eforturi susținute pentru realizarea unor măsuri efective de dezarmare, de dezarmare nucleară în mod prioritar, ca și a altor acțiuni și măsuri în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
amalgamului confuz al celor două universuri, la ei predominând credința în realitatea televizuală și tendința accentuată de identificare mimetică cu personaje, acțiuni, situații de pe micul ecran; - violența coabitează aproape natural cu specificul mediumului televiziune: violența este un element ideal pentru finalitatea de seducție captațională a televiziunii - captarea atenției publicului prin activarea mecanismului de orientare; chiar vizionarea programelor TV (din ce în ce mai trepidante și mai terifiante) reprezintă un mod specific de violentare a atenției și minții umane. Ca urmare, efectele violenței televizuale sunt mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
difuzate (modul în care se îmbină realismul, fantezia, seriosul, umanul, violentul în meniul cotidian servit de televiziune”). Mai este de precizat că violența coabitează aproape natural cu televiziunea, cu specificul acesteia ca medium tehnopsihologic: violența este un element ideal pentru finalitatea de seducție și captație spectacular-senzațională a televiziunii. Este vorba, între altele, de captarea atenției publicului prin activarea emoțională a mecanismului de orientare. Totodată, chiar simpla vizionare a programelor TV (din ce în ce mai trepidante, zgomotoase și terifiante) reprezintă un mod de violentare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de oameni plasați într-un interval de timp ce se raportează acțional, teoretic și comportamental în același mod, la realitatea socială prin experiențe, simboluri și valori specifice, exprimate mediat de cultura dominantă, situate într-un context social, care urmăresc aceeași finalitate” (p. 118), poate fi un important mijloc de cercetare a realității sociale prezente. Vorbind despre noua generație din perioada interbelică, Eliade spunea: „Noi, «generația tânără», trebuia să ne găsim rosturile noastre. Dar, spre deosebire de înaintașii noștri, care se născuseră și trăiseră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de așteptări comune pe care o au cei doi actori sociali înainte de inițierea actului propriu-zis de comunicare, în legătură cu ulterioara interacțiune dintre ei. În cadrul acestui contract, se activează anumite percepții și așteptări. Astfel, la modul general, un contract de comunicare cuprinde: finalități specifice, identități și roluri de comunicare adoptate/atribuite, precum și un ritual de abordare (Charaudeau apud Guy Lochard și Henri Boyer, 1998, p.15) Noțiunea este introdusă de Thomas Luckmann și Peter Berger în lucrarea cu același nume, apărută în 1967
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
trudnic în discursul viu, cu suavități curate și descărcări fulminante, al lui A.I. În tipare care îi îngrădesc, dar nu-i reprimă imaginația, el toarnă o materie abundentă, pulsatilă, trasă apoi prin țevăria fină a unui excurs teologic, cu o finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta intolerant de felul său și absolutist în viziunile terestre și escatologice care îl posedă. Îndemnând socratic
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Andrei, iar în cel de al treilea, Constantin Chevereșan. De la volumul al doilea publicația are și un secretar de redacție, în persoana Vioricăi Goicu. Volumul întâi se deschide cu un Cuvânt înainte, semnat de academicianul profesor Dan Mateescu, în care finalitatea apariției periodicului este bine precizată: „Baza de Cercetări Științifice a Academiei Republicii Socialiste România editează pentru prima oară un anuar al subcomisiilor de etnologie și de cultivare a limbii, cuprinzând o parte din rezultatele activității de cercetare, documentare și studiu
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
1931, mai întâi bilunar, apoi, din 15 aprilie 1930, lunar, cu unele întreruperi. Director este V. V. Tilea, iar redactor responsabil - N. Buta. Articolul-program, Cuvânt înainte, semnat cu numele publicației, al cărei subtitlu este „Revistă bilunară de ideologie democratică”, afirmă drept finalitate „cultivarea conștientă a naționalismului organic, singura îndreptățită să disciplineze armonios toate eforturile, toate aspirațiile noastre”. De asemenea, „sugestiv și elementar”, periodicul „dorește să fie organul de onestă, obiectivă și mai ales curajoasă spovedanie bilunară a generației tinere ardelenești”. Ca atare
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
conștientă a naționalismului organic, singura îndreptățită să disciplineze armonios toate eforturile, toate aspirațiile noastre”. De asemenea, „sugestiv și elementar”, periodicul „dorește să fie organul de onestă, obiectivă și mai ales curajoasă spovedanie bilunară a generației tinere ardelenești”. Ca atare, îmbinând finalitatea politică și istorico-socială cu aceea literar-artistică, revista publică în mod consecvent lirică militantă. Lui Aron Cotruș, poet preferat, i se tipăresc aici: Horia, Am coborât muntele..., Cine n-are nădejde flămândă, Copil de moț, Alba Iulia, Balta, Sângerări, Aeroplan, Ion
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
Pann, în 1850 (Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam), cu intervenții în text, purtând amprenta libertății caracteristice celui care mai degrabă prelucra versiunea-model. Povestirea se încadrează în seria romanelor de Curte (fidelitatea unui vasal) și a cărților de înțelepciune, cu finalitate moralizatoare. Archirie, sfetnicul împăratului Sinagrip, neavând copii, îl ia spre educare pe nepotul său, Anadan. Acesta, nerecunoscător și vrând să grăbească moștenirea, ticluiește o scrisoare către împărat în care îl arată pe Archirie ca trădător. Fără a sta pe gânduri
ARCHIRIE SI ANADAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285424_a_286753]
-
Luxul pe care acești bărbați trândavi și-l permit este acela de a disprețui În mod ostentativ banul ca scop, dar și munca. Până aici, prin această morală „anticapitalistă și antiburgheză”, ei se aseamănă boemei. Dar motivația și mai ales finalitatea unei asemenea atitudini sunt cu totul diferite. „Un bărbat devine bogat, dar se naște elegant.” Dandy-ul e, prin urmare, născut, nu făcut. Cel puțin, așa crede Balzac, În Fata cu ochii de aur, descriind prototipul dandy. Se mai adaugă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
secrete era În primul rînd acela de a intimida, tetaniza, dezechilibra populația și de a o determina s... abandoneze ideea rezistenței. De aceea, implicarea serviciilor secrete În procesul colectiviz...rîi a fost decisiv.... Colectivizarea forțat... În principiu operație cu simpl... finalitate economic... și social..., colectivizarea se transform... În Europa de Est - așa cum se Întîmplase și În Rusia - Intr-un mijloc privilegiat de a Îngenunchea societatea. Colectivizarea cap...ț... repede forma unui adev...raț și implacabil r...zboi civil. Cunoscînd teribilele ecouri ale experienței
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și în existența omului. Copacul se naște dintr-un proiect, crește, face frunze și moare, după cum omul se naște din ființa mamei sale, se maturizează, se reproduce și moare, într-un ciclu pe care încă nu-l putem percepe ca finalitate. Devenirea umană și materială se supune unei "legi fundamentale a procesului istoric: toate marile legi ale Universului sunt universale, fiind așadar valabile în aceeași măsură atât pentru planeta Pământ, cât și pentru om"144. Numai privind din această perspectivă vom
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dar. Este o nevoie a unui schimb, pe fondul unor trebuințe conștientizate. De aceea, nimeni nu schimbă decât ce are pentru ce are nevoie, schimbul nefiind făcut întâmplător, asemeni darului, când cel care iniția operațiunea nu avea un control asupra finalității sale. Trocul presupune existența omului, individului, cu nevoile sale, cu trebuințele sale, din ce în ce mai diverse și mai sofisticate. Chiar dacă rămâne membru al unei colectivități, organizată din ce în ce mai sofisticat, omul căpătase între timp conștiință de sine și exista ca individ în lume. Schimbul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
satisfacție și renunță la satisfacerea nevoilor de mai mică importanță, pentru ca să poată satisface nevoile mai urgente. Aceasta este esența activității economice: ducerea la îndeplinire a acțiunilor de schimb"248. Schimbul economic este acea formă de schimb care are mobiluri și finalități legate de conștientizarea de către om a nevoilor sale și a trebuințelor sale. Trocul este prima formă de schimb economic. Schimbul economic este mai mult decât schimbul neeconomic, deoarece omul nu mai privește doar spre zei, ci și spre sine însuși
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
rol secundar. Insistăm asupra conținutului noțiunii de "economie financiară" tocmai pentru a-l delimita de începuturile economiei monetare timpurii, în care se folosea moneda metalică. Economia financiară este acea activitate economică care se bazează pe monedă și care poate obține finalități, profituri, doar în urma folosirii banului. Economia financiară este economia instituțiilor (a băncilor), a legilor și normelor, a organizării monetare, a dobânzilor și profiturilor rezultate doar din munca cu bani. Este o activitate specializată în care lucrează oameni pregătiți în domeniul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
gestionarea banilor. Economia financiară completează și susține economia reală, a producției mărfurilor. Prin economie reală (hard) vom înțelege totalitatea activităților de producere și comercializare a mărfurilor. Mărfurile fiind înțelese ca bunuri materiale destinate schimbului. Economia reală este o economie cu finalități ce pot fi atinse, bunuri care nu au caracter material palpabil. Economia reală are la bază moneda și funcționează prin intermediul monedei. Economia reală se contrapune conceptului de economie financiară, în care moneda este marfa schimbată, dar moneda este și mijlocul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
iar ocuparea înseamnă progres, liniște și împăcare socială. În aceste condiții putem spune că expansiunea monetară nu este o simplă teorie care poate fi combătută și la care putem renunța oricând ca fiind invalidă. De fapt, ocuparea este, până la urmă, finalitatea domeniului economic și a economiei ca știință și practică. Încărcătura unei asemenea situații ține în primul rând, de o psihologie umană, a acceptării sau neacceptării unui sistem economic de către populație. Iată cum sintetizează Keynes: "În linii generale teoria noastră poate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nu trebuie și nici nu poate fi lăsată să degenereze într-un haos sau într-o dezordine economică. Fig. 7.19 Tendința spre haos a unei economii aflate în criză Punctul B este unul de minim, considerat de către noi ca finalitate a suferințelor și "răului" provocat de criza economică. Este un punct dincolo de care natura economică se poate întoarce împotriva omului și îi poate provoca suferințe și mai mari. Există o intensă dezbatere despre ceea ce ar trebui făcut în acest punct
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
rata de creștere a economiei reale; pe termen lung, acest efect real dispare și se menține numai o creștere permanentă a tendinței ratei inflației". De fiecare dată când se desfășoară o criză economică, apare între specialiști o veche dezbatere despre finalitatea lumii capitaliste și despre eșuarea piețelor, astfel încât în spatele argumentului găsim un stat, de această dată proprietar de mijloace de producție și factori de producție, un stat birocratic, hidos, care se amestecă în economie, considerând că o poate influența în mod
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
asocierea comună și complexă care este societatea umană 1163. Până aici, nimic nou, între Engels și Hobbs nu pare să existe nicio diferență 1164. Numai că Hobbes discută despre o egalitate de șanse în fața vieții și nu despre egalitatea ca finalitate așa cum discută socialiștii. Egalitatea ca punct de plecare este diferită de egalitatea ca finalitate. Libertarienii rezolvă problema dreptății 1165 prin egalitatea în fața legii și egalitatea de șanse, socialiștii rezolvă problema dreptății sociale prin răsturnarea lumii în care trăiesc, prin construcția
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Engels și Hobbs nu pare să existe nicio diferență 1164. Numai că Hobbes discută despre o egalitate de șanse în fața vieții și nu despre egalitatea ca finalitate așa cum discută socialiștii. Egalitatea ca punct de plecare este diferită de egalitatea ca finalitate. Libertarienii rezolvă problema dreptății 1165 prin egalitatea în fața legii și egalitatea de șanse, socialiștii rezolvă problema dreptății sociale prin răsturnarea lumii în care trăiesc, prin construcția unei utopii 1166. Hayek 1167 consideră că egalitatea în fața legii și egalitatea materială nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să nu mai fie egoist. Există păreri care spun că ființa umană reacționează prin sistemul său nervos, într-un anume fel, diferit la cuvinte și fapte și acțiuni care-i privesc interesul propriu, personal 1215. Mises definește în mod clar finalitățile acțiunii umane. Este vorba despre "împlinirea plăcerii" și "evitarea durerii". Și din această cauză omul este o ființă egoistă și temătoare. Ne căutăm în permanență împlinirea nevoilor, chiar dacă de cele mai multe ori intrăm în concurență cu ceilalți oameni 1216. De altfel
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o ființă mult mai complexă decât crezut socialiștii că poate fi. Este vorba despre milioane de ani de evoluție morală și societală în raport de cadrul geografic, climatic dat de planeta pământ și în raport cu celelalte ființe și cu sine însuși . Finalitățile vieții noastre sunt ușor de enunțat dar extrem de greu de explicat. Sigmund Freud la rândul său, ne ajută să ne înțelegem puțin: "... care sunt intențiile și obiectivele vitale trădate de conduita oamenilor, ce cer ei de la viață, spre ce tind
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]