13,525 matches
-
de grup; (v) vorbitorul urmărește reglarea anxietății în cadrul relației de comunicare (eliberarea tensiunilor acumulate, ieșirea dintr-o situație neplăcută, ieșirea din stările de surescitare - glumele din sala de așteptare la dentist, glumele dinaintea unui examen etc.); (vi) vorbitorul participă la fixarea tiparelor cognitive și a stereotipurilor (vezi, de pildă, glumele pe seama grupurilor etnice) sau le neagă (prin ieșirea din realitate în fantezie). 3.9. Emoția Există două forme principale de cunoaștere: rațiunea (cunoașterea rațională) și emoția (cunoașterea emoțională). Dacă multă vreme
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
5dgraph.php?c1=Romania&pdi1=90&idv1=30&mas1=42&uai1=90<p1=0&c2=Portugal&pdi2=63&idv2=27&mas2=31&uai2=104<p2=0" \* MERGEFORMATINET SHAPE \* MERGEFORMAT Într-un studiu de piață efectuat de IRSOP în 2005, dedicat fixării valorilor românești în context european, rezultatele sunt cele din imaginile de mai jos: (Sursa: Pe baza studiului: Valorile și credințele românești și europene: la fel sau nu?. IRSOP Market Research and Consulting LTD., 2005.) Românii au o orientare european-națională: 44
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
am spus și lui ce s-a întâmplat), dezvoltarea structurilor cu dativ posesiv (Mi-am așteptat copilul la gară), reorganizarea sistemului politeții în trei trepte (tu-dumneata-dumneavoastră) etc. Formarea limbii literare pe baza românei populare, adică a limbii vorbite, a însemnat fixarea în limbă a unui mare număr de forme fluctuante ca structură gramaticală, a unor paradigme gramaticale cu multe iregularități și excepții, a unor structuri inconsecvente, a unor sensuri relativ imprecise. Activitățile de normare a uzului au tolerat inconsecvențele și au
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
celorlalți, de obicei pentru a evita furia, părăsirea sau alte represalii. Are două forme principale: subjugarea nevoilor (propriile preferințe, decizii și dorințe sunt suprimate) și subjugarea emoțiilor (exprimarea emoțiilor este suprimată, în special cea a furiei). Sacrificiul de sine (SS) - fixarea excesivă asupra satisfacerii voluntare a nevoilor zilnice ale celorlalți cu propriile noastre costuri. De ce? Pentru a preveni îndurerarea celorlalți, pentru a evita sentimentul de a fi egoist, pentru a menține relația cu acea persoană percepută ca fiind în nevoie. Căutarea
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
în mai multe țări europene. Se utilizau diferite criterii pentru stabilirea impozitului funciar ca, de exemplu: numărul plugurilor folosite cu scopul de a lucra pământul; calitatea terenurilor cultivate și întinderea lor; prețul pământului; dimensiunea arendei etc. Aceste criterii nu îngăduiau fixarea corectă a capacității de plată a proprietarului de pământ, întrucât erau luați în calcul doar unii dintre factorii care determină nivelul producției agricole. Un pas important în stabilirea mai aproape de realitate a impozitului funciar l-a constituit introducerea cadastrului, care
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
unor interese ale firmelor străine care și-au clădit unități de producție sau de comercializare pe teritoriile țărilor aflate în curs de dezvoltare. Întrebuințarea unor sisteme fiscale bazate, în genere, pe impunerea veniturilor și a capitalurilor, ar putea duce la fixarea unor impozite mai mari în sarcina firmelor străine, în comparație cu impozitele stabilite în sarcina firmelor autohtone. Cele argumentate mai sus justifică într-un fel și nivelul de creștere mai accentuat pe care îl înregistrează impozitele indirecte în țările în curs de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
90°, precum și cea în șezând, cu toate cele trei articulații la 90°. Grija cea mai mare trebuie acordată articulației labei piciorului, unde prevalența tricepsului sural asupra lojei musculare antero-externe este covârșitoare, fapt ce se soldează, aproape în toate cazurile, cu fixarea labei piciorului în poziție ecvină, greu de rezolvat numai prin mobilizare pasivă, cel mai adesea necesitând alungirea chirurgicală a tendonului lui Ahile. Capitolul IIItc "Capitolul III" Reacțiile organismului în condițiile lipsei de mișcaretc "Reacțiile organismului în condițiile lipsei de mișcare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
folosit la ridicarea și transportul pacientului. Fig. VI.3 a) Poziția de decubit dorsal asigură relaxarea cea mai completă a corpului. În această poziție sunt condiții pentru o rotație externă a șoldului cu efect asupra membrului inferior, ceea ce poate determina fixarea lui într-o poziție incorectă. Se poate evita acest neajuns prin folosirea unui rulou trohanterian și a unui susținător 1 sub genunchi. Atenție! Dimensiunile acestor susținători trebuie să fie adaptate particularităților pacientului, pentru a evita menținerea articulațiilor într-o flexie
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
sinergic în plan sagital. În absolut toate cazurile, bascularea laterală (în plan frontal) a bazinului se datorează unor cauze statice, cel mai frecvent prin inegalitatea în lungime a membrelor inferioare și, din fericire mai rar, unor cauze posttraumatice sau congenitale. Fixarea activă a vertebrelor, pe toată lungimea segmentelor sale (cervical, dorsal și lombar), este direct influențată de o adevărată „platformă sacrată”, despre care s-a amintit mai sus. Din poziția fundamentală stând pot fi utilizate ca poziții derivate: - în fandare înainte
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
să stea în picioare, cu spatele sau cu fața la aparat. Aceste montaje sunt alcătuite dintr-o placă având înălțimea egală cu cea a pacientului, un suport pentru picioare la nivel plantar și un sistem de ridicare-coborâre completat cu un dispozitiv de fixare a înclinării planului. Pentru menținerea poziției cu spatele la aparat vor fi montate curele de fixat genunchii, o curea lată pentru fixat trunchiul și suporți laterali pentru limitarea mișcărilor trunchiului. Fig. VI.38 a, b Pentru menținerea poziției cu fața la aparat se are
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
jocuri, curelele late se folosesc numai pentru bazin, iar suporții laterali pentru gambe, trunchi; un suport va fi plasat la nivelul pubisului, pentru menținerea în abducție a picioarelor; un suport va fi montat în partea de jos a plăcii, pentru fixarea picioarelor. Fig. VI.39 a, b Posturarea în stând în picioare cu ajutorul montajelor îi oferă kinetoterapeutului posibilitatea de a monitoriza toate reacțiile și de a lua cele mai bune decizii pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru. Plasarea pacientului în montajul respectiv
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
lucru. Plasarea pacientului în montajul respectiv impune: • discutarea amănunțită a acțiunii cu pacientul; • montajul să fie corect plasat și asigurat, evitând orice eveniment neplăcut; • plasarea pacientului să se facă cu multă grijă și în poziție cât mai corectă; • ordinea de fixare a curelelor este de jos în sus, iar montajul să fie la orizontală; • pe plan metodic, unghiul de înclinare trebuie să crească treptat, pentru ca în final să se ajungă la 90°; • timpul de menținere a pacientului în acest montaj trebuie
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mobilizările pasive, care au rolul de a ameliora mobilitatea la nivelul regiunii respective; • să se acorde atenție prioritară bazinului, care, fiind în anteversie, are sub control direct curbura lordotică și indirect pe cea cifotică; • corectarea uneia dintre aceste curburi impune fixarea celeilalte în poziție corectivă, pentru a evita instalarea unei curburi compensatorii; • menținerea în poziție optimă a bazinului, în plan antero-posterior, se realizează prin acțiunea a două grupe de mușchi, aflați în relație antagonică. În prima grupă, care asigură bascularea lui
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
expirația, intercalând și momente de apnee voluntară; - concentrarea atenției asupra respirației de tip diafragmatic; - exersarea respirației în condițiile unei rezistențe opuse de către KT. Dacă din cauza spondilartritei anchilozante (SA) are loc o anchiloză a articulațiilor costo-vertebrale, cu orizontalizarea coastelor (deci cu fixarea toracelui în expirație, ce poate fi însoțită și de o cifoză dorsală rigidă, cu capul proiectat în flexie anterioară rigidă), consecințele se vor manifesta printr-o disfunție ventilatorie restrictivă gravă. În acest sens, se impune să se insiste asupra programului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
IX.11 a, b Flexia (proiecția înainte sau anteducția) υ Pacientul: în decubit dorsal, antebrațul la 90° pe torace. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe umăr. Acțiunea: ridicarea brațului înainte la 90° și fixarea umărului pe masă prin CP. Fig. IX.12 a, b υ Pacientul: în decubit ventral, cu umărul în afara mesei. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a brațului, CP pe umăr. Acțiunea: coborârea brațului în atârnat, cu ușoare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
IX.12 a, b υ Pacientul: în decubit ventral, cu umărul în afara mesei. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a brațului, CP pe umăr. Acțiunea: coborârea brațului în atârnat, cu ușoare tracțiuni exercitate pe braț și cu fixarea umărului prin CP. Fig. IX.13 a, b Extensia (proiecția înapoi, retropulsia sau retroducția) υ Pacientul: în decubit ventral, brațul afectat pe masă, pe lângă corp. ω KT este în lateral, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: ridicarea brațului de pe
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și palma în supinație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului. Fig. IX.33 a, b Φ INDICAȚII METODICE: se execută mobilizarea antebrațului prin întindere, concomitent cu fixarea brațului pe suprafața mesei; în finalul extensiei realizate se execută 2-3 tensiuni; același exercițiu se poate executa și din poziție de decubit ventral, cu palma în pronație. υ Pacientul: în așezat, cu brațul afectat în abducție pe masă, antebrațul în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
selecționeze și să ordoneze pe masă un corp de o anumită mărime și culoare, utilizând în principal mâna afectată. Când ambele mâini sunt afectate, se dă prioritate segmentului cu deficit motor mai accentuat. - Treapta a III-a de îmbinare și fixare a părților componente ale corpului uman. Fiecare componentă prezintă în partea proximală un orificiu, iar în cea distală o excrescență. Pacientul trebuie să îmbine fiecare componentă de așa manieră încât segmentele să poată fi poziționate în diferite planuri. După un
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
execută numai cu degetele de la mâna afectată, indiferent de forma de prehensiune pentru care optează pacientul și care i se pare cea mai comodă; - se trece la apucarea bidigitală între police și câte unul dintre cele patru degete; - îmbinarea și fixarea să se execute la început cu toată mâna, pentru ca apoi să se treacă la îmbinarea diferențială, policele cu unul dintre cele patru degete opozante (index, median, inelar, auricular). Utilizarea acestui procedeu este motivată de faptul că pacientul este pus în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
sănătos execută o basculare rapidă și un contact zgomotos cu solul. În cazul genunchiului balant, deplasarea diferă în funcție de gravitatea leziunii. În primul timp membrul este proiectat înainte, la contactul cu solul este blocat, fie prin contracția mușchilor fesieri, fie prin fixarea cu ajutorul mâinii de aceeași parte a genunchiului în hiperextensie, moment în care membrul inferior în cauză preia sprijinul plantar. Mersul este inegal, lungimea pasului membrului afectat fiind mai scurtă. Mersul în afecțiunile gleznei și labei piciorului Formele de deplasare sunt
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
deci la momentul lor maxim de forță. Practic, atunci când evoluția se anunță a fi favorabilă, recurgerea la mișcările de substituție, fără a fi totalmente proscrisă, nu trebuie să reprezinte decât o componentă a planului terapeutic de etapă, pentru a evita fixarea ei într-un stereotip dinamic greșit. Testingul mio-neuro-artro-kinetic trebuie să fie cât mai „curat”, pentru a nu parazita evaluarea cu plusuri sau minusuri de calitate care, de fapt, sunt inexistente. Exmplul prezentat are rolul de a deschide calea spre studiul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de planificare, recrutare, menținere a personalului, precum și crearea unui climat organizațional corespunzător, care permit asigurarea organizației cu resursele umane necesare; • complexul de măsuri concepute interdisciplinar cu privire la recrutarea personalului, selecția, încadrarea, organizarea ergonomică a muncii, stimularea materială și morală a angajaților; • fixarea obiectivelor activității prin consultarea angajaților și controlul acestora într-ologică a sistemului; • punerea la dispoziția organizației a resurselor umane având în vedere o dublă constrângere - funcționarea armonioasă și eficientă a ansamblului constituit din resursa umană, precum și respectarea dorinței de afirmare, securitate
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
fixează obiectivele majore, direcțiile de acțiune și responsabilitățile. În general, structura planului de activitate urmează compartimentele specifice organigramei 1 instituției, aceasta fiind rodul exercitării funcției organizatorice, pe dimensiunea sarcină și pe dimensiunea umană (de organizare a grupurilor de lucru cu fixarea responsabilităților specifice). Se conturează astfel: • compartimentul de decizie (la nivel central - consiliul de conducere; la nivel de substructuri ale organigramei - responsabilii fiecărei substructuri); • compartimentul executiv din instituția școlară. Planul de activitate este preluat de către conducătorii fiecărui compartiment, detaliat și precizat
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
elemente semnificative pentru perceperea corectă a unei situații. • bariere cognitive: - ignoranța - apare din cauza absenței unei informări corecte; - inflexibilitatea strategiilor intelectuale sau folosirea automată, repetată a acelorași strategii de abordare a unei probleme sau decizii (stereotipul); - precedența - asemănătoare stereotipiei, constă în fixarea unui mod de acțiune care anterior a avut succes, fără a lua în calcul eventualele schimbări/modificări de situație; - substituția - apare prin înlocuirea nejustificată a unei probleme noi cu una deja cunoscută și prin aplicarea, în consecință, a strategiilor obișnuite
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
arată că: „Arta de a negocia este arta de a împărți un tort în părți egale și de a convinge pe fiecare că a primit partea cea mai mare”. Include următoarele etape: a. Planificarea - constă în parcurgerea mai multor pași: • fixarea obiectivelor - stabilirea pozițiilor de negociere; ajută la identificarea momentului în care negocierea trebuie să se încheie. În acest sens, se urmărește clasificarea elementelor negociabile: elemente care trebuie neapărat obținute, elemente la care se poate renunța, elemente care nu sunt negociabile
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]