3,170 matches
-
zece din zilele noastre, adevărată poartă de cetate, cu două caturi masive de stejar ferecate și deschise larg în lături, am văzut un sat întreg la muncă”, ne asigură fostul vizitator. Și ne descria atmosfera găsită. „Copile râzătoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări improvizate, le deșărtau în trei călcătoare”...unde „alte fete și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
țara în ajutor, de-i suna de două ori, îți sar codri-n ajutor... Care codri, Sfințite? De unde codri? Că i-au părăduit hoții și harapii, mult prea Fericite. Nici oaste nu mai avem, că au alții și pentru noi. Flăcăii Tăi luptă pentru alții, ca urmașii lui Decebal, pentru “Traian cel drept”. S-a mutat Înalta Poartă, Mărite! De mai multe ori. Am ajuns la a patra Romă. Nu, Doamne, nu mai sare nimeni și nimic. Parcă tot cu turcii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu alege, nu ține seama de funcție. Secretara a înroșit telefonul. Peste patru ore, după o injecție cu papaverină, directorul cobora în grabă scările să meargă la o ședință. Pe lângă el, urcau de zor o asistentă de la Salvare și doi flăcăi țapeni, cu targa pe lângă balustradă. “Unde vă duceți?” “Am primit telefon că aveți un bolnav grav aici...”, susură asistenta numai ochi negri. “A, nu mai e cazul. A murit, duduie, pacientul a murit!”, se aruncă Tony pe trepte în jos
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Pipărată e Brăila, doamne! Nu seamănă cu nimic, decât, poate, cu Fănuș Neagu. La Ulmu, la Bărăganu, la Cireșu, la Surdilă, se sparg conductele de benzină sau de motorină cu dornul sau cu coarba. «Dau cu dornu’!», îmi explică un flăcău din Jirlău. «Dacă iei foc?» « Au ars unii de vii. Poliția stă la intersecție și filează mașinile. Fură și ei. Pe unii i-a prins. Tot Poliția...» Petrotrans înregistrează pagube de miliarde. Benzina se vinde aici cu trei-patru mii de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nesomn, moțăiam prin colțurile bisericii. Câteodată mergeam, întovărășindu-l pe fratele Ionică, la horă (gioc) sau la clacă, iar de Sf. Dumitru (hramul bisericii) la strânsură, unde se aduna tineretul satului și din satele vecine îmbrăcați în haine de sărbătoare. Flăcăii se întreceau în strigături și chiuituri și parcă sburdau în sunetul muzicii renumitului ansamblu Strafreschi, ținând în mâini pomul de brad frumos împodobit cu îmbrăcămintea lor frumoasă, lucrate de mâinile harnice ale fetelor și femeilor, unde nu mai prejos în
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
mai jos: „Dar odată cu ivirea progreselor industrialismului, a zburat veselia de-acum douăzeci de ani [schița din care citez a apărut în 1908]! Azi asiști la culesul viilor, cum ai asista la funcționarea unei fabrici oarecare. O fabrică, unde culegătorii, flăcăi și fete, își îndeplinesc munca lor automatic, tăcuți, cu regularitatea monotonă și hursuză a unor mădulare de mașini, nu cu zburdălnicia zgomotoasă cu care niște vioaie albine adună mierea de pe flori. I-am văzut pe culegători mîncînd răzlețiți cîte un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
al cavaleriei turcești (pământul era dezghețat, caii se înfundau în noroi, nici vorbă nu putea fi de tropot de cai! - n.a.),ămai întâi o cavalcadă: avangarda spahiilorăZborul năpraznic al săgeților. Răpezișul suliților. Luciul aspru al săbiilor. Nemila topoarelor și măciucilor. Flăcăii Moldovei seceră îndârjițiă” , ca și cum nu ar fi nici o deosebire între război și muncile câmpului. De unde le-a venit la acești autori contemporani ideea că țăranii lui Ștefan i-au stâlcit în bătaie pe ienicerii și spahii lui Mahomed al II
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Este Înzestrat cu arta de a-și face prieteni. Este mereu condus, sfătuit și ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui, reușind să treacă unele-probe, altele sunt depășite de prieteni săi, personaje fabuloase. Pe de altă parte, Harap-Alb este flăcăul supus inițierii În experiența vieții către maturizare; el trebuie să devină apt de a-și Întemeia o familie, de a conduce o Împărăție, de a păstra un secret și de a-și ține cuvântul dat, adică de a se putea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
maturizare; el trebuie să devină apt de a-și Întemeia o familie, de a conduce o Împărăție, de a păstra un secret și de a-și ține cuvântul dat, adică de a se putea integra În viața colectivității. Trecând probele, flăcăul se Înscrie În codul civilizației țărănești, demonstrând generozitate, bunătate, inteligență, tact, capacitatea de a Întreține o familie, valorificând tradițiile moștenite de la străbuni (hainele, armele și calul tatălui său). Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă, deoarece ele definesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ion nu știe acest lucru, de aceea, speculând neștiința lor, preotul Vasile Belciug Îi angajează În scris, ca după moarte, cei doi să lase averea bisericii. Ion se Întoarce Între timp la Florica, fata pe care o iubea de când era flăcău, măritată Între timp cu George Bulbuc, cel care dorea să se căsătorească cu Ana. Ajuns În curtea lui George Bulbuc, Într-o noapte, Încredințat fiind de Florica de faptul că acesta era plecat la pădure, Ion este pândit de George
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
uimit, l-a obsedat și a fost fixată În desfășurarea epică a romanului. Liviu Rebreanu a mai reținut și o Întâmplare petrecută În sat: un țăran Înstărit și-a bătut unica fiică, Rodovica, pentru că a greșit cu cel mai becisnic flăcău din sat. Dacă fata ar fi greșit cu un băiat Înstărit, țăranul ar fi găsit mijlocul să Împace lucrurile. Așa Însă rușinea lui era mai amară, pentru că trebuia să se Încuscrească, fruntaș al satului fiind, cu cineva din pleava satului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
găsit mijlocul să Împace lucrurile. Așa Însă rușinea lui era mai amară, pentru că trebuia să se Încuscrească, fruntaș al satului fiind, cu cineva din pleava satului, cum erau socotiți cei săraci, și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău, care nu iubea pământul. Întâmplarea cu Rodovica va constitui, pentru Început, subiectul nuvelei Rușinea. Tot la vremea aceea, Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion Pop al Glanetașului, asta trimițând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
erau socotiți cei săraci, și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău, care nu iubea pământul. Întâmplarea cu Rodovica va constitui, pentru Început, subiectul nuvelei Rușinea. Tot la vremea aceea, Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion Pop al Glanetașului, asta trimițând acțiunea Într-o realitate autentică. Din discuțiile purtate cu acest flăcău, se simțea o dragoste pentru pământ aproape maladivă. Pronunța cuvântul pământ cu atâta sete, cu atâta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Început, subiectul nuvelei Rușinea. Tot la vremea aceea, Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion Pop al Glanetașului, asta trimițând acțiunea Într-o realitate autentică. Din discuțiile purtate cu acest flăcău, se simțea o dragoste pentru pământ aproape maladivă. Pronunța cuvântul pământ cu atâta sete, cu atâta lăcomie și pasiune, de parcă ar fi fost vorba despre o ființă vie și adorată. Și acest fapt l-a impresionat. Combinând aceste date, imaginând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
descrierea horei, scenă antologică, prin care autorul realizează mai multe obiective: prezentarea unui joc popular specific zonei, someșana, și introducerea treptată a personajelor și sugerarea viitoarelor conflicte. Romancierul Înregistrează pe rând lăutarii, cântând sub șopron, ritmul Îndrăcit al someșanei, gesturile flăcăilor, ciocnind cizmele: „Zecile de perechi bat Someșana cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui joc popular specific zonei, someșana, și introducerea treptată a personajelor și sugerarea viitoarelor conflicte. Romancierul Înregistrează pe rând lăutarii, cântând sub șopron, ritmul Îndrăcit al someșanei, gesturile flăcăilor, ciocnind cizmele: „Zecile de perechi bat Someșana cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire. Cu cât Briceag iuțește cântecul, cu atât flăcăii se Îndârjesc, Își Înfloresc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire. Cu cât Briceag iuțește cântecul, cu atât flăcăii se Îndârjesc, Își Înfloresc jocul, trec fetele pe subt mână, le dau drumul să se Învârtească singure, țopăie pe loc ridicând tălpile, Își ciocnesc zgomotos călcâiele, Își pleznesc tureacii cizmelor cu palmele nădușite...” În continuare naratorul Înregistrează grupul fetelor nepoftite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
căruțe spre Jidovița. În frunte merg călăreții, care pocnesc din pistoale. În prima căruță sunt lăutarii, apoi o căruță cu mirii și cu druștele și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treia ospățul se mută la socrii mari, unde mireasa s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
totuși și unele cântece create într-o notă umoristică, precum cele pentru copii sau cele care descriu viața păstorească. Cântecele tinerilor sunt axate pe această relație dintre fete și băieți și conțin laude la adresa frumuseții fetelor și unele înțepături la adresa flăcăilor. Poeziile care exprimă sentimentul de dragoste în forma lui pură sunt extrem de rare în lirica finlandeză. O prezență dominantă a liricii populare finlandeze o reprezintă natura. Pentru că, înainte de a le publica în Kanteletar, Elias Lönnrot a prelucrat destul de mult aceste
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de scris probabil că s-a scris. N-am pretenția să adaug ceva nou, nici să mă raliez protestului celor care sesizau recent ceva imoral în prezența la Kremlinul lui Putin a trupei ce poartă firma amintită. Le-aș zice flăcăilor cinstiți că banii n-au miros, iar „roackerii“ îmbătrânesc & se prostesc și ei. Dar ăsta-i clenciul ce-a deschis fișierul textului de față. Rockul e un gen muzical asortat-asociat cu tinerețea. Blugii, catifeaua reiată, pantalonii & geaca de piele, pletele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
cine te-a pus la cale să mă iei tocmai pe mine în bătaie de joc? Ferească Dumnezeu, înălțate împărate, să cuget eu, om bătrân, la una ca asta! D-apoi, să avem iertare, luminarea voastră, că acesta mi-i flăcăul, despre care v-am spus mai deunăzi că m-a trimis la măria-voastră, dacă vă mai aduceți aminte." (Ion Creangă, Povestea porcului) Precizați funcția sintactică a verbelor aflate, în textele de mai jos, la moduri nepersonale, nepredicative și realizați expansiunea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
P; P + S; P), respectiv într-o propoziție dezvoltată (S + A + P + C; S + A + C; C + P; S + P + C + A etc.). Transcrieți substitutele de propoziție/ frază din textele de mai jos, precizând elementele substituite: (a) "Bine-ai venit, flăcăule, zise baba sculându-se. Ce-ai venit? ce cauți? Vrei să-mi paști iepele poate? Da." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Auziți voi? zise căpitanul, celelalte sunt ale voastre. Ba nu! grăiră hoții, noi vrem să mâncăm din asta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a păli, din perete, cine. 7. Transcrieți din text o propoziție simplă și transformați-o în propoziție dezvoltată. 8. Indicați din text două propoziții subordonate aflate în raport de coordonare. Testul nr. 6 Se dă textul: ,, Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei? Tresăream. A, nu... știu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor... Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulțumire. Și mă simțeam ușor, ca un fulg plutind pe o apă care curge încet
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unitățile sintactice care nu sunt strict indispensabile pentru a fi exprimate în comunicare (inclusiv o propoziție întreagă)"; se exemplifică prin I-am făcut eu o mulțime de meșteșuguri și degeaba (se subînțelege că degeaba i le-am făcut); Da-ncotro, flăcăule? (în sensul de da-ncotro mergi, flăcăule). Dicționar de termeni literari, București, Editura Academiei R.S.R., 1976, s.v.: "Elipsa este o figură de stil ce se definește drept subînțelegerea unuia sau mai multor cuvinte omise într-un context". Aurel Nicolescu, Probleme
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pentru a fi exprimate în comunicare (inclusiv o propoziție întreagă)"; se exemplifică prin I-am făcut eu o mulțime de meșteșuguri și degeaba (se subînțelege că degeaba i le-am făcut); Da-ncotro, flăcăule? (în sensul de da-ncotro mergi, flăcăule). Dicționar de termeni literari, București, Editura Academiei R.S.R., 1976, s.v.: "Elipsa este o figură de stil ce se definește drept subînțelegerea unuia sau mai multor cuvinte omise într-un context". Aurel Nicolescu, Probleme de sintaxă a propoziției, București, 1970, p.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]