3,537 matches
-
6); nemuncitor (6); nimic (6); stă (6); student (6); încet (5); plictiseală (5); sta (5); comod (4); defect (4); nu face nimic (4); greier (4); nepăsător (4); nesimțit (4); oameni (4); plictisitor (4); urs (4); băiat (3); fără chef (3); flămînd (3); indiferent (3); leneș (3); murdar (3); nemotivat (3); oboseală (3); păcat (3); pierde-vară (3); relaxat (3); sărăcie (3); trist (3); bleg (2); chef (2); colegul (2); degeaba (2); dezordine (2); dispreț (2); doarme (2); dorm (2); care nu face
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
animal sălbatic; animale; antilopă; argint; aristocrație; Aslan; autoritar; balanță; bancnote; bărbăție; berbec; biliard; bine; blană; blînd; bogat; cal; carnivor; cec; cerb; de cinci; ciocolată; circ; cîine; coamă frumoasă; cuceritor; cunoștință; curg; dictator; dictatură; dominare; domnitor; dur; dușman; elefant; falnic; fecioară; flămînd; flocos; foc; fratele; frumos; furie; galben; gălăgios; gheară; gîndaci; gras; grav; hîrtie; Iisus; imens; impunere; inimă; înfricoșător; înțelepciune; lege; leu; leuț; mamifer; măreție; de o mie; moldovenesc; mulți; murdar; natura; neînfricare; neînțeles; nevoie; nimic; persistență; picior; plătesc; poreclă; puf; pufos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cît o zi de post; zidul chinezesc (1); 788/187/59/128/0 lup: animal(118); rău(61); pădure(57); frică(39); haită(34); cîine(34); oaie(23); colți(14); fiară(12); pericol(12); vulpe(12); sur(11); fioros(10); flămînd(10); hain (10); negru(10); putere(10); blană(9); pradă(8); urlet(8); lună(7); răutate(7); sălbatic(7); lupoaică(6); singuratic(6); urs(6); leu(5); vîrcolac(5); carne (4); feroce(4); noapte(4); oi(4); prădător(4); puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
animale; de animal; de animale; apăsătoare; atribut; avea; ban; bătrînețe; de bătrîni; bătrînică; bebeluș; bilă; binefacere; blajin; blînd; bolnavi; bube; bun la inimă; bunăfacere; bunica; cadou; cald; calitate; caritate; de cămilă; a cerși; nu cerșetorie!; cerșit; de cineva; cinste; cîine flămînd; de cîine; cîinișor; compasiuni; credincios; cuget; cumsecade; darnic; datorie; dărui; a dărui; de; deasă; demență; demnitate; dezabilități; doare; doi; domn; a dona; Domnului; drag; drăguț; dreaptă; drum; dumnezeiască; dur; pentru dușmani; e pentru proști; de el; emoție; enorm; este; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
9); înfuleca(9); bine(8); bun(8); gură(8); sănătos(8); alimenta(7); plăcere(7); ciocolată(6); fructe(6); pizza(6); poftă(6); fericire(5); gras(5); sănătate(5); a trăi(4); bunătăți(4); cartofi(4); consuma(4); dulce(4); flămînd(4); hrănire(4); îmbuca(4); încet (4); înghiți(4); masă(4); nevoie(4); sațietate(4); savura(4); stomac(4); supă(4); tort(4); trăi(4); bani(3); bomboane(3); ciorbă (3); farfurie(3); a gusta(3); iaurt(3); înfometat(3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ceas; a ceda; cicatrice; ciocan; coapte; coroană; crăpa; deal; deodată; destoinic; devreme; disperare; dor; a se duce; duci; dulce; dulci; Dumnezeu; durere în inimă; dus; s-a dus; etern; evadare; eveniment; exista; existență; fără; fericire după; a fi singur; firesc; flămînd; floare; foame; de foame; de frig; fruct; funerar; gata; groaznic; horcrux; a ieși din ciclu; ieșire; inexistență; inexista; inima; inimă dăruită; împăcat; împreună; înălțare; a înceta; înfricoșător; întîmplare; înviere; a învinge; jos; judecată; lacrimă; lipsă; a lipsi; lumînări; mama; mă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
capodoperă; călimară; celebritate; chinuit; ciudat; cîntăreț; compune; condei; contemporan; creativ; creativitate; cunoscut, renumit; cunoștință; deosebit; divin; dor; dragoste; dramatic; dramaturg; el; eleganță; eminent; emoții; epic; epigon; erau; erou; etern; eu; euforic; eul liric; eul; excentricitate; exeget; face; faimos; fantezie; faur; flămînd; flori; foaie; fraze; frumusețe; gingășie; gîndire; hîtru; idiot; Iftimie; inel; inimă; inteligență; interes; interesant; interpret; invenție; iubire; iubit; început; îndrăgit; înnăscut; învățător; lectură; leneș; liceu; lirism; litere; ludic; magician; mama; mare; masă; Mădălin; meditație; melancolic; melodios; memorie; mincinos; minte; minunat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bani; borș de casă; bucate; bucurie; bunătate; bunuri; carne; carte; căpșune; cereale; ceva dulce; de ceva; cină; ciocolata; de ciocolată; cipsuri; cireșe; clătite; corp; cumpărături; curmal; desert; dietă; dor; doresc; dorință corporală; dragoste; de dulce; emoții; fantezie; femeie însărcinată; figuri; flămînd; fructe; fugi; gară; gras; greață; gurmand; gustă; gustoasă; iepurași; îndrumător; înfometare; kebab; kinder bueno; laudă; lăcomie; lună; măr; mere; miere; miez; miros; a mînca; mînca; mîncare bună; mîncare, tort; mofturi; mort; multe; necesitate; nerăbdare; nesaț; noroc; obez; papile gustative; parte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ardei; ardoare; atenție; atracție; avansat; banană; bluză; bucurie, buze; calm; cartonaș; cămin; căpșună; căpșuni; cărămidă; ceapă; cercei; colorat; copt; covor; Crăciun; creastă; culoare frumoasă; culoare violentă; curaj; curat; curcan; dezgust; domina; dominant; drac; drapel; dreptate; emotiv; eu; evidență; femei; fericire; flămînd; flori; ca focul; fructe; frumusețe; fundiță; furie; galben și albastru; glorios; haină; inima; intens; interzis; lalea; lăcustă; leu; lumînare; Lună Amară; machidon; macul; mărțișor; mînie; Moș Crăciun; muștar; nervozitate; nuanță; obraz; obsesie; ochi; ouă; pasional; Paște; părinți; plăcere; prieten; profund
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
135); fără bani (31); om (31); sărman (30); bani (27); milă (27); trist (22); amărît (21); necăjit (19); lipit (13); cerșetor (12); foame (11); nefericit (10); cinstit (8); lipsit (8); neajutorat (8); nevoiaș (8); fericit (7); tristețe (7); curat (6); flămînd (6); leneș (6); lipsă (6); murdar (6); fără (5); gol (5); lipit pămîntului (5); umil (5); urît (5); bolnav (4); compasiune (4); durere (4); lipsuri (4); modest (4); neavut (4); nimic (4); prost (4); sat (4); țăran (4); vagabond (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
12); de înger (12); gros (11); oase (11); copil (10); frumos (10); tare (10); ușor (10); anorexie (7); foame (7); nemîncat (7); siluetă (7); băiat (6); fragil (6); înalt (6); nepregătit (6); os (6); anorexic (5); bărbat (5); corp (5); flămînd (5); moale (5); neajutorat (5); sărac (5); schilod (5); băț (4); eu (4); sensibil (4); ajutor (3); animal (3); atletic (3); boală (3); caracter (3); chinuit (3); dietă (3); de fire (3); fire (3); de îngeri (3); mîncare (3); pricăjit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la suflet; bunel; bunelul; bunici; bunicul; calculat; cașcaval; căpos; cerșetor; chibzuială; chită; chitara; chitară; cioplit; ciorap; coleg; crud; a nu da; deștept; dezaprobare; dezgust; domn; dornic; al dracului; durere; dușman; doar pentru el; empatic; enervant; Enigma Otiliei; evitat; fals; fericit; flămînd; foamete; foarte; fudul; gelos; goliciune; gras; hapler; hîtră; hoinar; idiot; iluzie; fără inimă; la inimă; insuportabil; intens; invidie; invidios; Ion; închin; încruntare; îngâmfat; întotdeauna; jlob; jmot; lacom,rău; laș; leneș; leu; de loc; mama; de mama focului; meschin; fără milă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
invitase un necunoscut la așa ceva fără să mă anunțe... Au insistat până m-au convins. Fie vorba între noi, nici n-a fost prea greu: amicul lui era tare drăgălaș, bine făcut și, după cum se uita la mine, era chiar flămând. Iar numărul doi mă tot săgeta cu priviri rugătoare; mi-am zis că el e bărbatul, știe el ce face... După o oră și jumătate - cât mi-a luat să mă aranjez și eu un pic -, i-am anunțat din
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să le vină cheful să intre în bucătărie și cine știe ce năzbâtii ajung să facă! Doar știți cât sunt de nepricepuți bărbații... Mă gândesc la tine, dragă extraterestră, și parcă mă văd pe mine la început de drum: seara târziu, amândoi flămânzi, al meu - îmbufnat în fața televizorului, eu - mânată din spate de instinctul de gospodină, stând la răscruce de drumuri în holul apartamentului și întrebându-mă înfrigurată în ce direcție o fi bucătăria... A fost greu, am făcut greșeli cu nemiluita, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
sorții: "Dacă-ți cântă cucul întâi, în față, sau în dreapta, anul acela îți va merge bine. Dar dacă, în spate, sau în stânga, e a suparare, a boală, sau moarte. Când auzi cucul întâi cântând, să te păzești să nu fi flămând, că ești flămând tot anul, și să ai bani atunci la tine, ca să te cânte cucul, cu bani, tot pentru ca să ai tot anul."283 Omul tradițional deslușește semnele cântării cucului în trăirile zilnice și creează adevărate incantații magice care să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cântă cucul întâi, în față, sau în dreapta, anul acela îți va merge bine. Dar dacă, în spate, sau în stânga, e a suparare, a boală, sau moarte. Când auzi cucul întâi cântând, să te păzești să nu fi flămând, că ești flămând tot anul, și să ai bani atunci la tine, ca să te cânte cucul, cu bani, tot pentru ca să ai tot anul."283 Omul tradițional deslușește semnele cântării cucului în trăirile zilnice și creează adevărate incantații magice care să anuleze puterile sorții
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Acelora pe care-i asupresc: Voi lacrimi să vărsați muncind de silă Noi brațe vrem de robi care muncesc. Și ... diguri am durat cu stropi de sânge Și irigații, staule, clădiri, Dar nimeni nu-l vedea pe rob cum plânge Flămând, bolnav și frânt în schingiuiri”. Dar în același timp autorul transmite și un îndemn celor care vor supraviețui și, de ce nu și urmașilor acestora, de a vorbi despre aceste orori ale comunismului: “Vorbească cei care mai sunt în viață Și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
strigoi". Drumul spre noua societate nu este ușor, și ne facem responsabili față de un lung trecut, ne spune și Adrian Păunescu: Când ducem pâinea la gură, n-o ducem, știți și voi,/ Numai spre gura noastră, ci spre gura părintelui flămând... La ora mesei, se aud și mormintele mâncând." Există o modificare a sensibilității publicului larg la poezia civică "Repetabila povară" este traducerea fidelă a spiritului epocii, o dezbatere lirică pe care A. Păunescu o realizează estetic, integrând-o patosului cetățenesc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o viață stranie, în care pruncii universului sug laptele mamei lor amestecat cu ură și sudoare ("Laptele"). Într-o parabolă ca "Pe câmp", tinerii care pleacă să-nfrunte destinul vor fi înfrânți " Când apare în zarea lumii/ profilul unui leu flămând,/ ochirăm toți/ cu armele de spaimă,/ nimerind din plin unul în capul celuilalt". O concluzie la acest capitol ar putea fi citarea poemului "Nopți". Noaptea este veșnică, un cumplit infern dantesc se constituie ca o componentă a existenței noastre: "Unul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu strămoșii, înseamnă, de fapt, începutul morții. Situația spre care tinde poetul este starea de echilibru, de echinox. Visul din poezia "Visele" vine cu un peisaj de Eden. Pădurea doarme visând, căprioarele visează îngeri, "iar leul bătrân și naiv și flămând,/ L-a visat pe Dumnezeu ". Adrian Păunescu, ca și ceilalți poeți ai generației lui, încearcă într-un anumit fel receptarea folclorului, adică asimilarea lui în asemenea măsură încât cu mare greutate îi dibuim motivul și simbolistica. Astfel, în versurile citate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
încerca o mitologizare a cotidianului, revenind din când în când Ia suprarealism, ca în ciclul "Capricii". Ca toți poeții din generația sa, V. Teodorescu va cânta țara, cu predilecție Dobrogea aridă, Medgidia, Istria: "Deliormanul șade pe labe ca un lup/ flămând, cu blana ruptă de câinii de la stână,/ iar dealurile goale, cu flacăra bătrână / scăzută, rumegată de timp și de nisip/ Și arată de sub văluri misteriosul chip". În noua ediție din "Blănurile oceanelor" revine la suprarealism (1969). 5 În "Cartea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cum ei nu au decât o idee foarte vagă despre suflet și spirit, încearcă mereu să își satisfacă corpul, inima sau intelectul. Or, hrana corpului, a inimii sau a intelectului nu poate sătura sufletul sau spiritul. Inima și spiritul sunt flămânde și însetate de infinit și de veșnicie. Atât timp cât oamenii nu vor ști să dăruiască sufletului infinitul, iar spiritului nemurirea, în străfundurile ființei lor se vor simți mereu nesatisfăcuți''. Omraam Mikhaël Aïvanhov Se știe că infinitul a apărut întâi în forma
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Cum ți-au stimulat ele imaginația, fantezia artistică? ... trăiesc și din amintiri. A fost o copilărie bogată, nu fericită, plină de tentații, de spaime, de dorinți. Contactul cu natura cu pădurile, cu revărsările apelor, cu lupii ce întârziau în sat, flămânzi, în nopțile lungi de iarnă -, cu oamenii, a căror viață păstra valorile tradiției, m-a marcat. Mi-a rămas imaginea vitalității satului. Ritmul vieții, melancolia și încrâncenarea, contrastele provocate în oameni de schimbarea vremurilor. Am trăit alături de ai mei atât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca și profesoarele mele de limba română aparțineau acestei minorități), precum și a celei grecești și lipovene, care, din motive diferite aveau comunități stabile în urbea mea. În 11 septembrie 1947, la ora prânzului, în plin soare, într-o lume speriată, flămândă, năpăstuită, mama mea, Maria, mă arăta vieții, firav și neajutorat. Cei din jurul meu spuneau că voi muri până seara... Și atunci mama, tânără și neștiutoare, însingurată datorită faptului că tata, Visarion, era fugar, hăituit de organele de securitate, pentru simplul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu tai mămăliga din frunte, că te înfruntează altul. Cînd rămîne mămăliga lipită pe ceaun, să n-o mănînci, că ai năpaste. Coaja de pe ceaun e bine s-o mănînce copiii. Cînd scapi bucățica de mămăligă din mînă, vine cineva flămînd. Cînd scapi mămăliga din mînă fără să știi, ai un neam flămînd. Fetele amurezate, cînd fac mămăligă și o toarnă din căldare, pun apoi în ea apă, apoi beau, ca să le iasă focul de la inimă cum iese din căldare în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]