2,594 matches
-
numele său s-a menținut și a devenit, în limba franceză, prin evoluție fonetică, sol, iar apoi sou. Vizigoții au emis monede vizigote, imitând solidus-ul și tremissis. Pe monedele romane apar abrevieri. De notat că "V" latin se transcrie fonetic [u]. Iată câteva abrevieri folosite: Un exemplu îl aflăm pe moneda din dreapta, emisă sub Domițian: IMP DOMIT AVG GERM S C (IMPerator DOMITianus AVGustus GERManicus Senatus Consulto, adică, „General victorios Domitianus împărat, victorios în Germania, [monedă emisă] prin decret al
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
În fonetică, consoana nazală labiodentală este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite. Simbolul său fonetic este , litera "m" cu cîrlig spre stînga. Se pronunță la fel ca sunetul , cu diferența că în loc să se atingă o buză cu cealaltă, se atinge buza de jos cu incisivii de sus. În limba română apare rar, și numai ca
Consoană nazală labiodentală () [Corola-website/Science/316905_a_318234]
-
în pronunții relaxate, atunci cînd sunetul următor este una din consoanele labiodentale și , ca de exemplu în cuvintele: "umflat" , "infim" , "cumva" , "invers" . Nici în alte limbi nu apare ca sunet de sine stătător, ci în general ca alofon în contexte fonetice similare cu acelea din limba română. Consoana este sonoră și nu are o pereche surdă.
Consoană nazală labiodentală () [Corola-website/Science/316905_a_318234]
-
logica lui Charles Sanders Peirce de a face presupuneri bune sau un raționament abductiv, Nancy Harrowitz citează mai întâi definiția analizei făcută de Poe și arată apoi cum „semioticianul Poe rulează aici o gamă de posibilități - concluzii, raționament invers, semne fonetice, materiale și vizuale, fețe citibile. Jucând cărți cu omul ar fi fost o experiență interesantă”. Priceperea deductivă a lui Dupin este expusă pentru prima dată atunci când el citește gândurile naratorului prin urmărirea rațională a gândirii sale din ultimele cincisprezece minute
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
munților Urali, unde trăiesc și astăzi populații ugrice, sunt împăduriți). Totodată s-a constatat și fenomenul lingvistic potrivit căruia, pentru cuvintele românești preluate de maghiari, "ea" se transformă în "é", iar „a” inițial tinde să fie transcris „e”, potrivit sistemului fonetic maghiar. Limba maghiară nu aparține grupului limbilor indo-europene iar cuvântul “Ardeal” este de origine Indo-Europeană. Până în prezent, nici un lingvist nu a reușit să dea o lămurire etimologica plauzibilă numelui "Erdély" decât prin "erdő" "pădure" cu adaosul sufixal "-ély", acesta din
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
multe vârfuri cu apelativul de Chiceră: Chiciora Nouă (1212m), Chiciora (1218m), Șesul Chiciorei (1214m), Chiciora Veche (1220m), Masa de Piatră (1216m) și Torteaua (1148m). După Dicționarul Limbii Române al Academiei României din anul 1906, cuvântul „chiceră”, cu mai multe variante fonetice sau morfologice, ca de exemplu: Chicera, Chiciora, Chiciura, Cicera sau Ticera, îl definește printr-un vârf de deal înalt, mai înalt decât o colină, în forma acoperișului casei și cu pante repezi. Din această culme a Chicerei își adună afluenți
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
scrie") și sufixul "-em". Studiul grafemelor se numește grafemică. Grafemele sunt deseori scrise în paranteze ascuțite, de exemplu ⟨a⟩, ⟨B⟩ etc. Prin analogie, fonemele se scriu între bare oblice (de exemplu, /a/, /b/), iar parantezele pătrate sunt folosite pentru transcrierile fonetice ([a], [b]). Principalele tipuri de grafeme sunt logogramele, care reprezintă morfeme (de exemplu, caractere chinezești, semnul "&", care înseamnă „și” sau „cu”; de asemena cifre arabe; semnele silabice care reprezintă silabe (de exemplu, în kana ale limbii japoneze); litere alfabetice, care
Grafem () [Corola-website/Science/327460_a_328789]
-
prelucrare a pergamentelor. În Italia pergamentul se pregătea, pentru scris, numai pe o fată, iar pe cealaltă se păstra pielea animalului. Un alt centru era în Germania, unde era pregătit pe ambele parți; prețul era mai ridicat. Lucrarea înregistrează fenomene fonetice, morfologice, sintactice, stilistice: 1) Sincopa (dispariția unei vocale (de obicei neaccentuate) aflată între două consoane) vocalelor scurte neaccentuate "i", "u" : "cal(i)da" non "caldă" ; "vir(i)dis" non "virdis" ; oc(u)luș" non "oclus" 2) Închiderea vocalelor scurte în
Appendix Probi () [Corola-website/Science/323074_a_324403]
-
de dispariție. Limba aimara are doar trei perechi de vocale: a, i, u. Fără diacritice aceste vocale sunt pronunțate scurt, iar cu tremă, lung (ä, ï, ü). În combinație cu consoane uvulare (q, q', qh, x) are loc o mutație fonetică în pronunția vocalelor i și u ( → , → ). Aimara nu are diftongi, iar două semivocale (w și y). Limba aimara are 26 de foneme consonantice (două dintre ele fiind semivocalele și ). Oclusivele sunt grupate în trei perechi: oclusive surde, oclusive aspirate și
Limba aimara () [Corola-website/Science/325813_a_327142]
-
obiect, a început să reprezinte un sunet, ajungându-se astfel la posibilitatea ca scrierea să exprime limba cu relațiile existente între cuvinte. Cele două tipuri de semne au continuat să existe deoarece ideogramele nu au fost înlocuite complet de scrierea fonetică. Semnele numite silabice, ce aveau valoare gramaticală și foloseau la exprimarea acelor părți de vorbire care, prin natura lor, nu puteau fi reprezentate figurativ, erau derivate din ideograme, al căror sens îl pierdeau păstrând doar sunetul. Așadar sumeriana nu a
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
un element principal al ritualului funerar. Apariția scrierii în Egipt poate fi considerată bruscă, etapele anterioare ale prescrierii nefiind documentate ca în Mesopotamia. Hieroglifele sunt structurate încă de la apariția lor într-un sistem lingvistic ce alătură ideograma (semn-cuvânt) și semnul fonetic (semn-sunet). Chiar dacă au existat un număr mic de semne alfabetice suficiente pentru a scrie orice, nu au fost folosite pentru crearea unui alfabet propriu-zis. Cele mai vechi documente care au fost găsite sunt datate în perioada 3100 î.Hr., la puțin
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
din Mesopotamia sau cele din Egipt. În primele stadii ale scrierii chineze au avut loc numeroase schimbări și diferențieri în forma semnelor. Inițial scriitorii chinezi au încercat să ordoneze și să clasifice cantitatea uriașă de semne, realizând vocabulare și dicționare fonetice, asemănător cu ceea ce au realizat scribii asirieni și babilonieni. Dar evoluția scrierii nu a dus la un sistem alfabetizat, posibil din cauza complexității limbajului, iar principiul ideografic a rămas fundamental neschimbat până astăzi. Scrierea ideografică a atins în China funcționalitatea maximă
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
obiceiurilor și mentalităților (Kaplan, 1986). Există societăți în care femeilor le este interzis să vorbească în afara caselor lor, sau în prezența superiorilor, sau le este interzis să pronunțe numele rudelor masculine ale soților, sau fie chiar cuvinte care au similarități fonetice cu unele cuvinte interzise în acele culturi (Bodine, 1975, Jespersen 1992). Desigur, în societățile moderne asemenea practici nu mai există, dar există alte tabuuri restrictive cum ar fi folosirea limbajului obscen de căte femei, sau de către bărbați în prezența femeilor
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
Fonetica istorică studiază istoria sunetelor unei limbi. Unele sunete se păstrează neschimbate mai mult timp (de ex: consoana "r" - este foarte rezistență la schimbări (în limba română) - daca a disparut este un accident fonetic. EX: "pre rând"---" pe rând" - " a se perinda" - "pre"+ "rând" cu disimilarea lui "r". Schimbările fonetice se referă la: Consoana "h" este o consoana fricativa, laringială, surda. Nu are pereche sonoră în română. Are etimologie multiplă: Schimbările fonetice sunt de
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
se păstrează neschimbate mai mult timp (de ex: consoana "r" - este foarte rezistență la schimbări (în limba română) - daca a disparut este un accident fonetic. EX: "pre rând"---" pe rând" - " a se perinda" - "pre"+ "rând" cu disimilarea lui "r". Schimbările fonetice se referă la: Consoana "h" este o consoana fricativa, laringială, surda. Nu are pereche sonoră în română. Are etimologie multiplă: Schimbările fonetice sunt de două feluri: Schimbările fonetice regulate se produc în conformitate cu anumite reguli de corespondență numite legi fonetice. Noțiunea
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
un accident fonetic. EX: "pre rând"---" pe rând" - " a se perinda" - "pre"+ "rând" cu disimilarea lui "r". Schimbările fonetice se referă la: Consoana "h" este o consoana fricativa, laringială, surda. Nu are pereche sonoră în română. Are etimologie multiplă: Schimbările fonetice sunt de două feluri: Schimbările fonetice regulate se produc în conformitate cu anumite reguli de corespondență numite legi fonetice. Noțiunea de lege fonetica a fost introdusă de lingviștii germani la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ei consideră că legile fonetice acționează orbește
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
pe rând" - " a se perinda" - "pre"+ "rând" cu disimilarea lui "r". Schimbările fonetice se referă la: Consoana "h" este o consoana fricativa, laringială, surda. Nu are pereche sonoră în română. Are etimologie multiplă: Schimbările fonetice sunt de două feluri: Schimbările fonetice regulate se produc în conformitate cu anumite reguli de corespondență numite legi fonetice. Noțiunea de lege fonetica a fost introdusă de lingviștii germani la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ei consideră că legile fonetice acționează orbește, fără excepție. Legile fonetice se deosebesc
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
Schimbările fonetice se referă la: Consoana "h" este o consoana fricativa, laringială, surda. Nu are pereche sonoră în română. Are etimologie multiplă: Schimbările fonetice sunt de două feluri: Schimbările fonetice regulate se produc în conformitate cu anumite reguli de corespondență numite legi fonetice. Noțiunea de lege fonetica a fost introdusă de lingviștii germani la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ei consideră că legile fonetice acționează orbește, fără excepție. Legile fonetice se deosebesc de legile naturii prin faptul că acțiunea lor este limitată în
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
multiplă: Schimbările fonetice sunt de două feluri: Schimbările fonetice regulate se produc în conformitate cu anumite reguli de corespondență numite legi fonetice. Noțiunea de lege fonetica a fost introdusă de lingviștii germani la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ei consideră că legile fonetice acționează orbește, fără excepție. Legile fonetice se deosebesc de legile naturii prin faptul că acțiunea lor este limitată în spațiu și în timp. EX: legea fonetica după care "a" urmat de "n" ,în cuvinte latinești, devine "în " este valabilă numai
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
feluri: Schimbările fonetice regulate se produc în conformitate cu anumite reguli de corespondență numite legi fonetice. Noțiunea de lege fonetica a fost introdusă de lingviștii germani la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ei consideră că legile fonetice acționează orbește, fără excepție. Legile fonetice se deosebesc de legile naturii prin faptul că acțiunea lor este limitată în spațiu și în timp. EX: legea fonetica după care "a" urmat de "n" ,în cuvinte latinești, devine "în " este valabilă numai pentru limba Română și s-a
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
rană". Prin urmare, transformarea lui "a"+"n" în grupul "i"+"n" s-a produs numai în limba română (limitarea în spațiu) și s-a încheiat înainte de exercitarea influenței slave, adică înainte de secolul al IX-lea (limitarea în timp). Sunt schimbări fonetice neregulate (se produc în unele cuvinte iar în altele nu se mai produc deși există aceleași condiții) și atemporale (nu are acțiune limitată în timp, producându-se indiferent de etapa de dezvoltare a unei limbi). Accidente fonetice sunt: Afereza este
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
timp). Sunt schimbări fonetice neregulate (se produc în unele cuvinte iar în altele nu se mai produc deși există aceleași condiții) și atemporale (nu are acțiune limitată în timp, producându-se indiferent de etapa de dezvoltare a unei limbi). Accidente fonetice sunt: Afereza este dispariția unui sunet sau grup de sunete de la începutul cuvântului: Proteză este apariția la începutul cuvântului a unei vocale: În graiurile din Transilvania și N. Moldovei se produce proteză lui "a": În dialectul aroman proteză lui "a
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
prin care astfel de texte contribuiau la edificarea normei literare românești. În felul acesta, se poate spune că, la nivel sintactic și lexical, limba textului prezintă particularități ce decurg din constrîngerile modelului slavon. Cu toate acestea, în special la nivel fonetic și morfologic, limba aparține unei perioade și unui areal lingvistic românesc. În general, prin majoritatea particularităților pe care le prezintă, se poate susține că textul este, mai degrabă, de proveniență sudică. Fără a se particulariza în mod deosebit, limba textului
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
textul este, mai degrabă, de proveniență sudică. Fără a se particulariza în mod deosebit, limba textului, indică un autor provenind dintr-o zonă cu un grăi destul de echilibrat în toate compartimentele limbii. Chiar dacă există cîteva elemente, mai ales în plan fonetic și lexical, care sînt în măsură să trimită către diferite arii lingvistice, în ansamblul său, textul indică un efort de eliberare de particularitățile pregnante ale unei zone și de utilizarea unui aspect literar echilibrat. Autorul "Codicelui Brațul" pare a-și
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
1968. În 1978, analiza cu raze X a scos la iveală o inscripție incrustata cu aur constând din mai mult de 115 caractere chinezești iar acest text, scris în chineză, includea nume personale japoneze care se presupune că erau scrise fonetic. Se presupune că aceasta sabie a fost făcută în anul 辛亥年 (471 e.n. după teoriile larg acceptate), iar analiza ruginii de pe sabie implică faptul că metalul folosit se poate să fi fost rafinat din magnetit găsit în regiunea de est
Man'yōgana () [Corola-website/Science/329728_a_331057]