7,943 matches
-
a mă liniști, n-o să știe niciodată. — SÎnt sigură că ai dreptate, reușesc să Îngaim. N-o să ghicească nici Într-o mie de ani. — Ești OK, Emma ? Katie mă privește intrigată. — Foarte bine ! spun cu un acces subit de hilaritate forțată. Foarte bine, zău ! Deci... care e motivul acestei consfătuiri de urgență ? — Trebuia neapărat să-ți spun. Două cappuccino, vă rog. Îmi zîmbește radioasă. N-o să-ți vină să crezi ! — Ce anume ? — Am o Întîlnire. Am cunoscut un tip ! — Ei na
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
vinovat pentru... pentru cele întâmplate, pentru cearta noastră... nu? Știți... noi de fapt... n-a fost decât un joc... de oameni singuri... Un mod... așa... de a-i speria pe călători... Ha, ha, ha... (Cei doi râd în același timp, forțat și evident încurcați.) CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Da, da... un joc... Și mie îmi plac jocurile... dar... Știți, eu trebuie, trebuie să plec... Trebuie să plec imediat pentru că... trebuie să înceapă ploaia. Nu? Trebuie să înceapă ploaia. HAMALUL (Foarte încurcat, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
o haină mâncată de molii cu guler de blană. S-a întâmplat ca doar cu două zile înainte Armata a Treia să invadeze Ohrdruf-ul, primul lagăr nazist de exterminare pe care aveau să-l vadă americanii. Am fost dus acolo, forțat să privesc totul - gropile cu var, spânzurătorile, stâlpii unde erau biciuiți oamenii - să privesc grămezile de morți cu intestinele scoase, cu pielea acoperită de cruste, cu ochii ieșiți din orbite și oase deformate. Ideea era să mi se arate consecințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
vărgată și se așeză tolănit între două perine. Trec anii ăștia ca nebunii peste noi, dar trece și peste istorie. Oftă, copleșit de povara timpului care, după cum își încrețise fruntea, puteai crede că, chiar în acele clipe, trecea în marș, forțat și peste el. El, Goncea, fiind convins că este, dacă nu chiar istoria în persoană, cel puțin un important mesager al ei. - Adică, oftă din nou Goncea, vroiam să spun că m-a inspirat poza aceea cu trăsura, că cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
moment cum o să-și întoarcă, ca acuma, fundulețul să i-l admiri la nemurire. Nici „Pa, Silică“ n-o să-ți mai spună. - Nu vorbim acu’ de Gina. Te întrebasem de ce-ai plecat, când doar... Femeia dădu iar să râdă, forțat, apoi ridică din umeri, plictisită. - La acatist, ți-am spus. Mă așteaptă părintele Ioachim de la Sfântu Constantin și Elena. Așteptam să treacă străinul cu mașinile alea. Dacă nu crezi... Unde crezi că mai pot pleca în altă parte. - Mamă... - Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
L-au găsit spânzurat în stejar. Și cu două pistoale, unul în mână, altul atârnat de gât. - Cincizeci și opt, șaizeci, pe-atunci parcă a fost cu armele. Când a dat Dej decretul ăla cu internarea în colonii la muncă forțată. A fost și ruperea cereilor. Cred că povestea cu activistul a fost chiar atunci când s-a cerut ruperea cererilor de intrare în colectivă. Se răsculase lumea, care mai de care că fuseseră siliți să se înscrie, i-a amețit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
spuse ea, Coman și Lokusz sunt împreună. - Adică... - Adică sunt amanți. Ioana sorbi din pahar și râse. - Îmi și închipui. Unul înalt și uscățiv, altul bondoc și gras, care pute a transpirație. - Lokusz nu e gras, spuse Elena zâmbind oarecum forțat și aruncând în pahar paiul cu care se juca. Atâta doar că nu e o frumusețe. - Amândoi sunt urâți, adăugă Ioana. Nu pot să sufăr homosexualii, mai ales dacă sunt urâți. Oricum, ca actori... jos pălăria. - Da. Numai că Lokusz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
discursului lui Leurdiș. Ochii săi cu pleoape groase se mișcau în toate părțile. Pielea metisă îi asuda abundent, iar hârtia din care citea se rupse în două locuri datorită unui tremur nervos al încheieturilor. Termină după cinci minute și, zâmbind forțat, oferi microfonul răsfățatului serii. Calomfir tocmai își redactase mental vorbele. Găsise conectorii necesari și ideile îi păreau mai interesante ca niciodată. Se lansă într-o lungă dizertație despre noțiunea de scop al vieții, se referi la o sumedenie de filozofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de pătrunderea în mediul atelierelor teatrului, acea camaraderie ușoară, poate chiar facilă, a celor din distribuție și nu numai, pe măsură ce încercau să se adune, să-și găsească ritmul și să vâslească la unison. S-ar putea să fie prea puțin forțată această ușurință cu care îi primeau pe noii veniți, deja uitați probabil în momentul pregătirii următoarei producții, dar, pentru moment, îmi convenea de minune prietenia rapidă pe care o legasem pe negândite. Cine știa, până la urmă, unde aveam să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
capul pe masă și aruncând ochelarii cât colo, izbucni în hohote. Am rămas în picioare, neștiind ce să fac. Postura obișnuită pe care o adoptasem în mod voit ca să nu par preocupată mi se părea acum a fi stângace și forțată. Când cineva stăpân pe el, ca Margery, clachează, n-ai de unde să știi ce gest să faci ca să-l îmbărbătezi și pentru care să nu-ți poarte după aceea pică. Mai că-mi venea să închid ușa și s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe podea, lângă biroul lui Philip Cantley. De ce a făcut-o? gemu Violet, care se întorsese de pe tărâmul fericit al secretelor siluetei pe cel al crudei realități. Nu înțeleg... Un anume accent din vocea ei părea să sune un pic forțat. Am privit-o cu atenție. Când își dăduse seama, mai devreme, că Philip și-ar fi putut face o supradoză în mod intenționat, fusese de-a dreptul zdruncinată, dar nu surprinsă în adevăratul sens al cuvântului. Și singura explicație era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
se dovedise că avusese dreptate. Numai că Hugo își dorea, în fiecare seară, să fi ales să repete altceva decât casetele cu cântece. Melodioarele stupide și aranjamentele orchestrale îngrozitoare îl înnebuneau. Hugo își făcea griji pentru viețile interioare ale oamenilor forțați să intre în studiouri și să cânte „Roțile autobuzului“ pe niște voci anormal de pițigăiate și de vesele. Unele dintre versuri erau de-a dreptul ciudate atunci când le ascultai cu atenție - așa cum făcea Hugo în fiecare seară. De exemplu, „Nevăstuica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ta, desigur. Am fost concediat acum două săptămâni. Alice, nu mai am serviciu, i-a spus Hugo întorcându-și palmele în semn de neputință. Alice l-a privit disperată. —Așa că probabil că ai dreptate, a zis Hugo cu o obrăznicie forțată. Nu are nici un rost. Asta a fost. Aici ne luăm adio. Alice s-a repezit către el și i-a atins obrazul cu buzele. —Adio, Hugo. A închis repede ușa în urma ei. Înainte ca Hugo să apuce să-i vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
după ce observă că buzele crăpate continuau să strângă chiștocul de țigară. Dar se întâmplă frecvent, nu trebuie să vă faceți probleme. Am ieșit un pic la aer, în felul acesta, această ploaie insistentă ne-a trimis pe toți în domiciliu forțat. Se dorise un simulacru de glumă, pentru eventuala destindere a atmosferei. Vizitatorul slobozi un oftat, iar chiștocul de țigară zbură pe verandă. Ar trebui să te pun să dai cu mătura, gândi... Apoi mișcă din cap întrebător, privind ostentativ către
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
s-au depistat urme de incendiere numai în L4 și L15, de la Dodești, situație similară secolelor VI-VII, dar nedatorată unui pericol extern, ci mai degrabă unor accidente (idee susținută de prezența inventarului arheologic), întrucât în momentul părăsirii pașnice ori forțate de alți factorii se constată lipsa obiectelor de inventar, îndeosebi a celor casnice. Acest eveniment nu credem că a periclitat în vreun fel continuitatea de locuire a stațiunii respective, mai ales că pe alocuri s-au observat niveluri stratigrafice succesive
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vârfuri de săgeți, de lance, cuțite, arcuri), mai rar piese vestimentare (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari). Din punct de vedere etnic, cei îngropați au fost atribuiți pecenegilor și uzilor. În ansamblu, fenomenul generalizării înhumării nu s-a petrecut brusc, forțat, ci treptat, impus de influența civilizației romane și de adoptarea dogmei religiei creștine, încă din cursul secolului al VIII-lea, de către populația veche românească. Păstrarea anumitor elemente de cult păgân în cadrul obiceiului de înmormântare dovedește că, în ciuda anumitor reguli, mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de Filosofie) a Universității din București. Se afirmă ca student eminent. În timpul studiilor liceale a fost, În două rânduri, bătut de securiști, iar pe parcursul stagiului de brigadier voluntar devine ținta unei tentative de asasinat din cauza opoziției sale ferme la colectivizarea forțată a agriculturii. Teroarea aceasta cumplită, bazată pe drăceasca luptă de clasă, Încetează odată cu Înscrierea tatălui său (trecut și el prin comă, În urma altei tentative securiste de omor) În colhoz (gospodărie agricolă colectivă purtând numele unui hoț). La 8 noiembrie 1956
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Începuse imediat după victoria asupra mașinii de spălat. Arta Marelui Boss a fost aceea de a ne folosi pentru a produce un spectacol indecent de destine, care nu s‑au ciocnit În mod natural, ca În viață, ci au interacționat forțat, la comanda acestui Mefisto dornic de senzații tari, deghizat În Moș Crăciun. *** Uneori, după ce scăpam de la serviciu, mergeam cu Nic și cu Edi la Hanul lui manuc să ne anesteziem cu ceva tărie. Chelnerul ne aducea vodca și noi ne
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Una după alta ușile s-au deschis și s-au Închis la loc. Peste tot numai instrumente, numai mașini, gata oricând să măsoare ceva impo- sibil de măsurat. — VĂ mulțumesc, i-am spus eu, Înăbușindu-mi dezamăgirea Într-un surâs forțat. la urma urmei, omul fusese totuși amabil, chiar dacă Îmi luase sticla sau poate tocmai de aceea. — Cu plăcere, mi-a aruncat el grăbit peste umăr, bucuros să scape de mine ca să cerceteze mai Îndeaproape eticheta. Privindu-l cum se Îndepărta
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nou drum al mătĂsii, din Europa spre indii, pe la Polul Nord, spuse martine. Acești gentlemeni au adus cu dânșii o mulțime de belele, printre care viruși și bacterii care au deci- mat populația locală. Apoi au venit iezuiții, a căror evanghelizare forțată preceda Întotdeauna comerțul cu piei ! pufni martine, apărĂtoare vajnică a purității ținuturilor nordice. martine nu pierdea nici un prilej pentru a-și arăta revolta legată de tratamentul pe care Îl aplicaseră confrații săi albi locuitorilor Nordului. Activistă Înrăită, Încă din seara
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
începuse imediat după victoria asupra mașinii de spălat. Arta Marelui Boss a fost aceea de a ne folosi pentru a produce un spectacol indecent de destine, care nu s-au ciocnit în mod natural, ca în viață, ci au interacționat forțat, la comanda acestui Mefisto dornic de senzații tari, deghizat în Moș Crăciun. Uneori, după ce scăpam de la serviciu, mergeam cu Nic și cu Edi la Hanul lui manuc să ne anesteziem cu ceva tărie. Chelnerul ne aducea vodca și noi ne
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dezamăgire. Una după alta ușile s-au deschis și s-au închis la loc. Peste tot numai instrumente, numai mașini, gata oricând să măsoare ceva imposibil de măsurat. — Vă mulțumesc, i-am spus eu, înăbușindu-mi dezamăgirea într-un surâs forțat. la urma urmei, omul fusese totuși amabil, chiar dacă îmi luase sticla sau poate tocmai de aceea. — Cu plăcere, mi-a aruncat el grăbit peste umăr, bucuros să scape de mine ca să cerceteze mai îndeaproape eticheta. Privindu-l cum se îndepărta
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
un nou drum al mătăsii, din Europa spre indii, pe la Polul Nord, spuse martine. Acești gentlemeni au adus cu dânșii o mulțime de belele, printre care viruși și bacterii care au decimat populația locală. Apoi au venit iezuiții, a căror evanghelizare forțată preceda întotdeauna comerțul cu piei ! pufni martine, apărătoare vajnică a purității ținuturilor nordice. Martine nu pierdea nici un prilej pentru a-și arăta revolta legată de tratamentul pe care îl aplicaseră confrații săi albi locuitorilor Nordului. Activistă înrăită, încă din seara
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
umăr..., singur, ca de obicei. Nu sunt căsătorit... Nu am avut timp niciodată... să găsesc o... nevastă. Nici prietene nu prea mi-am făcut... Acum îmi pare rău, sincer... concediul meu acolo..., așa scurt, de o săptămână..., a fost cam forțat..., să stau departe de Institut..., departe de presă și de anumiți... oameni de știință... Sunt un om cinstit. Am făcut cercetări..., am comunicat rezultatele adevărate..., dar au fost printre ele și unele... cutremurătoare..., despre pământul acesta viu... E viu pământul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
masca aparenței cultivăm propriile plăceri, cedăm în fața propriului egoism și ne îngrijim de propriile comodități. Cauza care contribuie la instaurarea decadenței este neacceptarea normalului curs al lucrurilor omenești, precum și privilegierea unei concepții lumești pe care am putea-o defini optimism forțat. Un text al unui autor contemporan ne poate ajuta să facem lumină asupra unei ispite subtile ce riscă să «laicizeze» mentalitatea și să otrăvească capacitatea de alegere: «Optimismul forțat este una dintre bolile secolului nostru: suntem obligați să fim mereu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]