3,509 matches
-
proiectat în niciun fel. Odată cu perioada adolescenței se termină și prima mare etapă a vieții omului, etapă de creștere și de formare a personalității și conduitei. O etapă de mare sensibilitate morală, o perioadă de romantism și spontaneitate, de poezie. Frământări, iluzii, neliniști.. .adolescenți...
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Magdalena Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92813]
-
în schimb, sub înrâurirea lui C. Dobrogeanu-Gherea, el va susține în paginile revistei „Literatură și știință” arta cu tendință. Literatura exprimă o stare socială, arta e un produs al mediului, de aceea artistul nu poate să escamoteze în opera lui frământările de zi cu zi, durerile și aspirațiile celor mulți. În conferința Curentul Eminescu și o poezie nouă (1892), ca și în poezia Unde ni sunt visătorii?..., scriitorii sunt chemați să renunțe la masca jalnică, pesimistă, și în locul durerilor personale, de
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
o „tectonică”, o exprimare a contrariilor: „Am simțul timpului, intens, lichid... / În mine fiecare clipă-și taie, / ca stema căzătoare, de văpaie, / drum, ca pe un cer întunecat și vid. // Sunt plin de înălțări și prăbușiri. / Am fost necontenit în frământare. / Mi-i martoră această grea cântare, / ce vâlvorește încă-n noi iubiri...” (Tectonică). Încercând să părăsească registrul naiv, Z. compune o serie de sonete, câteva dedicate capodoperelor brâncușiene. Dincolo de clișeele din versurile de început, lirica lui își desenează treptat un
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
caracter incomod, are, pe lângă dezamăgirile generate de contactul cu tot felul de superiori incompetenți și dogmatici, revelația întâlnirii unui prim-secretar de partid de altă factură decât cei dinainte. Dar el își pierde treptat tăria de caracter și combativitatea din pricina frământărilor sufletești legate îndeosebi de Camelia, una din prezențele feminine cele mai izbutite în roman. La fel ca în Conul de umbră, o întâmplare neprevăzută îl face pe Cremene să descopere - cu puțin înainte de a muri sub dărâmăturile blocului Scala, în
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
mișcare, alimentată de informații, plină de celule tranziente și de indivizi extrem de mobili (Toffler, 1973, p. 153). # Ea este organizația în care particularitățile tradiționale ale birocrației (permanența, stabilitatea, ordinea, ierarhia, durabilitatea) sunt înlocuite cu opusul lor: tranziența, mobilitatea, prăbușirea ierarhiei, frământarea neîncetată. Mobilitatea intrași interorganizațională se îmbină cu permanenta apariție și dispariție a grupurilor temporare de lucru, comunicațiile verticale (ascendentă și descendentă) sunt înlocuite cu cele laterale (interdepartamentale), lanțul de comandă este eliminat în favoarea „hoardelor de experți”, după cum se exprimă Toffler
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se încheagă și se desfășoară greoi, cu tatonări, poticniri, suspiciuni, sunt însoțite și subminate de erori și iluzii care le denaturează și deformează. Pentru a elimina asemenea incoveniente, se propune membrilor grupurilor să-și # descarce în public reținerile, temerile, suspiciunile, frământările. O asemenea descărcare emoțional-tensională chiar dacă nu duce la soluționarea automată a situațiilor negative, creează premisele rezolvării lor ulterioare (Zlate, Zlate, 1982, pp. 113-121). # Cercetările experimentale întreprinse au demonstrat faptul că între diferitele tipuri de discuție în grup și calitatea deciziei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale burnout-ului: # un sindrom de epuizare emoțională, de depersonalizare și de reducere a realizării profesionale apărut la indivizii implicați profesional alături de alții” (Maslach, Jackson, 1981, p. 1). # Epuizarea emoțională presupune vidarea emoțională a persoanei, pierderea energiei și a motivației, apariția frământării și tensiunilor, perceperea muncii ca pe o corvoadă. Depersonalizarea se asociază cu apariția atitudinilor impersonale, de detașare față de cei avuți în grijă, de respingere sau de stigmatizare a acestora - toate fiind destinate să facă față epuizării resurselor interne. Reducerea realizărilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decât a încerca să păstrăm limba, supusă tuturor violurilor posibile? Ca iubitor de pașoptism și junimism (între care la nivelul de dincolo de polemică se străvede nu ruptură, ci admirabilă continuitate) nu pot decât să privesc cu un interes enorm aceste frământări identitare de bună calitate, fără nimic din maimuțărelile de angoase importate ale unei generații care are multe răspunderi și mult de decantat, pentru a face față acestor răspunderi. Amputata modernizare a României s-a datorat mereu în istorie unor tineri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
noi de aici? I.B.: Mai bine îl întrebați pe domnul Foarță! Vă întreb pe dumneavoastră însă, pentru că ați tras biletul la examen! I.B.: După bucuria inițială, mi-am dat seama în ce m-am băgat. A urmat o săptămână de frământări în care nu găseam cheia în care să rezolv această cerere. După ce am găsit cheia, a fost însă o plăcere formidabilă. Au fost, de fapt, cele mai frumoase sărbători din viața mea - Crăciunul și Anul Nou -, pe care mi le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
șițn viață, șițn scris, numai bun pentru trendul ce agită massa jună: direct din stomac sau din creier, la rece, bășcălitor, fără pilde zemoase date prin zahăr. Am zis bine și am plecat spre casă cu coadațntre picioare și cu frământarea în suflet. Dacă totuși Ionică cel deștept are dreptate? Dar dacă nțare? Să scriu cum zice el, direct din congelator, asezonat cu zeflemea? Spre seară mțam așezat la computer și am clămpănit pentru „Supliment“ patru fraze în doi peri despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
vocabularul evaluativ, frazele generice, modalitatea deontică și înlocuirea acestora cu modalitatea epistemică și perceptuală ca și îndepărtarea comparativelor, toate duc la crearea unui text total diferit: Se pare că nu toți oamenii sînt mulțumiți cu liniștea colibei lor: unii vor frămîntări sau și le provoacă ei înșiși. Poate că sînt mulți cei care îndură condiții mai proaste decît ale acelei femei, și e posibil ca aceștia să se revolte cu oarecare rezerve împotriva destinului lor... Femeile par să fie în general
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mai înflăcărați luptători pentru făurirea Marii Uniri, a României Mari. Imaginea cu care Octavian Goga s-a impus în conștiința publică românească este a poetului ardelean preocupat de a realiza, după cum autorul însuși afirma, „monografia sufletească a satului, cu toate frămîntările lui, cu tot ce e zvîrcolire în el“ <footnote Octavian Goga, interpretat de..., ediție îngrijită de Ion Dodu Bălan, Editura Eminescu, București, 1974, p. 50. footnote> . Faptul că după 1920 Goga a fost aproape înghițit de iureșul vieții politice din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
gazete de front „România“, poezia urmărește să-i mobilizeze pe ostași pentru alungarea cotropitorilor: Batalioane se strecoară/ Din cîrdul lung, înfometat,/ În drum pe țintirim) footnote>. Mai toate poeziile cuprinse în volumul publicat în 1916, Cîntece fără țară, sînt rodul frămîntărilor care au bîntuit sufletul poetului în perioada premergătoare intrării României în război. În articole și cuvîntări Goga nu putea aduce în discuție soarta românilor din Basarabia, alianța cu Rusia fiind obligatorie pentru realizarea unirii cu țara a românilor din Austro-Ungaria
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Academia Română, închinat memoriei lui George Coșbuc, al cărui loc lăsat vacant urma să-l ocupe, ideea națională se situa în centrul atenției. „Unitatea națională de astăzi este încoronarea unei opere de străduinți necurmate. Ea a venit ca o rezultantă a frămîntărilor de ieri, ca o consecință logică a unui proces normal de evoluțiune, un ultim acord într-o simfonie. [...] Neamul nostru și-a răscumpărat în cursul vremii existența pe prețul unor jertfe și încordări mari. După gloria proaspătă din tinerețe, încununată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
eșua în a fi un părinte bun, rațional, responsabil, cuvintele tot mai furioasei Merry se transformau într-un murmur pierdut printre silabe sacadate, amortizat de o iubire greșit calibrată și dizolvat în iluzia stabilității acestei pefecte familii americane. Parabolă a frământărilor violente ce macină America după război, Pastorala americană demitizează, alături de numeroase alte constructe și proiecții ideologice, și dimensiunea tragică și inefabilă a inocenței. În interiorul ei, bunul Suedez și monstruoasa Merry își au, fiecare, propriul zeu al Singurătății. "Orizont", nr. 4
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
mi-am atins „limita”, dar nu În sensul „posibilităților mele de expresie” și „de ființă”, ci limita văzută ca „profil, ca relief al personalității”. Autist - În sensul unei precare, imperfecte, defazate, „fantasmatice” relații cu lumea și convențiile, aliate cu o frământare, agitație internă puternică, prelungită, ce m-a Împiedecat de a-mi găsi „stilul” - suferință acută postadolescentină, un dar al destinului, de fapt, care m-a Împiedicat să debutez precoce, să cad ca atâția alți confrați talentați, P. Dumitriu sau Preda
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În „ameliorarea morală a indivizilor”, ca și În „ameliorarea formelor de organizare a societății”, tot ce se Întâmplă „azi” - Începând cu cel de-al doilea război și cu „recăderea” unor state infinit civilizate În barbariile primului Ev Mediu, ca și frământările lumii de azi la care făceam referire mai sus -, totul va ține de „accidentalitatea istoriei” sau, mai degrabă, de „mediocritatea politicienilor” care ne conduc! Uneori - și asta s-a Întâmplat adesea În istoria continentului nostru! -, marile evenimente au fost pur
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
primul cardinal român, condamnat la muncă silnică și mort la Gherla sau Sighet - doritori cu toții de o unire a celor două biserici românești, dar nu sub cnutul securității bolșevice! -, exilul românesc, care, după cum vedem, acoperă vreun secol și jumătate de frământări și peregrinări, școală a spiritelor la marile universități și cetăți ale Vestului, cele care au avut norocul istoric de a trăi o feudalitate structurată și de a crea acel uriaș val al omenirii care s-a numit Renaștere, ieșirea din
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în sat și la școală, tânăra profesoară are neîmplinirile ei, deziluziile care o determină să-și arate personalitatea distinctă de a celorlalți. Aceste date o îndeamnă să-i facă o vizită neanunțată lui Daniel Durban pentru a-i vorbi despre frământările ei. Are neprevăzuta șansă, cu acest prilej, ca așteptându-l, în camera lui închiriată, din casa unor țărani bătrâni care-l privesc și-l îngrijesc de parcă ar fi propriul lor copil, să-i umble prin lucruri, prin cărți și să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Arcadia, iar unele dintre personaje (Gherasim Iscariotul sau bătrânul pădurar) par a descinde din mit. În fața ziaristului, logosul lui Dimitrie Cristea este emfatic, ironic, căutând tot timpul să-și reprime tendințele de familiaritate, dar ajunge, destul de repede, să-și expună frământările, să se introspecteze, să-și disece trăirile, cu o irepresibilă pornire cathartică. În plus, dialogul celor două personaje se urnește greu, un motiv fiind că, la început, ziaristul nu e atras de subiectul propus de șeful lui de la revistă. Treptat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
semănând a minilabirint". Câteodată, totuși, autorul sare dincolo de adevăr: "Filosofii ar fi trebuit să nu caute cauza mișcării, ci ceea ce i se opune". Dar au făcut-o presocraticii prin existentul absolut! Fragmentele din finalul volumului, aduse la zi, cu unele frământări social-politice, deși interesante, scad în intensitate și concentrare ideatică, apropiindu-se vădit de stilul jurnalistic. În orice caz, nu știrbesc prea mult din valoarea veritabilă a cărții. Diamantul maximei taie și nu mai acceptă inversul metodei. Fragmentele lui Lamparia, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mucenicia. Ideea predilectă ce traversează perioada între ianuarie-decembrie 1964 și ianuarie-decembrie 1969, se particularizează în considerațiile despre geniu, în antiteză cu mediocritatea, problemă filosofică de sorginte kantiană și, mai ales, schopenhaueriană. Adolescentul, în formare ca profesor și scriitor, își expune frământările interioare ale gândirii sale profunde, când mai succint, când mai detaliat, luându-se de piept cu tot ceea ce înseamnă conformism, banalitate indezirabilă, cameleonism și ideologie demagogică și utopică, adevăr convertit în minciună, iubire legală și ilegală, naivitate și renunțare, suferința
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este permanent agresată", este supărat că după 1990, ca și după instaurarea regimului comunist în România, intelectualii au trădat cauza națională. Scriitorul recunoaște că, din acest punct de vedere, demersul său poate fi apreciat și ca o replică dată "teribilei frământări ideatice a tânărului Cioran", îngrijorat de soarta României, exprimată în lucrarea Schimbarea la față a României, apărută în 1936. Theodor Codreanu ne destăinuie faptul că în ultimii ani ai secolului trecut a rezistat, din varii motive, ispitei de a publica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
avut timp să mă gândesc asupra rostului pe care-l are omul pe pământ. Rămânând despovărat de obligațiile profesiunii, am avut timp suficient să mă gândesc și pentru a nu mă vedea cu totul inutil și a scăpa de aceste frământări ale gândurilor, mi-am amintit că salvarea îmi va veni din găsirea unei noi ocupații care, chiar dacă nu e remunerată, te îndeamnă să-ți îndrepți gândurile spre alte zări mai îndepărtate. Și, întrucât cunosc scrierea chirilică, am încercat să-mi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pe altă lume în orizont, halta Stănița pădure și cumpăna de ape spre Siret, Vulpășești hierogamie îndoiturile de deal cu soarele, o întîmplare din acelea plastice, grîul rozaliu, bozul întins cît o postață, le dau pe toate pe lanuri, după frămîntările de vîlcele și dîmburi înfundate cu pădurea, Siretul baltă, diguri, pășune. Ora 7,30, în rapidul Suceava Mangalia, la Roman am ajuns întîrziat și a trebuit luat rapidul, pietriș-fier-argilă-cupru, de neînțeles amestecul de materiale răscolite la calea ferată față de verdele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]