8,671 matches
-
n-ar fi prevăzută cu acest palton călduros? E drept că în aceleași ape hiperboreene se pot găsi și pești excesiv de slăbuți, dar nu uitați că aceștia sînt niște pești cu sînge rece, lipsiți de plămîni, cu pîntecele ca un frigider - niște creaturi ce se încălzesc sub un aisberg, așa cum un drumeț se încălzește, pe vreme de iarnă, la focul unui cămin într-un han; pe cînd balena are, ca și omul, plămîni și sînge fierbinte, înghețați-i sîngele și balena
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fi dură, se topește în clipa când detectivul și cei doi investigatori care-l vizitează încep să bea: Am adus o sticlă de Four Roses și trei pahare din dulapul din bucătărie. Am scos cuburi de gheață și sifon din frigider și am pregătit trei pahare înalte cu whisky, sifon și gheață. Le-am adus pe o tavă și le-am așezat pe masa de cocteil din fața canapelei unde stătea Breeze. Am luat două pahare, i-am oferit unul lui Spangler
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Întoarsă cu susul În jos. Îngenunchease lângă el și Își pusese urechea la pieptul lui. Când nu auzi nici o bătaie a inimii, Îl strigă pe nume. Strigătul ei Își găsi ecoul În suprafețele tari ale bucătăriei: prăjitorul de pâine, cuptorul, frigiderul. În cele din urmă se prăbuși pe pieptul lui. În tăcerea care urmă, Desdemona simți totuși cum crește În ea un sentiment ciudat. Se Întindea În spațiul dintre panică și tristețe. Era ca un gaz care o făcea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Uită-te la mavros! Dau foc la tot, ca turcii! Comparația era greu de respins. În Smirna oamenii Își căraseră mobila pe malul mării; și la televizor, acum, oamenii cărau mobilă. Bărbații scoteau din magazine canapele nou-nouțe. Pe bulevarde navigau frigidere și aragazuri și mașini de spălat vase. Și, exact ca În Smirna, cu toții păreau să-și fi Împachetat toate hainele. Femeile purtau blănuri de nurcă, În ciuda căldurii de iulie. Bărbații probau costume noi și În același timp alergau. ― Smirna! Smirna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În ultimele câteva ore auzise tot felul de lucruri. Și ochii Îi jucaseră feste. Se ghemui În spatele tejghelei, mijind ochii În Întuneric. Urechile Îi reverberau ca scoicile de mare. Auzea focuri de armă În depărtare și sirenele sunând. Auzea bâzâitul frigiderului și ticăitul ceasului. La toate acestea se adăuga năvala sângelui său, vuindu-i prin canalele din cap. Dar de la ușă nu se auzea nimic. Milton se liniști. Mai luă o mușcătură din sandviș. Delicat, experimental, Își lăsă În jos capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se Îngroșau și, da, se Încovoiau. Aceasta era contribuția Capitolului Unsprezece. Într-o noapte, fratele meu, care pe atunci avea șaptesprezece ani, se dusese jos, În bucătărie, ca să-și pregătească În toiul nopții ceva de mâncare. Găsise niște crenvurști În frigider. Neavând răbdare să-i pună la fiert, scosese o tigaie. Apoi se hotărâse să-i cresteze la jumătate. ― Voiam să le măresc suprafața, Îmi explicase el mai târziu. În loc să-i cresteze pe lungime, Capitolul Unsprezece Încercase diferite combinații, ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mea suferea. Părul meu se ivea În toate colțurile, În toate sertarele, În toate felurile de mâncare. Chiar și În budinca de orez pe care o făcea Tessie, acoperind fiecare bolișor cu hârtie de pergament Înainte să Îl pună În frigider - părul meu Își croia drum până și În acele deserturi asigurate profilactic! Fire de păr negru ca tăciunele se Înfășurau În jurul săpunurilor. Stăteau presate ca tulpinile de flori Între paginile cărților. Răsăreau din tocuri de ochelari, din felicitări onomastice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și jumătate și asta deja s-a trezit? Îi ciufuli părul Obiectului. ― O să stai astăzi toată ziua la Micul Club, scumpete? Foarte bine. Eu și cu tata ieșim În seara asta cu soții Peters. Beulah o să-ți lase ceva În frigider. V-am pupat! În tot acest timp Beulah clătea niște pahare. Își aplica propria strategie. Trata Grosse Pointe cu tăcere. Obiectul răsuci suportul rotativ. Gemuri franțuzești, marmelade englezești, o cutie de unt murdară, sticle de ketchup și sosuri trecură toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de dinți, o țigară. ― Fumezi chiar și În timp ce te speli pe dinți? Se uită la mine dintr-o parte. ― Mentolate, spune ea. Ce nu-i În regulă totuși cu aceste suveniruri: sclipiciul cade repede. Un memento lipit la noi pe frigider mă aduce cu picioarele pe pământ: „Doctor Bauer, 22 iulie, ora 14“. Mi-era groază. Groază de ginecologul pervers și de instrumentele lui inchizitoriale. Groază de chestiile alea de metal care aveau să-mi despartă picioarele și de bazaconia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pedala de accelerație, ignorând penuria - nu numai de benzină, ci și de multe altele. Era, de exemplu, o penurie de speranță pe Middlesex, unde soția lui nu mai simțea nici o mișcare În ombilicul ei spiritual. Era penurie de mâncare În frigider, de provizii În cămară și de cămăși proaspăt călcate și ciorapi curați În sertarele lui. Era penurie de invitații În vizite și de telefoane, căci prietenilor părinților mei li se făcuse teamă să sune la o familie care ființa În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
canalul de știri. Îl văd pe crainicul ăla extrem de popular, Mihai Protopopescu. Stă în sala de conferințe a Guvernului și spune că Ministrul va da o declarație presei în câteva minute. Am plecat la bucătărie și am scos mâncarea din frigider. Deși e cam de aceeași vârstă cu mine, datând de pe vremea Imperiului, merge foarte bine. Frigiderul, nu mâncarea. Atunci când Imperiul dăinuia, lucrurile se făceau bune și de durată. Standardele de calitate erau foarte exigente și bunurile erau foarte căutate. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
conferințe a Guvernului și spune că Ministrul va da o declarație presei în câteva minute. Am plecat la bucătărie și am scos mâncarea din frigider. Deși e cam de aceeași vârstă cu mine, datând de pe vremea Imperiului, merge foarte bine. Frigiderul, nu mâncarea. Atunci când Imperiul dăinuia, lucrurile se făceau bune și de durată. Standardele de calitate erau foarte exigente și bunurile erau foarte căutate. Acum, totul se strică în mai puțin de un an. Iau mâncarea în sufragerie și mă așez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de mâncare așa cum făcea mama când era acasă, așa că patul arăta foarte ispititor. A doua zi, duminică, în "minunata" zi de șapte noiembrie a anului 2055, m-am trezit foarte odihnit și foarte dimineață. Am luat banii care erau pe frigider și am coborât până jos să mă aprovizionez. Micul dejun, care conținea ochiuri, tartine cu dulceață și brânză sintetică, mi s-a părut foarte gustos. Drumul spre școală a fost mai liber azi, căci era cea de-a șaptea zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de treabă, dar o tipă trebuie să păstreze aparențele, iar prietenele grase - mi-e teamă că ies din calcul. Regimul urmat de ele pare să bifeze sticle de șampanie și linii de cocaină asigurate de bărbații pe care îi întâlnesc. Frigiderul de acasă este mereu gol dacă nu mă duc eu la cumpărături, iar în cele opt luni de când locuiesc aici nu le-am văzut niciodată mâncând ceva ca lumea. Din când în când o mai aud pe una din ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cumpărături, iar în cele opt luni de când locuiesc aici nu le-am văzut niciodată mâncând ceva ca lumea. Din când în când o mai aud pe una din ele anunțând „Mor de foame!“ iar apoi Sophie, sau Lisa trage ușa frigiderului și intră în sufragerie clefăind o roșie sau o jumătate de felie de pită cu o urmă roz - cel mai subțire strat de salată tarama pe care l-am văzut vreodată. Fără îndoială, credeți că formăm un trio ciudat. Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
în realitate nimeni nu se deranjează să caute asta, nimeni nu se obosește cu adevărat să privească dincolo de aparențe. Stau în bucătărie și pun trei pliculețe de ceai în trei căni imense. Torn apă peste ele, adaug lapte semidegresat din frigider și, din obișnuință, mai pun în cana mea și două lingurițe cu vârf de zaharină pudră. Ce fată bună, îmi spun, ce fată bună sunt eu, de vreme ce mă pot abține de la zahăr, care se adăpostește liniștit și totuși amenințător în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
unghii (scufundă-ți unghiile într-un bol cu apă rece ca gheața), cea mai bună cale de a păstra lăptucile proaspete (pune-le într-un bol cu apă rece ca gheața, cu o felie de lămâie și bagă-le în frigider) și cea mai bună cale de a depozita alimentele conservate în bufet (cumpărând niște rafturi de plastic, de 5,99 lire). Jemima s-a plictisit. E plictisită, grasă și nefericită. Cred că suntem cu toții de acord că nu e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cu Nick în seara asta și Dumnezeu știe dacă mă mai pot abține mult. Îți povestesc când vorbim data viitoare. Ne spunem la revedere și închid telefonul. Geraldine are perfectă dreptate, mă comport prostește. Mă duc la bucătărie și deschid frigiderul: câteva iaurturi fără grăsime, niște fructe și câteva sticle de apă minerală. Le observ pe toate și dau din cap uimită. Deschide frigiderul oricărui alt tip și găsești probabil un bax de șase doze de bere, resturi de mâncare indiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
revedere și închid telefonul. Geraldine are perfectă dreptate, mă comport prostește. Mă duc la bucătărie și deschid frigiderul: câteva iaurturi fără grăsime, niște fructe și câteva sticle de apă minerală. Le observ pe toate și dau din cap uimită. Deschide frigiderul oricărui alt tip și găsești probabil un bax de șase doze de bere, resturi de mâncare indiană luată la pachet și uitată pe-acolo și, dacă sunt chiar foarte leneși, o grămadă de semipreparate de la vreun magazin scump. Așa deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
bax de șase doze de bere, resturi de mâncare indiană luată la pachet și uitată pe-acolo și, dacă sunt chiar foarte leneși, o grămadă de semipreparate de la vreun magazin scump. Așa deci, îmi spun eu, închizând cu zgomot ușa frigiderului. Întâi la sală și după aceea la supermarket, pentru că în seara asta eu voi pregăti eu cina. Îmi pun echipamentul și mă pregătesc să plec, când sună telefonul. ― Bună, scumpo. Brad a început să îmi spună scumpo. ― Mi-e dor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
E o minciună absolută, dar știu că o să mă descurc și n-am de ce să-i stric seara și lui Lauren. ― Ești sigură? spune Lauren neîncrezătoare, dar încântată. ― Sunt prea sigură, îi răspund. ― Bine. E o groază de mâncare în frigider, așa că simte-te pur și simplu ca acasă. Mă duc să fac duș, dar ce zici să-ți pregătesc apoi o baie caldă și plăcută? ― Sună minunat, spun eu, și chiar așa e, numai că trebuie să mă forțez să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de castraveți pe ochi, un prosop umed și cald în caare mi-am împachetat părul, după ce l-am îmbibat de balsam. După ce m-am șters cu unul din imensele prosoape pufoase ale lui Lauren, merg în bucătărie și deschid ușa frigiderului. Ura! Pentru cineva atât de slabă ca Lauren, aici se găsește o imensă cantitate de mâncare. Fără să mă mai gândesc, scoto tavă cu sushi, un borcan de iaurt, și un pui semipreparat ambalat în celofan. Dar nu mă opresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
fost ziua unui băiețel. Și... Ești o surioară tare bună! o laudă Sorin. Iar tu - un frate de nota zece! spune fetița. Acum, ce facem cu pachetele acestea? Păi, eu cred că ar fi mai bine să le punem la frigider. Și, după ce mâncăm supa și friptura, o să vedem care tort și care ciocolată sunt mai bune. Cum e mai bine? Sorin și Sorina s-au întors acasă foarte supărați. Ce li s-o fi întâmplat? Cine, oare, să-i fi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
bărbați, femei și copii stăteau așezați pe scaune joase. O cățea pechineză gravidă stătea Întinsă pe un scaun verde de plastic. Comercianții Îi invitau pe trecători să intre să vadă oferta de televizoare, saltele, casetofoane, oale electrice de fiert orez, frigidere liliputane. Magazinele erau deschise tot timpul pentru că nu știai niciodată când se hotărau micii parveniți să-și ridice standardele achiziționând produse de asemenea calitate. Câteva străzi mai Încolo, prietenii mei trecură prin cartierul roz, o alee cu restaurante dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
într-un cuvânt, VIP-urile. Ar trebui ca ei nventeze totul. Nu prea știu și cum vor reuși, deoarece ei știu cel mai bine să facă... rating! Dar nici măcar rating nu vor mai putea face fără televiziune, ziare, mașini, aragaze, frigidere, mașini de spălat, nimic, nici măcar cel mai simplu instrument creat de inteligență...
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]