3,538 matches
-
Tarina Aroneanului...Am străbătut cu pas întins culmea Ciricului, dincolo de Morile de Vânt, unde, după cum spune Grigorii Ioan Calimah în zapisul de la 25 oct. 1761 (7270): „De vreme ce acum, la ziua Sfântului Dumitru, pentru iarmaroc ce se feace aicea, în satul Frumoasei (Movila Sarandei), s-au socotit și s-au mutat să se facă la Ciric, de laturea târgului, pe moșiia mănăstirii Sfântului Ioan (Zlataust).” Privesc colinele din față, deasupra cărora dăinuie biserica Aroneanului... Când m-am oprit să-mi trag sufletul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
voievod legat de ctitoria unei biserici, mărite Spirit? - Apoi, să recapitulăm: la început a ridicat două biserici: Galata din Vale și Galata din Deal. Pe urmă, a dăruit locul pe care s-a zidit biserica Balica sau Galata de Gios (Frumoasa). Lemnele și piatra din care s-a ridicat biserica lui Aron Vodă au fost cumpărate pe banii lui. Si acum le-a dat case călugărilor greci. E mult? E puțin? Nu-ți pot spune, dragule. - Incet-încet, timpul și-a spus
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
păgubească mănăstirea de venitul său.” Si să știi, dragule, că locul nu era de câțiva stânjeni, ci se întindea pe”tot șăsul și cu matca Bahluiului...și despre apus pănă unde se împreună cu hotarul mănăstirii Gălății și cu hotarul mănăstirii Frumoasa dimpreună cu tot vadul.” - Pe măsură ce mănăstirea aduna pământuri sub diverse forme: vii, livezi, prisăci, aveau nevoie de oameni care să le lucreze. De unde îi luau, mărite Spirit? - Am mai vorbit noi despre asta, dragule. Lucrătorii erau poslușnicii, apoi țăranii (vecinii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
minor de 12 ani din Florești este cercetat penal pentru furt“. Sau, trecând la vedete mai picante: „Daniela Crudu a părăsit matinalul Neatza după scandalul cu Leo din Strehaia“, „Borcea vrea ca Marcel Pavel să-i cânte la nuntă melodia Frumoasa mea“, „Sânziana Buruiană și Laurette i-au dat cadou Andreei Tonciu un penis dulce“, „În ce scandal a mai fost implicat Sorin Marica, iubitul Andreei Spătaru“, „Miracolul din decolteu: cum i-au crescut Andreei Bălan niște sâni gigantici“. Suntem, de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sacrifice unele din avantajele sale comerciale pentru discordia internă și greșelile guvernării tiranice, în acel timp punea motivul desființării și a tristei sale nimiciri. Cartagina înceta din acel moment să existe. Libera Grecie, ce a privit liniștită problema, și întreaga frumoasă Asie mediteraniană au fost cu totul învinse prin avantajele comerciale pe care romanii atotînvingători și le rezervau asupra Cartaginei și trebuiau să piardă independența lor. Omul rămâne mereu același, voința sa crește mereu după măsura ocaziilor puterilor sale; cu cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
războiului ca ofițer în rezervă cu gradul de căpitan. Nu a fost pe front, specialitatea lui fiind constructor căi ferate. După multe căutări ne-a găsit la Santesti și am venit acasă în 1945 unde am găsit un dezastru din frumoasă noastră gospodărie, hăldani mai mari decât gardurile, geamurile sparte, ușile rupte și urme de gloanțe peste tot. Casă era goală, pustie, fără urmă de mobila sau acareturi. Au furat rușii, au furat și ai noștri. Totul a trebuit luat de la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
Gh. Cozma. Întrucât efectivele de elevi erau în creștere, se impunea extinderea localului de școală. Director fiind Levărdă Vasile, stabilește în consiliul profesoral ca la data de 27.03.1953 învățătorul Marcu Ioan și administratorul Drăgușanu Ion să plece la Frumoasa Tazlău pentru căutarea de material lemnos necesar extinderii Școlii Racova. Un pas important în dezvoltarea culturală a comunei Racova l-a avut electrificarea comunei în anul 1952-1954. Acum învățământul din comuna Racova va face un salt calitativ, putându-se introduce
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
dreptul de urmaș la tronul său. Prima fată, BUCOVINA, copilița cu chip drag, A primit drept moștenire Țara codrilor de fag. Și-a urmat apoi MOLDOVA, cu surâsul ei candid, Ce-a-nceput să stăpânească peste Țara de molid Iar frumoasa, visătoarea, BASARABIA, bălaia, Cu păr lung de aur moale, cu obrajii ca văpaia, A primit în stăpânire de la tatăl ei iubit Un ținut mănos și rodnic, Țara cea din răsărit. Și DOBROGEA, ocheșica, cea de Soare iubitoare, A ajuns prințesa
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
o schijă dușmană i-a betejit ambele picioare, acolo în lazaretul de campanie potolea cu cântecele lui, dorurile de plaiuri natale, suferințele tuturor camarazilor, vremelnic internați cu el. Când Lae Nițului începea să cânte, nici-un rănit nu se văieta, pentru că frumoasele lui cîntece, frumoasele lui melodii alinau suferința și desființau durerea. Maria Schiopu, cunoscută în sat sub numele de Măriuța Nițului, nimeni alta decât fiica lui Lae Nițului, născută la 1906, măritată cu Octavian Schiopu, a moștenit darul compoziției dela talentatul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
i-a betejit ambele picioare, acolo în lazaretul de campanie potolea cu cântecele lui, dorurile de plaiuri natale, suferințele tuturor camarazilor, vremelnic internați cu el. Când Lae Nițului începea să cânte, nici-un rănit nu se văieta, pentru că frumoasele lui cîntece, frumoasele lui melodii alinau suferința și desființau durerea. Maria Schiopu, cunoscută în sat sub numele de Măriuța Nițului, nimeni alta decât fiica lui Lae Nițului, născută la 1906, măritată cu Octavian Schiopu, a moștenit darul compoziției dela talentatul său tată, fiind
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ion Groapă consăteanul nostru, dar n-a fost. El vânduse ce avusese de vândut și își terminase misiunea. Rolul lui de Iuda, în această teribilă tragedie era să confirme spusa filosofului nostru surghiunit o viață, Emil Cioranu: -« Icoana blândei și frumoasei noastre Miorițe, este uneori umbrită de gălbeaza ei». Pentru serviciile sale aduse organelor de securitate a fost răsplătit cu postul de director al unui liceu dintr un orășel din Țara Făgărașului. Încadrarea juridică a fost aceeași pentru toți, condamnările au
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în lumea pe care imaginația ți-o oferă acum. Eu mi-aș dori s-o visez pe Afrodita. A! Zeița dragostei! Nu pentru aceasta, ci ca să-i trag o chelfăneală că l- a îndemnat pe Paris s-o răpească pe frumoasa Elena de la soțul ei. Dar Paris de ce a acceptat? A făcut cea mai mare greșeală că a ales numai plăcerea dăruită de dragoste. I-aș fi dat una în bot să mă mțină minte, cât de prinț era. Daca
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
atuncea, nu mai rețin. ─ Hercale sau cum s-a numit la început Alcide a fost fiul lui Zeus și al Alcmenei, soția regelui Amfitrion din Teba. Din această cauză, Hera soția lui Zeus îl ura pe Alcide fiul rivalei sale, frumoasa Alcmena și de multe ori a încercat prin fel și fel de vicleșuguri să-l piardă, dar nu i-a mers. Ura ei l-a urmărit până când a fost mare. Se căsătorise și avea copii bucurându-se de o familie
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
casei în care au locuit Eminovicii, împrejurările (codrul, lacul), personajele care au venit în contact cu familia Căminarului, istoria bisericii, întâmplări din viață care, într-un chip sau altul, se pot regăsi în ficțiunile lui Eminescu (de pildă, fuga unei frumoase vieneze, pripășită la Ipotești, cu un aprig răzeș local) etc. Excurs pozitivist, cercetare documentară, încercarea de a depista în operă semnele realului? Toate la un loc, cu scopul, neascuns, de a defini spațiul germinativ, cum ar fi spus Noica, primordial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de undele timpului până la maturitate, se manifestă pregnant într-un florilegiu stilizat cu numele-pecete Floare de tei, concepută prin 1880: Floare de lac,/ De-atunci cuprins de chin/ Eu sufăr și m-alin,/ Sufăr și tac175. Totuși, în Miron și frumoasa fără corp176 se-ntâmplă un fapt cu totul aparte: imaginile alunecă spre poveste, structura lor de adâncime dobândind dimensiuni suprareale: Deși știi că apa-i moale/ Totuși placa-i de cristale/ Parcă-ar fi încremenit./ Ne-ncrețite, plane, pale,/ Viorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
zimbetul pururi pe buze. Îmbrăca rasa călugărească doar când venea la oraș, altfel umbla civil [...] Vorbea puțin franțuzește și nemțește. Poza în nobil din naștere și mergea totdeauna în trăsură cu patru cai înaintași 327. Aglaia, sora cea dărâmător de frumoasă a lui Mihai, este descrisă în Geniu pustiu: Fața albă și obrazii roșii, părul castaniu și des, făcut în două cozi întrunite pe spate, neted și cu cărare prin mijlocul capului, ochii mari, caprii, ce se uitau mirați la mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
românești, fluente și expresive, au indus în eroare pe cercetătorii grăbiți ai manuscriselor de la Mălini. Într-o revistă lunară de cultură, strofele lui Liu Tzeau erau prezentate drept "poem inedit de Nicolae Labiș" (" Da, scumpa mea, luna e nespus de frumoasă / Valul, în coastele lotcii încheagă un cântec, / Buzele tale mă caută calde și vâsla / Se-mpiedică-n apa bătută cu stele de jad...") Facem cuvenita rectificare nu de alta, dar pe lângă alte acuze, în cârca poetului s-ar mai așeza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cea mai frumoasă rusoaică și să eviți asalturile celor mai puternici (politic) ruși. A dat, târziu, o probă de demnitate și (totuși) credință, refuzând insistenta invitație a lui Hrușciov de a-l condamna pe Stalin, luând cuvântul la Congresul XX. Frumoasa Vera s-a călătorit și ea din astă lume, lăsându-ne "Confesiunile", datorită cărora poate aspira la oarece absolvire a vreunui procent din multele-i păcate. Cine-i la rând să se confeseze? S -a întâmplat ca, în chiar ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
știu dacă de-atunci port la mine una din poeziile frumoase scrise de Adrian Păunescu, mare poet, publicist, conducător de revistă și om politic, născut la 20 iulie 1943 în Copăceni, Basarabia, mort la 5 noiembrie 2010 în București: Ce frumoasă ești Ce frumoasă ești în prag de iarnă, Ninge disperat asupra ta, Cerul peste tine se răstoarnă, Țurțurii în plete vor suna. Hai să fim doi oameni de zăpadă, Ridicați de brațe de copii, Care-n frig și ger mai
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ta, Cerul peste tine se răstoarnă, Țurțurii în plete vor suna. Hai să fim doi oameni de zăpadă, Ridicați de brațe de copii, Care-n frig și ger mai știu să creadă Că se pot iubi, se pot iubi. Ce frumoasă ești în prag de vară, Când miroși a mere ce se coc, Cerul în fruntea ta coboară Trupul meu în trupul tău ia foc. Focurile noastre se cunună, Focurile noastre se-nțeleg, Suntem baza lumii împreună Suntem vara focului întreg
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în prag de vară, Când miroși a mere ce se coc, Cerul în fruntea ta coboară Trupul meu în trupul tău ia foc. Focurile noastre se cunună, Focurile noastre se-nțeleg, Suntem baza lumii împreună Suntem vara focului întreg. Ce frumoasă ești în prag de toamnă, Ca o zi egală între nopți, Când iubirea noastră te condamnă Să ai soarta strugurilor copți. Să înveți iubito, să te bucuri Că ți-am dat din jertfă un destin, Și că via asurzând de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
zi egală între nopți, Când iubirea noastră te condamnă Să ai soarta strugurilor copți. Să înveți iubito, să te bucuri Că ți-am dat din jertfă un destin, Și că via asurzând de struguri, Va trăi definitiv în vin. Ce frumoasă ești în primăvară, Cea mai minunată-ntre femei, Iezii pasc năframa ta ușoară, Tu, cu muguri, bluza ți-o închei. Sigilat de taine nepătrunse Cerul bate drumul tău îngust, Trupul tău de muguri și de frunze De la cine să învăț
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
sus - care umblă ca un fluture pe lampă se trezesc, mai de vreme sau mai târziu, cu viața destrămată, uitați și condamnați de ai lui și de societate. Sunt, firește, și cazuri de nesuportat și atunci desigur renunți și la frumoasa dragoste ce a fost, pentru a nu suporta umilința celui de lângă tine. Domnului Mânăstireanu i-ați dat în totul frumusețea fizică, morală și intelectuală, așa cum a meritat, cum singur și-a respectat-o, cum și-a dus cu demnitate
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Soțul fiicei sale așa de bolnavă și-a găsit o altă femeie, și-a luat și copiii cu el și s-au mutat la ea. Au lăsat pradă vieții, și el și copii, soția și mama, inclusiv pe bunica. Inginera, frumoasa casei și a mamei, s-a îmbolnăvit și mai rău, umbla pe stradă, dar știa să se întoarcă la căsuța ei, știa să vină la Maria, la mama ei, să-i ceară să bea cafea și să-i dea bani
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pe el... mirându-te cum de se țin acolo. În cealaltă parte, prăpastia se prăvălea în văi adânci până în șes... și privirea ți se pierdea în zările îndepărtate, pe culmile cenușii ale dealurilor Moldovei. O priveliște neașteptată și negrăit de frumoasă se înfățișa ochilor. Un șuierat prelung, parcă speriat, aproape jalnic, trezește somnul codrilor Bârnovei... toată valea ăuind de ecoul lui. Învăluit într-o ceață subțire, cenușiu albăstrie, cu nuanțe roșiatice ale asfințitului... Orașul celor șapte coline, cum i se mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]