4,715 matches
-
individuale, dar și personificarea asumată a unei conștiințe colective. Imaginea care predomină (dacă nu, mai bine spus, domină) în Opiniile unui clovn (Editura Polirom, 2007, traducere din limba germană de Petru Forna) e aceea a unei conștiințe încărcate, în mijlocul haosului generalizat. Dacă toată lumea spune că omul este poligam, clovnul nostru, Hans Schnier, spune că tocmai de aceea el este monogam; dacă toți cred în canoanele catolice, dar și în răzbunări ideologice, el se complace într-o indolență aseptică...; dacă toți par
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ani mai devreme arată că sporirea credibilității televiziunii (+ 7%) este însoțită de o pierdere pentru radio ( 5), de un regres al cotidienelor (2) și de o progresie a hebdomadarelor și magazinelor (+ 3). În octombrie 1990, asistăm, totuși, la o scădere generalizată a credibilității mass media, scădere cauzată, probabil, de condițiile de acoperire a evenimentelor internaționale ale anului scurs, mai ales revoluția română și criza din Golful Persic, nu însă și războiul, în momentul efectuării anchetei. Deziluzia cauzată de informația difuzată de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
anti -. Și în Oncogenetică s -a utilizat termenul de antioncogenă - antioncogene ca sinonim pentru genele supresoare de tumori, dar acest termen nu se mai utilizează din motiv că este generator de confuzii. Totuși, în Imunologia românească termenul „antigene” este deja generalizat, și, în consecință, ne vedem nevoiți să îl adoptăm și în această lucrare. În anul 1958, J. Dausset a descoperit antigenele de pe suprafața cvasitotalității celulelor unui organism, ce conferă identitate biochimică-imunologică individuală, definind personalitatea antigenică unică a fiecărui organism uman
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
argumentează totuși că, într-un anumit punct, calea care conduce la cele două tipuri de joncțiuni trebuie să se ramifice. Defectul reparat, evidențiat în celulele scid, sugerează că formarea joncțiunii codificatoare poate implica cel puțin o etapă comună, cu repararea generalizată a rupturilor dublu-catenare. Fiind lipsite de specificitate de secvență, capetele codificatoare pot necesita o activitate legată de repararea unei rupturi dublu-catenare, pentru reunire. Utilizarea secvențelor omologe scurte în unele joncțiuni codificatoare, care este caracteristică și reunirii capetelor ADN linear în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
patria română și față de poporul român precum și organizarea de activități în timpul liber al copiilor. De îndrumarea activităților copiilor se ocupau la început învățătorii tineri ca mai apoi să se ocupe învățătorii claselor respective și diriginții. în anul școlar 1961-1962 sa generalizat învățământul de 7 clase și la școlile din satele comunei Hudești: Vatra, Alba, Mlenăuți, Baranca și Bașeu. Efectivele de elevi au crescut continuu ca urmare a dezvoltării învățământului în întreaga țară. Avându-se în vedere necesitatea de a asigura muncitori
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
oferim un ghid practic, care să permită medicilor stomatologi recunoașterea semnelor de gravitate ale astmului bronșic și luarea unor decizii rapide terapeutice. SEMNE DE GRAVITATE antecedente de rău astmatic sau de accese severe de astm, care amenință viața. polipnee, cianoză generalizată. agitație, agresivitate, transpirații profuze. murmur vezicular diminuat sau liniște ascultatorie pulmonară și absența wheezingului. semne de oboseală musculară: mișcări de respirație paradoxală la nivelul musculaturii toraco-abdominale. encefalopatie respiratorie. puls paradoxal, tahicardic și hipertensiune arterială. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL DE GRAVITATE afecțiuni laringiene
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
celor aleși, sau nici măcar lor. Din punctul meu de vedere, cert este altceva. Faptul că trăim astăzi un permanent sfârșit al lumii. Un sfârșit fără de sfârșit. El numește, printre altele, o criză economică și politică profundă, o stare de anomie generalizată, o anchiloză aproape desăvârșită a instituțiilor, o păguboasă relativizare a valorilor, o vulgarizare a celor sfinte . Actuala campanie electorală este doar o mărturie succintă a marii crizei care ne bântuie (încă). Candidați neconvingători, atacuri la persoană, lipsa de sinceritate și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
boala este mai gravă. Marea problemă este că mulți români gândesc ca el. În primul rând cei care i-au votat pe Vadim, Becali și pe EBA în Parlamentul European. Ignoranța voioasă și nepăsătoare față de cele spirituale este o boală generalizată care începe să provoace adevărate crize la români. Unele tind să devină sociale. Cu ea ne luptăm și noi, cei care-i formăm pe viitorii specialiști în filosofie: profesorii universitari. Pentru mine, tema este mai mult decât provocatoare. Sunt unul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
din interior nu pare să ofere satisfacții majore. Ruptura cu lumea din afară este din ce în ce mai dramatic percepută. Oficial, poate fi considerat "timpul liber", dedicat relaxării sau efectuării unor treburi individuale. Real, este un timp al pasivității și ineficacității, al docilității generalizate, al subzistenței resemnate. Nu întrunește caracteristicile care îl pot defini ca "timp liber"38: caracterul eliberator (căci nu eliberează total de obligații), caracterul gratuit (căci individul intră într-un păienjeniș de relații informale care au deseori finalități materiale sau sociale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
operații a spitalului cu ulcer perforat" povestește N.I., arestat preventiv pentru furtul unui telefon mobil. Din cauza înfrînării tuturor sentimentelor, ajunge să fie vlăguit, să se retragă în activități birocratice și rudimentare, devenind din ce în ce mai nemulțumit de politica superiorilor și de corupția generalizată ("unii iau cu buzunarele, alții cu camioanele" este expresia de nemulțumire utilizată de angajații inferiori din cele mai multe penitenciare). Al doilea tip de angajat este "carieristul", individ amabil, dar vanitos. Îi place să pară intelectual, vorbind în citate și maxime. Uneori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
muncitori, funcționari din administrația publică, studenți, ea este situată pe primul loc, la mare distanță de celelalte valori). Aproape toți își văd zilele petrecute în pușcărie ca fiind fără rost, fără finalitate. Imposibilitatea realizării unor lucruri bune creează o resemnare generalizată. Lanțul cel mai solid era deznădejdea generală, resemnarea completă față de condițiile lor de sclavi... Lipsa unui viitor îi închide pe toți ca într-o carapace, din care speră deșartă speranță să iasă întregi într-o bună zi."139 Studiul valorilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
juridice de tip comunist nu atît pentru sancționarea faptelor delincvente comise, cît pentru utilizarea infractorilor în exercitarea controlului social. Ceea ce propunea poliției pe vremea lui Napoleon celebrul tîlhar Vidoq șantajarea foștilor deținuți pentru controlarea lumii interlope a ajuns un fapt generalizat. Din cauza pedepselor prelungite, deținuții ajung să se adapteze lumii carcerale, pierzînd deprinderile traiului într-o societate liberă. Obiceiurile turnării ("sifonării") deținuților între ei, pentru obținerea unor privilegii mărunte, sînt transferate după eliberare în grupurile în care aceștia se integrează, deseori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a pedepsi, sustrăgînd în același timp instituția și din mîinile autorităților judiciare. Prin această independență carcerală, detenția a ajuns să excedeze justiția, instituindu-și reguli proprii care nu au nimic de-a face cu dreptatea (programul zilnic, pedepsele interne suplimentare generalizate, munca forțată, precaritatea perpetuă a sistemului medical și educațional, dreptul de a lua decizii în privința tratamentului fiecărui arestat etc.). Mai mult decît atît, închisoarea ajunge să controleze justiția, devenind o adevărată întreprindere de făcut delincvenți. Se spune că închisoarea fabrică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cele mai sinistre figuri ale terorii practicate de deținuți. Cărțile care au descris mecanismul reeducării au devenit celebre; ele se numesc Arhipeleagul Gulag, Primul cerc, Fenomenul Pitești etc. Militarizarea obligatorie a personalului a scos închisorile de sub autoritatea juridică, iar politizarea generalizată a sistemului (fiecare pușcărie avea un locțiitor politic, avansările făcîndu-se în funcție de rîvna ideologică demonstrată) a înlăturat mulți specialiști din afara cîmpului concentraționar. Cei rămași au ajuns curînd spaima închisorilor, prin mijloacele diabolice de represiune pe care le-au introdus. Cazul Ortansei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
începută din inițiativa secretarului general, I.G. Duca79. La sfârșitul anului 1928, guvernarea a revenit Partidului Național Țărănesc. Foarte repede opinia publică românească a suferit o modificare a mentalului colectiv, trecând de la o acceptare totală a noii guvernări spre o decepție generalizată. Curentul procarlist s-a întărit, manifestându-se în rândul armatei și chiar între membrii guvernului. PNL a desfășurat o opoziție parlamentară dură, prin discursurile susținute de Gheorghe Tătărescu, Victor Iamandi, Richard Franasovici, sau I. G. Duca. Perioada de reorganizare a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
începem să vorbim între noi prin semne. Mai precis, semne virtuale. De ce facem asta? Atunci când avem de-a face cu o tehnologie care așază două ecrane între două ființe omenești aflate în conversație, ca Internetul, semnele virtuale devin o nevoie generalizată. Găsim această necesitate încă de pe la începu turile Internetului (de fapt, dinaintea acestora), sub forma emoticonilor : :-) sau :-( sau ;-) și așa mai departe. Răsturnați la 90 de grade cartea lui Brăduț și uitați-vă la ei, dacă nu vă spun nimic. Când
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
schimbare liniștită și eficientă a modului de conducere, să nu se mai manifeste ezitările, greșelile de care nimeni nu se face responsabil! În Uniunea Europeană, acestei exigențe interne de schimbare i se adaugă exigențe externe: gestionarea injoncțiunilor paradoxale produse de competiția generalizată și imperativele liantului social, necesitatea de a face față și a depăși inconvenientele excluderii sociale, de a varia scările intervenției în funcție de problemele ce apar pe teren (nu doar cele identificate în ședințele partidului din care face parte primarul). Sociologul M.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sau dintr-una subiectivă. Pentru unii autori, el este un aspect al structurii sociale care facilitează orice relație socială. El reprezintă o resursă pentru acțiunea colectivă și este creat de interacțiunea indivizilor, neputând fi extras dintr-o relație dată și generalizat societal (Bourdieu, 1980; Coleman, 1990). Pentru alți autori, capitalul social este o trăsătură psihologică, o resursă individuală evidențiată în relațiile sociale printr-o serie de valori și atitudini (Newton, 1997; Whiteley, 1999; Inglehart, 1997). Ca atare, acesta poate fi exprimat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
relației de cauzalitate (Newton, 1999; Schneider, Plümper și Baumann, 2000). Capitalul social a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definițiile utilizate de World Values Surveys (Inglehart, 1997) și European Values Surveys (van Schaik, 2002) pe patru dimensiuni: încrederea generalizată și participarea la organizații secundare (cf. WVS) și alte măsuri ale sociabilității - sub forma întâlnirilor cu prietenii, cu colegii de muncă în afara orelor de program, cu oamenii de la biserică - dar și măsuri ale normelor de reciprocitate, precum atitudinea de cooperare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sub forma întâlnirilor cu prietenii, cu colegii de muncă în afara orelor de program, cu oamenii de la biserică - dar și măsuri ale normelor de reciprocitate, precum atitudinea de cooperare cu numeroși alți indivizi în logica acțiunii colective. Prima dimensiune este încrederea generalizată. Așa cum știm din alte sondaje de opinie, încrederea socială este una redusă în România, dar și în fostele țări comuniste. Cetățenii țărilor est-europene prezintă mai puțină încredere în ceilalți decât cetățenii țărilor vest-europene. Cercetând valurile 1990 și 1995 ale WVS
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nejustificat) la 10 (întotdeauna justificat). Anterior, analiza factorială indicase că cei șase itemi formează un singur factor al normelor de reciprocitate. Tabelul 11. Importanța capitalului social pentru sprijinul pentru democrație Sprijină democrația ca ideal Respinge alternativele nedemocratice Beta Beta Încredere generalizată 0,008 0,041 Membru asociație -0,020 0,059 Voluntar asociație 0,056 0,015 Timp cu prieteni, colegi, oameni de la biserică și cluburi 0,028 0,053* Respinge normele de reciprocitate -0,047 -0,017 R pătrat aj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Beta Evaluează negativ regimul comunist. 0,104*** 0,195**** Evaluează pozitiv regimul viitor. 0,055 0,026 Venitul gospodăriei 0,018 0,064 Sex (feminin) 0,053 -0,001 Vârsta 0,027 -0,125*** Educația 0,108** 0,101** Încredere generalizată 0,005 0,026 Membru asociație 0,012 0,076 Voluntar asociație 0,037 0,056 Timp cu prieteni, colegi, oameni de la biserică și cluburi 0,012 -0,007 Respinge normele de reciprocitate 0,023 -0,075* R pătrat aj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
paradigmei clasice. Integrarea capitalului social în modelul ce conține capitalul uman, resursele economice și atitudinile civice nu duce decât la o creștere modestă a puterii explicative. Mai mult, indicatorii cei mai importanți rămân atitudinile civice. Aceasta înseamnă că nici încrederea generalizată, nici participarea în organizații voluntare nu sunt o sursă a valorilor democratice în Rusia. Capitalul social se dovedește doar contextual un factor favorabil valorilor democratice. Exemplul rusesc arată că cei care au mai multă încredere în instituțiile autoritare ale statului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Wollebaek, D. și Selle, P. (2002). Does Participation in Voluntary Associations Contribute to Social Capital? The Impact of Intensity, Scope, and Type. Nonprofit and Voluntary Sector Quarterly, 31, 1, 32-61. Anexă Întrebările și codificarea răspunsurilor în analiză Capital social Încrederea generalizată Textul întrebării: În general vorbind, ați spune că se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni sau e mai bine să fii atent în relațiile cu oamenii? Categorii de răspuns: 1: se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni; 2
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în cei mai mulți dintre oameni sau e mai bine să fii atent în relațiile cu oamenii? Categorii de răspuns: 1: se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni; 2: este mai bine să fii atent în relațiile cu oamenii. Indicatorul încrederii generalizate: acord cu răspunsul 1: se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni - cod 1; acord cu răspunsul 2: este mai bine să fii atent în relațiile cu oamenii - cod 0. Apartenența la asociații voluntare Textul întrebării: V-aș ruga în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]