4,038 matches
-
și la una a disciplinei academice. CONCEPȚIA GENERALĂ A LUI KISSINGER Kissinger a adoptat o perspectivă istorică în studiul și practica diplomației. Principala sa străduință în materie de politică era definirea unei ordini internaționale care să îmbine flexibilitatea și chiar generozitatea diplomației secolului al XIX-lea cu noile circumstanțe ale secolului al XX-lea. Vitală pentru funcționarea Concertului European era existența a ceea ce Kissinger numea ordine legitimă. Ordinea legitimă, care nu trebuie confundată cu ordinea justă, este o ordine ale cărei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fie ele democratice, autoritare sau totalitare, consolidează autoritatea centrală și pot mobiliza o putere fără precedent pînă acum. Dar ele au devenit, pe de altă parte, prizoniere ale unei "nevoi interne de succes permanent" (Kissinger 1969: 46), lăsînd deoparte posibila generozitate a diplomației aristocratice. Aceasta se leagă de o altă schimbare epocală, care amenință să pericliteze ordinea legitimă. Secolul al XX-lea este, ca să folosim o expresie a lui Bracher, o "eră a ideologiilor" (Bracher 1982). Ideologiile furnizează identitate și scopuri
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
actorilor principali, flexibilitatea guvernului american, ca lider al alianței, însemna disciplină pentru restul alianței. Kissinger era conștient de necesitatea menținerii unității alianței. El a lansat o importantă inițiativă diplomatică, anume Anul Europei, declarat în 1973. El le-a propus cu generozitate europenilor să-și urmărească interesele regionale, în timp ce Statelor Unite le rămîneau cele globale. Aceasta semăna cu o diviziune a muncii: europenilor li se cerea să contribuie mai mult la securitatea Europei (principalul front militar împotriva URSS), iar Statele Unite urmau să se
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teoriei. Dacă ar exista vreodată o excepție care nu ar putea fi înlăturată pe temeiul dificultăților de evaluare a distribuției puterii, atunci aceasta s-ar putea lămuri cu ajutorul unei teorii la nivelul unităților, teorie pe care Waltz o lasă cu generozitate altora, spre dezvoltare. După cum Waltz însuși scrie: Faptul că nu se formează balanța, precum și neputința unor state de a se conforma practicilor încununate de succes ale altor state, pot fi ușor lămurite dacă ținem seama de efectele forțelor care acționează
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
proasta administrare a furnizării și distribuției creditului, precum și de incertitudinea monetară, și nu de protecționism (1986b). Mai general, Strange atacă tendințele cercetătorilor americani de a se descotorosi de vină: dacă ceva nu merge bine, este din cauza războiului din Vietnam, a generozității guvernului SUA față de aliații săi, a nevoii de lichidități a sistemului Bretton-Woods, a șocului petrolului ș.a.m.d.. "Teoretizarea americană a devenit astfel o ideologie, elaborată pentru a rezista împărțirii puterii monetare americane" (Calleo și Strange 1984: 114). Strange critică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dar, mai ales, și-au declarat și apropriat, ca maeștri indiscutabili, pe Dante Alighieri și pe Francesco Petrarca. Giovanni Boccaccio l-a cunoscut direct pe Petrarca: „Prietenia lor se caracteriza prin atitudinea smerită, umilă a lui Boccaccio față de Petrarca și generozitatea acestuia din urmă față de admiratorul său. Boccaccio i-a cerut de multe 3 Judith Serafini Sauli, op. cit., p. 12. 4 Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, a Bruccoli Clark Layman Book, edited by Jeffrey Helterman
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de sterilitate, cuvintele ei sunt cu siguranță vii, memorabile. „Femeia găsește în cuvinte o adevărată plăcere, îi place să interpreteze, îi fac plăcere mai ales propriile cuvinte și propriile argumentări.”387 De la partener se cere mai multă flexibilitate, îngăduință și generozitate. Bărbatul ideal ar trebui să apară în ipostaza de miel sau să fie un veritabil Iov: răbdător, blând, supus. Falsa modestie și nuanțele ironice nu lipsesc: „Pe soață soțul cade-se s-o-mpace;/ Din doi să ierte unul, n-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeii corecții usturătoare, este apreciat. Jankin este cu douăzeci de ani mai tânăr, meșter în arta dragostei, cunoaște din cărți răutatea femeilor, a fost diac la Oxford, un „intelectual” am putea spune. Lui i-a încredințat femeia moșie și bani, generozitate de care s-a căit apoi. Un episod semnificativ între cei doi este incidentul cu acel „terfelog”392, o carte ce cuprindea o antologie de istorioare celebre, în care bărbați renumiți au avut de suferit de pe urma comportării nechibzuite a femeilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
urmărind numai o împlinire strict personală, de aceea o putem acuza, în unele momente, de egoism. Dar personajul se salvează mereu pentru că știe să și recunoască defectele, neajunsurile, chiar dacă uneori ne lasă impresia că nu este capabilă de iubire, de generozitate, că nu poate progresa moral, păstrează în ea un regret, o melancolie după o stare care i-a fost refuzată de multe ori, aceea a iubirii autentice. A abuzat de orice în viață, militând pentru un triumf al tiraniei feminine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
veche este arsă, ca și hainele în timpul ciumei, în scopul dezinfectării.”529 Așadar personajele din „comunitatea” capodoperei boccaccești sunt mai puțin interesate să se pregătească pentru o lume paradisiacă, bucurându-se de frumusețile pe care lumea terestră le oferă cu generozitate. „Meritul deosebit al Decameronului constă în zugrăvirea veselă și realistă a acestui Zeitgeist. Criticii literari au acceptat observația lui De Sanctis potrivit căreia spiritul care guvernează opera reprezintă o respingere violentă a tot ceea ce este mistic și aparține lumii de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de dezinvolt în tot ceea ce întreprinde, încât este greu să ne imaginăm că preoții, maicile, călugării sau frații nu au împrumutat ceva din impudoarea, truculența limbajului sau înclinațiile lumești ale celorlalți călători. Descrierile pe care naratorul ni le oferă, cu generozitate am putea spune, deoarece este foarte atent la detalii și surprinde acele amănunte care particularizează și individualizează personajul, conferindu-i unicitate, mult mai mult decât făcuse Giovanni Boccaccio, ce se dovedise mai schematic și mai interesat de firul epic decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
intacta, sau supune pretendenții unor probe menite să le dezvăluie calitățile și aptitudinile, ori îi respinge pentru că nu i iubește (Agnese din V. 5, Nonna - VI. 3, Francesca - IX. 1, Dianora - X. 5). Personajele feminine pozitive dau dovadă de multă generozitate și spirit de sacrificiu, cu toate că uneori au o condiție socială umilă ( o văduvă săracă - II. 4 - îl salvează pe negustor de la moarte, nu se arată lacomă în a-și însuși bunurile acestuia, ci, dimpotrivă, i le restituie, și, în final
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tinere, după dorința aceluiași soț atoatestăpânitor. Dar cum ne am obișnuit deja, Grizilda nu dă glas niciunei revolte, nu se opune cu nimic destinului ce îi este dictat din exterior, nu face decât să răspândească în jur îngăduință și blândețe, generozitate și modestie. Tăcerea ei, acceptul pe care îl dă de fiecare dată când i se cere ceva nu sunt o dovadă de răceală, ci de demnitate, personajul dobândește mai multă măreție astfel, decât dacă s-ar fi lamentat patetic. și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
te leagă pe acest pământ./ Mă jur nicicând să nu te prigonesc/ Cu ce-ai jurat, și ție mă smeresc,/ Cea mai curată-n inimă soție/ Din câte știu că sunt și-au fost să fie!” 828 și pentru ca șirul generozității să fie complet, vrăjitorul nu mai pretinde nici el banii, ce i se cuveneau pentru magia înfăptuită, și prin a căror oferire Aurel ar fi fost ruinat. Naratorul lansează pelerinilor o întrebare finală, sub forma unui test, de identificare a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este că nu are suficientă voință de a se impune, de a se apăra. Se lasă dominată de spiritul masculin, care în loc să-i ofere protecție, o tratează ca pe un obiect, ca pe o marfă vandabilă. Aurel apreciază mai mult generozitatea lui Arveragus, decât refuzul nobil și suferința femeii de a se vedea 838 Ibidem, p. 157. 839 Ibidem, p. 159. 225 violată. Protestele feminine sunt reduse la tăcere, sunt de fapt inexistente, pentru că ambii bărbați refuză să țină cont de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dar, mai ales, și-au declarat și apropriat, ca maeștri indiscutabili, pe Dante Alighieri și pe Francesco Petrarca. Giovanni Boccaccio l-a cunoscut direct pe Petrarca: „Prietenia lor se caracteriza prin atitudinea smerită, umilă a lui Boccaccio față de Petrarca și generozitatea acestuia din urmă față de admiratorul său. Boccaccio i-a cerut de multe 3 Judith Serafini Sauli, op. cit., p. 12. 4 Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, a Bruccoli Clark Layman Book, edited by Jeffrey Helterman
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de sterilitate, cuvintele ei sunt cu siguranță vii, memorabile. „Femeia găsește în cuvinte o adevărată plăcere, îi place să interpreteze, îi fac plăcere mai ales propriile cuvinte și propriile argumentări.”387 De la partener se cere mai multă flexibilitate, îngăduință și generozitate. Bărbatul ideal ar trebui să apară în ipostaza de miel sau să fie un veritabil Iov: răbdător, blând, supus. Falsa modestie și nuanțele ironice nu lipsesc: „Pe soață soțul cade-se s-o-mpace;/ Din doi să ierte unul, n-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeii corecții usturătoare, este apreciat. Jankin este cu douăzeci de ani mai tânăr, meșter în arta dragostei, cunoaște din cărți răutatea femeilor, a fost diac la Oxford, un „intelectual” am putea spune. Lui i-a încredințat femeia moșie și bani, generozitate de care s-a căit apoi. Un episod semnificativ între cei doi este incidentul cu acel „terfelog”392, o carte ce cuprindea o antologie de istorioare celebre, în care bărbați renumiți au avut de suferit de pe urma comportării nechibzuite a femeilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
urmărind numai o împlinire strict personală, de aceea o putem acuza, în unele momente, de egoism. Dar personajul se salvează mereu pentru că știe să și recunoască defectele, neajunsurile, chiar dacă uneori ne lasă impresia că nu este capabilă de iubire, de generozitate, că nu poate progresa moral, păstrează în ea un regret, o melancolie după o stare care i-a fost refuzată de multe ori, aceea a iubirii autentice. A abuzat de orice în viață, militând pentru un triumf al tiraniei feminine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
veche este arsă, ca și hainele în timpul ciumei, în scopul dezinfectării.”529 Așadar personajele din „comunitatea” capodoperei boccaccești sunt mai puțin interesate să se pregătească pentru o lume paradisiacă, bucurându-se de frumusețile pe care lumea terestră le oferă cu generozitate. „Meritul deosebit al Decameronului constă în zugrăvirea veselă și realistă a acestui Zeitgeist. Criticii literari au acceptat observația lui De Sanctis potrivit căreia spiritul care guvernează opera reprezintă o respingere violentă a tot ceea ce este mistic și aparține lumii de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de dezinvolt în tot ceea ce întreprinde, încât este greu să ne imaginăm că preoții, maicile, călugării sau frații nu au împrumutat ceva din impudoarea, truculența limbajului sau înclinațiile lumești ale celorlalți călători. Descrierile pe care naratorul ni le oferă, cu generozitate am putea spune, deoarece este foarte atent la detalii și surprinde acele amănunte care particularizează și individualizează personajul, conferindu-i unicitate, mult mai mult decât făcuse Giovanni Boccaccio, ce se dovedise mai schematic și mai interesat de firul epic decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
intacta, sau supune pretendenții unor probe menite să le dezvăluie calitățile și aptitudinile, ori îi respinge pentru că nu i iubește (Agnese din V. 5, Nonna - VI. 3, Francesca - IX. 1, Dianora - X. 5). Personajele feminine pozitive dau dovadă de multă generozitate și spirit de sacrificiu, cu toate că uneori au o condiție socială umilă ( o văduvă săracă - II. 4 - îl salvează pe negustor de la moarte, nu se arată lacomă în a-și însuși bunurile acestuia, ci, dimpotrivă, i le restituie, și, în final
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tinere, după dorința aceluiași soț atoatestăpânitor. Dar cum ne am obișnuit deja, Grizilda nu dă glas niciunei revolte, nu se opune cu nimic destinului ce îi este dictat din exterior, nu face decât să răspândească în jur îngăduință și blândețe, generozitate și modestie. Tăcerea ei, acceptul pe care îl dă de fiecare dată când i se cere ceva nu sunt o dovadă de răceală, ci de demnitate, personajul dobândește mai multă măreție astfel, decât dacă s-ar fi lamentat patetic. și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
te leagă pe acest pământ./ Mă jur nicicând să nu te prigonesc/ Cu ce-ai jurat, și ție mă smeresc,/ Cea mai curată-n inimă soție/ Din câte știu că sunt și-au fost să fie!” 828 și pentru ca șirul generozității să fie complet, vrăjitorul nu mai pretinde nici el banii, ce i se cuveneau pentru magia înfăptuită, și prin a căror oferire Aurel ar fi fost ruinat. Naratorul lansează pelerinilor o întrebare finală, sub forma unui test, de identificare a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este că nu are suficientă voință de a se impune, de a se apăra. Se lasă dominată de spiritul masculin, care în loc să-i ofere protecție, o tratează ca pe un obiect, ca pe o marfă vandabilă. Aurel apreciază mai mult generozitatea lui Arveragus, decât refuzul nobil și suferința femeii de a se vedea 838 Ibidem, p. 157. 839 Ibidem, p. 159. 225 violată. Protestele feminine sunt reduse la tăcere, sunt de fapt inexistente, pentru că ambii bărbați refuză să țină cont de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]