12,132 matches
-
erau o școală bulgară și una armeană 793. Populația orașului, în aceeași perioadă, era de 3 345 de locuitori, din care: 984 erau români, 1 108 bulgari, 368 turci, 258 evrei, 236 armeni, 103 greci, 104 ruși, 91 găgăuzi, 24 germani, 22 albanezi. Dintre aceștia, 715 erau bărbați, 754 femei și 1 880 copii 794. Babadagul era legat de Constanța și Tulcea printr-o șosea națională, dar existau și drumuri ce duceau la: Măcin, Enisala, Jurilovca și Slava Rusă. Comuna Bașkioi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anul 1881 de către locuitori. Aceasta avea un învățător și 66 de elevi. Sediul primăriei comunei Ciucurova a fost construit în anul 1893. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei era de aproximativ 900 de locuitori, din care: 464 de germani, 222 ruși, 135 tătari și 41 români 812. Comuna Cogealac era compusă din satele: Cogealac, Tariverde și Inan-Ceșme, fiind situată la 78 km de orașul Tulcea și 48 km de Babadag. Pentru scurte intervale de timp, județul Tulcea a cuprins
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
37 de fântâni. În anul 1899 în satul Ortakioi a fost construit un sediu nou pentru primăria comunei. Populația comunei Ortakioi era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 686 de locuitori, din care: 280 erau români, 249 tătari, 142 germani 824. Comuna Potur era așezată aproape de vărsarea pârâului Beidaut în lacul Golovița, la 21 km sud de Babadag, fiind traversată de șoseaua Babadag-Constanța. Se învecina spre nord cu localitățile Ciamurli de Sus și Ciamurli de Jos, spre vest cu Beidaut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În anul 1882 a fost construită în satul Toxof o clădire nouă ca sediu al primăriei comunei. Populația comunei era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 2 807 locuitori, dintre care: 936 erau români, 748 turci, 644 bulgari, 306 germani și 150 tătari 830. Comuna Zebil era așezată pe malul nordic al lacului Babadag, la 6 km de Babadag și la 28 km de orașul Tulcea. Aceasta era compusă dintr-un singur sat unde exista o biserică având hramul "Sf.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
92 de elevi 911. În același an a fost construit și sediul primăriei comunei Turcoaia. Populația comunei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 1 396 de locuitori, din care: 1 154 erau români, 182 bulgari, 13 țigani, 6 germani și 5 armeni 912. Comuna Văcăreni era situată în masivul Măcin, la 15 km nord de orașul Măcin și la 63 km de Tulcea și cuprindea satele Văcăreni și Garvan. Se învecina spre nord cu localitatea Pisica, spre sud cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de aproximativ 2 000, urmați de către români. Populația românească a orașului totaliza puțin peste 800 de persoane. De asemenea, la Sulina locuiau: circa 600 de ruși, 444 de armeni, 268 turci, 211 supuși austro-ungari, 173 de evrei, 117 albanezi, 49 germani, 45 italieni, 35 bulgari, 24 englezi, 22 tătari, 22 muntenegreni, 17 polonezi, 6 danezi și 4 persani 951. Varietatea deosebită a naționalităților ce locuiau la Sulina denotă faptul că, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
10 mori și 139 de fântâni 1013. Populația comunei era de aproape 2 000 de locuitori, din care circa 800 erau bulgari. În satul Cataloi, dintr-o populație de aproximativ 1 400 de locuitori: 431 erau italieni, 356 români, 332 germani, 213 bulgari, 49 ruși și 9 evrei 1014. Comuna Frecăței era situată pe valea Telița, la 15 km sud-vest de orașul Tulcea și cuprindea satul Frecăței. Se învecina spre est cu localitatea Cataloi, spre vest cu Telița, spre nord cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nord cu localitatea Satul Nou, spre vest cu orașul Tulcea, spre sud cu Agighiol și Sarighiol, iar spre est cu satul Pârlita, aparținând comunei Beș-Tepe. Această localitate a fost "întemeiată pe la începutul veacului al XIX-lea de o colonie de germani, sub ascultarea unuia, Ignatz Hoffart, ucis de turci în războiul de la 1855"1019. Comuna cuprindea satele: Malcoci, Prislav, Ilgani de Sus, Ilgani de Jos, Romula și Principele Carol, "aceste din urmă 4 sate de curând înființate în Deltă de prefectul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
animalelor și pescuitul 1025. Localitatea Malcoci cuprindea, la sfârșitul secolului al XIX-lea: 273 de case, 3 prăvălii, 5 mori și 52 de fântâni 1026. Populația comunei Malcoci era de 1 542 de locuitori, din care: 712 erau români, 656 germani, 150 de ruși, 13 bulgari și 10 greci 1027. Comunitatea germană din localitate era concentrată în satul Malcoci, din a cărui populație de 685 de locuitori, 656 erau germani. În satul Prislav, din cei 492 de locuitori, 479 erau români
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ale comunei existau, în jurul anului 1900, un număr de 524 de locuințe. Populația comunei Saraiu totaliza 2 431 de locuitori, marea majoritate a acestora fiind români. Astfel, în comună locuiau 2 261 de români, precum și 155 de tătari și 15 germani 1133. Comuna Șiriu era situată la 24 km S-E de orașul Hârșova, în apropierea sa trecând șoseaua Hârșova-Constanța. Localitatea cuprindea, pe lângă satul de reședință, satele: Capugi, Cartal Seleuș, Pantelimon, Erkesek, Muslu, Muslu-bei, Satiskioi și Terzikioi. Satul Șiriu era un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-lea, în comuna Șiriu existau 1 196 de locuințe 1145. În jurul anului 1900 comuna Șiriu avea 5 423 de locuitori, marea majoritate fiind români. Alături de cei 4 259 de români, în comună locuiau: 894 de tătari, 259 de turci, 7 germani și 4 bulgari 1146. Comuna Topolog era situată într-o regiune deluroasă împădurită fiind traversată de către pârâul Eni-Serai. Localitatea era străbătută de către drumul Hârșova-Ciucurova, situându-se la o distanță de 44 km N-E de Hârșova. Se compunea din satele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de locuințe. Populația comunei se cifra la 2 423 de locuitori, dintre aceștia 2 338 fiind români 1160. Din cei 1 577 de locuitori ai satului Topalu, 1 494 erau români. Alături de populația românească în acest sat locuiau: 23 de germani, 20 de italieni, 11 bulgari, 8 sârbi, 8 francezi, 4 turci și 2 greci 1161. Comuna Urumbei era situată în apropierea dealurilor Ghiun-Ghiunes și Ghiolgiik-Bair, fiind străbătută de pârâurile Rosti și Pecineaga. Localitatea era compusă din satele Urumbei și Făgărașul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
10 419 locuitori, din care 2 519 erau români 1206. Alături de români, în orașul Constanța trăiau: 2 460 de greci, 1 060 bulgari, 2 202 musulmani, 855 evrei, 51 de francezi, 109 italieni, 559 armeni, 45 englezi, 181 austrieci, 331 germani, 5 olandezi, 33 ruși, 4 sârbi și 4 muntenegreni 1207. O statistică întocmită în anul 1894 menționa un număr de 10 374 de locuitori ai orașului Constanța, 6 391 dintre aceștia fiind bărbați și 3 983 femei 1208. Populația orașului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la 12 725 de locuitori 1209. Conform recensământului din anul 1880, populația județului Constanța era formată din: 22 584 tătari, 14 947 turci, 14 684 români, 8 429 bulgari, 2 607 greci, 468 everei, 322 lipoveni, 295 armeni și 116 germani 1210. În aceste condiții, prefectul județului Constanța aprecia că "cel puțin încă 5 000 de musulmani s-au întors la căminele lor anul trecut"1211. Dar, pe lângă musulmani, în Dobrogea, "de la Ianuaru 1880 s-au format și complectat sate nuoi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și unde și-a sfârșit zilele marele poet Ovidiu"1958. Populația orașului Constanța era, în anul 1896, de 10 419 locuitori, din care: 2 519 români, 2 416 greci, 2 202 musulmani, 1 060 bulgari, 855 evrei, 559 armeni, 512 germani, 109 italieni, 51 francezi, 45 englezi și 47 locuitori de alte naționalități 1959. În același an, în orașul Constanța existau 15 pompieri, serviciul de pompieri având 26 de cai, 4 pompe și 13 sacale. Ordinea și liniștea publică în oraș
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1902, populația plășii Constanța, incluzând populația orașului Constanța, era de 32 083 de locuitori 2567. Din numărul total al locuitorilor plășii Constanța, 10 866 erau români, 6 504 tătari, 1 543 turci, 2 713 bulgari, 3 192 greci, 2 297 germani, 1 290 armeni, 1 061 evrei, 958 lipoveni, 415 albanezi, 324 italieni, 344 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, din care 83 erau români, 172 ruși, 44 sârbi, 120 polonezi, 31 francezi, 47 englezi și 90 de locuitori de alte naționalități 2568
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de 12 725 de locuitori 2569, în noiembrie 1902, populația era de 13 385 de locuitori, dintre care 4 365 erau români 2570. Alături de români, în orașul Constanța locuiau: 2 661 greci, 1 111 tătari, 477 turci, 658 bulgari, 405 germani, 385 armeni, 1 059 evrei, 347 albanezi, 191 italieni, 226 locuitori provenind din Austro-Ungaria, 65 dintre aceștia fiind români, 72 ruși, 57 polonezi, 47 englezi, 34 sârbi, 30 francezi și 25 locuitori de alte naționalități 2571. Populația plășii Hârșova totaliza
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de alte naționalități 2571. Populația plășii Hârșova totaliza un număr de 28 828 de locuitori, dintre care 25 726 erau români. Alături de români, aici locuiau: 1 305 tătari, 371 turci, 340 bulgari, 1 003 lipoveni, 189 greci, 177 țigani, 40 germani, 40 evrei, 38 albanezi, 33 italieni, 39 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, dintre care 17 erau români, 35 ruși, 15 armeni, 2 sârbi, 2 polonezi și 12 locuitori de alte naționalități 2572. În noiembrie 1902 orașul Hârșova avea un număr de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de alte naționalități 2572. În noiembrie 1902 orașul Hârșova avea un număr de 3 452 de locuitori, din care 1 916 erau români. Alături de români în oraș locuiau: 683 de turci, 189 tătari, 247 bulgari, 171 greci, 71 țigani, 29 germani, 34 evrei, 24 albanezi, 13 italieni, 11 armeni, 30 de locuitori provenind din Austro-Ungaria, 15 ruși, un sârb, un polonez și 19 locuitori de alte naționalități 2573. Plasa Mangalia avea o populație de 22 552 de locuitori, din care: 9
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ruși, un sârb, un polonez și 19 locuitori de alte naționalități 2573. Plasa Mangalia avea o populație de 22 552 de locuitori, din care: 9 888 erau români, 7 874 tătari, 1 505 turci, 371 bulgari, 432 greci, 1 248 germani, 80 armeni, 286 țigani, 4 evrei, 14 albanezi, 2 italieni, 42 de locuitori proveniți din Austro-Ungaria, din care 18 erau români, 164 ruși, 20 sârbi, 13 polonezi și 2 locuitori de alte naționalități 2574. Orașul Mangalia avea, în noiembrie 1902
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
români, 164 ruși, 20 sârbi, 13 polonezi și 2 locuitori de alte naționalități 2574. Orașul Mangalia avea, în noiembrie 1902, o populație de 1 441 de locuitori din care: 359 români, 238 turci, 201 tătari, 228 greci, 127 bulgari, 73 germani, 64 țigani, 7 armeni, 2 evrei, 10 locuitori proveniți din Austro-ungaria, 100 de ruși și 10 polonezi 2575. Populația plășii Medgidia totaliza 27 136 de locuitori din care 18 660 erau români. Alături de majoritatea românească, în plasa Medgidia locuiau: 1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
proveniți din Austro-ungaria, 100 de ruși și 10 polonezi 2575. Populația plășii Medgidia totaliza 27 136 de locuitori din care 18 660 erau români. Alături de majoritatea românească, în plasa Medgidia locuiau: 1 080 de turci, 5 029 de tătari, 456 germani, 442 greci, 371 bulgari, 198 țigani, 134 evrei, 106 italieni, 80 armeni, 55 albanezi, 2 lipoveni, 47 de locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 21 sârbi, 20 ruși, 20 francezi, 14 polonezi și 17 locuitori de alte naționalități 2576. Orașul Medgidia avea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
14 polonezi și 17 locuitori de alte naționalități 2576. Orașul Medgidia avea o populație de 2 858 de locuitori din care: 816 români, 183 turci, 1 349 tătari, 100 de bulgari, 157 greci, 74 evrei, 44 țigani, 32 armeni, 19 germani, 7 albanezi, 6 italieni, 8 ruși, 7 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 4 francezi, un polonez și 3 locuitori de alte naționalități 2577. Orașul Cernavodă avea 2 355 de locuitori din care: 1 172 erau români, 399 turci, 18 tătari, 151
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
7 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 4 francezi, un polonez și 3 locuitori de alte naționalități 2577. Orașul Cernavodă avea 2 355 de locuitori din care: 1 172 erau români, 399 turci, 18 tătari, 151 bulgari, 165 greci, 139 țigani, 65 germani, 60 evrei, 10 armeni, 90 de italieni, 10 albanezi, 13 locuitori provenind din Austro-Ungaria, 16 francezi, 11 sârbi, 2 lipoveni și 14 locuitori de alte naționalități 2578. Plasa Silistra Nouă avea, în noiembrie 1902, o populație de 29 517 locuitori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locuitori de alte naționalități 2578. Plasa Silistra Nouă avea, în noiembrie 1902, o populație de 29 517 locuitori din care: 16 997 erau români, 7 789 bulgari, 2 400 turci, 1 156 tătari, 219 greci, 559 țigani, 34 armeni, 32 germani, 14 evrei, un albanez, un italian, 15 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 19 sârbi, 4 ruși și 2 polonezi 2579. Orașul Ostrov aparținând plășii Silistra Nouă avea o populație de 2 789 de locuitori din care 2 492 erau români. Alături de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]