16,018 matches
-
culoare naturală sau vopsită cu extrase din plante și minerale, în general, predomină culorile vii, vesele. Modelele sunt luate de pe covoare foarte vechi, din zona de sud a Olteniei, combinate după imaginația creatoarei. Dintre flori plante (flori) domină spicul de grâu, nalba, stânjenelul, ghiocelul, narcisa, trandafirul, macul, laleaua, garoafa etc. Unele modele florale sunt grupate pentru a se face ghirlanda sau vrejul, mai ales pe chenar. Foarte frecvent este pomul vieții care poate fi adaptat la un arbore genealogic. Inedit și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Istorie > PATRIOȚI DIN FAȘĂ Autor: Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PATRIOȚI DIN FAȘĂ Învățați copiii să-și iubească țara Din licărul fraged ce se naște-n ei, Să iubească truda pentru grâne, vara Spre a trece iarna, cu-al său ger holtei. Din copilărie, tot privind la voi Trebuie să învețe ce-i corect și drept, Să separe soare din lan de noroi Inima de țară să-i tresară-n piept. Să
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
adică...) - ale martirilor și sfinților noștri basarabi... dar dacă tot așa va fi și rămâne pe lumea aceasta - apoi facă-se Voia Lui... - iar sfinții și martirii de-aici se vor așterne (toți - dimpreună cu Voievodul lor!) - vântului stepei - precum grâul și ierburile cele de leac viitor și merinde târzie - despre care scrie apocalipsisul unor bătrâni orbi - găvozdiți - unul peste altul - prin cotloanele luminii ascunse-n pământ - precum recoltele pururi vii - în fața tuturor năvălirilor născute moarte - încă din pustii BASARABIA NE
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
Ce ai locuit cândva în inima mea Ce mult aș vrea să îmi mai spui încă o dată Că mai există acea fată iubită demult Și că în inimi noi mai păstrăm încă povești Cu noi doi alergând prin lanuri de grâu Sângerându-ne plamele maci culegând Cu noi doi rătăciți în sărutul divin Cu noi doi întrupați în fructul unui destin Mai dă-mi mie din darul ce ți-a fost dat Să fiu eu cel rămas în păcat Tu să
TRECUTUL ZILEI DE AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369302_a_370631]
-
Revista „Clipă”, SUA, „România Vip”, Dallas, SUA, „Curentul Internațional”, Detroit, SUA, „Phoenix”, Arizona, SUA, „Pagini românești”, Noua Zeelandă, "Asimetria", Franța, “Romanian Global News” - Agenția de presă pentru românii de pretutindeni, “Analize și Fapte” - ARP, revistele: „Ecoul”, “Luceafărul românesc”, "Capricorn", „Boabe de grâu” „Semănătorul”, „Dacologica” editate de Asociația Română pentru Patrimoniu, „Oglindă Literară” , „Confluente Literare”, „Armonii Literare”, “Luceafărul”, și altele. Colaborează 2007-2016 cu Radio Timișoara, Radio România Actualități, Radio România Internațional, Radio Dor de Țară, Suedia, Radio Prodiaspora, Radio Doina Constantă, Radio Vacața
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
pentru ale sale, cu toate că era iudeu - postea de două ori pe săptămână, lunea și joia, deși Legea prescria pentru aceasta un singur post anual - cel din Ziua Ispășirii, și plătea zeciuiala cuvenită din tot ce cumpăra, însă nu și din grâul, vinul și untdelemnul obținute din noua recoltă, din care ar fi trebuit să dea zeciuială producătorului. Rugăciunea trufașă a fariseului din Evanghelia Sfântului Apostol Luca 18, 11 păstrează linia rugăciunilor talmudice. Trufia se omologhează cu mândria. Spre exemplificare, voi reda
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
s-a trezit Nicolae, taică- său până mai ieri îl alinta ‘’Colaie’’, singur cuc. Pe maică-sa nu și-o amintea decât foarte puțin. Mai mult ca pe o icoană. O femeie frumoasă, cu părul lung si blond, spic de grâu nu alta, ochii parcă de culoarea cerului. Mai ține minte o zi de vară însorită când câțiva țărani împreună cu taică-său au luat-o și au pus-o într-un car și au plecat cu ea. ‘’Avea la cap o
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
zăpadă multă. Dânșii numeau astfel de ierni cu mană - dacă iarna este zăpadă, vara este și roadă. Iarna pune bazele bogăției sau sărăciei anului. Cu cât mai multă zăpadă, cu atât mai multe flori și mai verde natura primăvara, vara grânele sunt mai frumoase, iar toamna mai multă roadă. Deci, să nu ne supărăm pe iarnă și s-o criticăm. Ea trebuie cântată prin cântece de colinde, urături, poezii, căci este regina anotimpurilor. . Referință Bibliografică: Regina anotimpurilor / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste / URSS, dintre anii 1946 - 1958 / 1960), în exploatarea tezaurelor subsolului Daciei / României - cele de cupru, de fier, de uraniu, de cărbune etc. - și ale solului bănățean-montan-păduros, ori de câmpie bănățeană neasemuit de fertilă, rodind „piramide de grâu“ (v. pp. 94 - 322) etc. Referință Bibliografică: Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini monografice ale urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană / Ion Pachia Tatomirescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2338, Anul VII, 26 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Pachia
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
învețe Alfabetul luminii și principalele dominante ale ființei creștine: dăinuirea, înflorirea, jertfa,răbdarea, ascultarea. Apoi, întreaga natură reprezintă un manual de îndrumare în viață, încât copilul poate să învețe câte ceva și de la vița de vie, de la măslin , de la bobul de grâu și sămânța de floare până la piatra de râu.Cine știe să citească, descoperă prezența lui Dumnezeu și în lucrurile mai neimportante, miniaturale , dar și în gigantica arhitectură cosmică. Dar câți văd că Dumnezeu e pretutindeni! Poetul cu gândurile curate și
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
o rațiune ce se dușmănește cu sensibilitatea sufletului, iar aceasta nu-i decât un crunt rău ce ne-ndepărtează de ei și pe noi de noi! Neamul românesc are lângă trupul și sufletul său un suflet și un trup ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori folcloric) să depoziteze fructul de grâu, bob după
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
trup ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori folcloric) să depoziteze fructul de grâu, bob după bob. Una dintre apreciatele artiste moldovence, parte a acestui trup și acestui suflet ce fac front comun cu iubitorii lor, poartă un nume căruia-i revine incontestabil un înalt merit în alinarea adâncă a zilelor vieții noastre, păstrând
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
pomii-n strai curat Și-o poveste dac-ar vrea Să spună de Pruncu-Împărat. -Ce poate face-o rândunică? -Să ne aducă primăvara, În suflet o speranță mica Parfum de pomi în floare,seara. -Ce poate face un bob de grâu? -Un bob de grâu? Să crească mare Pe o câmpie lângă râu Udat de ploi, încălzit de soare. -Ce poate face pentru tine O mamă cu-adânci simțăminte? -O mamă? În inima ei ține Blandețea,dragostea-i fierbinte. -Dar, tu
ÎNTREBĂRI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370668_a_371997]
-
Și-o poveste dac-ar vrea Să spună de Pruncu-Împărat. -Ce poate face-o rândunică? -Să ne aducă primăvara, În suflet o speranță mica Parfum de pomi în floare,seara. -Ce poate face un bob de grâu? -Un bob de grâu? Să crească mare Pe o câmpie lângă râu Udat de ploi, încălzit de soare. -Ce poate face pentru tine O mamă cu-adânci simțăminte? -O mamă? În inima ei ține Blandețea,dragostea-i fierbinte. -Dar, tu,eu...noi ce putem
ÎNTREBĂRI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370668_a_371997]
-
Nastasica Popa Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cântec de dor Fă-mă Doamne, cum am fost, Tânăra, cu adăpost În inima codrului, Pe poteca dorului. Era colțul meu de răi Printre-al păsărilor grâi, Sub cetina odihneam, Obosită de eram. În poiana cu bujori Roșu' îți dădea fiori Iar mai jos, lângă izvor, Se-adăpau ciute, cu dor. Fă-mă Doamne, tinerica, Să car apă în ulcica Și-apoi sete de-oi avea Nu
CÂNTEC DE DOR de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370708_a_372037]
-
de „cuvinte de suflet“, de „chemarea Ta în Câmpia Infinită“, de „sărbătoarea inimii și a gândului Domnului“, „de ziua Învierii Mântuitorului Hristos“, de „aerul curat din colind“, de „poezia scrisă pe filelele sufletului“, de „lăstar tânăr și de lan de grâu“ și de-ale Mamei „șapte pâini cât cele șapte Laude“, de „poemul rostuit de Dumnezeu“ etc. (II) Fiul Omului - poeme în proză (șapte texte: de pe paginile 39 - 50), în care germinează „psalmii de laudă“ lui Iisus Hristos («misterul cel mai
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
BELLU. Partitură narativă. Cadență pierdută. Axare pe mesaj. Versuri-reportaj. „O toamnă târzie / cu trena lungă de ceață / cade pe tâmpla senină a țării”. Poezie patriotică rostită cu glas scăzut - „În țara mea / curg razele-fuioare de lumină - / țesând lanuri aurii de grâu...” -, fără surle și trâmbițe - „și-n augmentata strălucire / ce-și revarsă / plenitudinea celestă / naște / feeric rod de cuvinte / cu dor adânc de țară...”. Atracție pentru semnele belșugului/recoltei (nu doar în „Toamnă târzie”). Scântei de expresie. „[...] rostogoliri de fân / peste
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
fără sfârșit. Ridică-ți privirile spre cele mai înalte vârfuri ale munților, unde stâncile păzesc, precum străjerii înarmați, liniștea brazilor falnici, veșnic înălțați spre cer, parcă-ntr-o continuă rugă și mulțumire. Observă dansul florilor și mlădierea spicelor coapte de grâu. Observă omul: frumosul atrage și cele mai încapățânate ființe. TU aduci în casele oamenilor și în mințile lor lumina vieții. În tumultul de greutăți și decepții, trebuie să existe lumina. Ti-am îmbrățișat nuanța ușor umbrită a vorbelor și am
ESEU de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370787_a_372116]
-
Acasa > Poezie > Amprente > "TĂRANUL" ȘI "LA RUȘII-MUNȚI" Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului "TĂRANUL" Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la "ferești", Pe masa mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu si străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni
TĂRANUL ȘI LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369559_a_370888]
-
gramatică și literatura, alfatebul latin și au ridicat gradul de alfabetizare a populației, încât până și constructorii de drumuri știau citi și scrie, dovada multele însemnări lăsate de ei pe pietrele drumurilor. Agricultură făcută cu plugul aducea atât de mult grâu, încât era exportat masiv pe continent prin rețeaua de drumuri și porturi construite. Atât de reală era Pax Română, încât casele de țară din sud-estul insulei, ornate cu mozaicuri, fresce și băi, nu erau întărite, nu erau aparate nici măcar de
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
strecoară, Să dea sublimului gest de strălucire. Transplant de energie din înalte ceruri Prin fulgi pufoși în orga iernii plânge, Acoperind cu alburi și petele de sânge A toamnei frunză prinsă-n joc de geruri. Acoperind cu alburi fir de grâne, Ne dă speranța plinelor hambare, Când câmpul auriu în plin de soare Sub secere și coase, va naște noua pâine. Azi câmpul auriu este alb ca varul Și dă speranța zilei, când țăranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și
N I N G E…. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369677_a_371006]
-
este uscat, de ce e ars de soare și pustiu? - Sistemul de irigații a fost furat. - Al cui e pământul nelucrat? - L-a cumpărat un danez pe 500 euro/ha și-l lasă nelucrat. - Pâine aveți? - Da, căci dăm 5 kg grâu pentru o pâine de 800 gr. - Știu că înainte există Stațiunea de Mașini Agricole, cu multe tractoare, semănători etc, stropitul cu substanțe chimice se făcea din elicopter. Azi, e rentabil să-ți cultivi singur pământul? - Da, de șase ani încoace
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
că înainte există Stațiunea de Mașini Agricole, cu multe tractoare, semănători etc, stropitul cu substanțe chimice se făcea din elicopter. Azi, e rentabil să-ți cultivi singur pământul? - Da, de șase ani încoace am avut ploaie și s-a făcut grâul. Există 4 asociații cu câte 2 tractoare fiecare, plătim lucrările agricole și dacă restul muncii o facem noi, câștigăm cam 100 euro/ha într-un an bun. Însă nu ne convine să vindem grâul cu 11 eurocenți (0,5 lei
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
avut ploaie și s-a făcut grâul. Există 4 asociații cu câte 2 tractoare fiecare, plătim lucrările agricole și dacă restul muncii o facem noi, câștigăm cam 100 euro/ha într-un an bun. Însă nu ne convine să vindem grâul cu 11 eurocenți (0,5 lei). Mai bine creștem păsări, porc și câte o vacă cu el sau îl dăm pentru pâine. E bine acum. - Dar un om are nevoie și de bani, nu doar de mâncare. Trebuie să plătești
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
de ordinul trăirilor și fiorilor de factură metafizică: “În seva florilor e sânge/Și-n lemnul crucii e pământ”./ În sufletul Măicuții curg doar lacrimi/ Și-n miezul pâinii e trup sfânt” (“Iubire însângerată”, p. 11) sau “Din flori de grâu și-n flori de crin/ Se-nalță chipul Lui cel Sfânt, /Izvorât din matca Lumii/ Și din taina înțelepciunii...” (“Chipul sfânt”, p. 10) Și în sfârșit “S-a născut din vis de dor și din taină călătoare/ El în lume
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]