2,789 matches
-
demolată. Planul bisericii era dreptunghiular, absida altarului decroșată, cu 5 fețe. Naosul și pronaosul erau acoperite de același acoperiș în timp ce absida altarului avea un acoperiș separat. Ca elemente de decor, se amintesc brâul ce înconjoară biserica precum și „aripile” de la îmbinările grinzilor. Biserica avea pictură frumoasă. Turn foarte scund, înghițit de restul acoperișului, Coiful turnului avea 8 fețe.
Biserica de lemn din Lunca () [Corola-website/Science/313892_a_315221]
-
părțile laterale se află un lanț de linii împletite (în formă de opturi), care se sprijină pe două rozete compuse. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, având dispusă o fereastră înspre nord-vest. Tavanul este susținut de două grinzi longitudinale. Între pronaos și naos era un gol de dimensiunea unei uși, care a fost lărgit în timp. Naosul are o formă aproape pătrată (5.55x5.75 m), cu câte două ferestre dreptunghiulare (0.60x0.90 m) pe laturile de
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
parte a ramei. Pronaosul are o formă dreptunghiulară (3.10x5.25 m), având dispusă o fereastră îngustă (0.45x0.60 m) încheiată cu arc în plin cintru pe peretele de vest. Tavanul plan din scânduri groase este susținut de două grinzi longitudinale și două transversale. Între pronaos și naos se află un gol (1.25x1.75 m), situat la mijlocul peretelui despărțitor din bârne. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (5.25x5.70 m), cu câte o fereastră dreptunghiulară încheiată cu
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
Pe măsura trecerii timpului, populația satului Frătăuții Noi a crescut, iar biserica de lemn s-a dovedit neîncăpătoare. În anul 1908 a fost înălțată în sat o biserică de zid. este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș înalt, cu pante repezi, cu o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi”. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
și la ridicarea bisericii de lemn, construită anterior anului de ocupație militară habsburgică a Bucovinei. Primul preot paroh amintit de cronica parohială din Grănicești este Ioan Țurcan, decedat în decembrie 1814, la numai 38 de ani. Inițial, biserica ridicată din grinzi de lemn se asemăna cu vechile case țărănești din zonă, având o singură ușă, câteva ferestre, un turn înălțat pe naos și acoperiș din șindrilă. Între timp, edificiul a devenit neîncăpător pentru deservirea nevoilor spirituale ale populației în creștere din
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
cu un etaj. Pe măsura trecerii timpului, populația satului Costișa a crescut, iar biserica de lemn s-a dovedit neîncăpătoare. În anul 1992 a fost înălțată în sat o biserică de zid. este construită din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș înalt, cu pante repezi, cu o ușoară rupere în pantă spre bază. El are o învelitoare din tablă. Pe coama bisericii se află două cruci
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Este construită din bârne de stejar, în sistemul „în căței”. Din punct de vedere planimetric se înscrie în tipul IV, cu absida altarului semicirculară. Pronaosul (3x6m) este tăvănit și este prevăzut cu un sistem de grinzi longitudinale și transversale care au menirea de a sușține turnul. Naosul (7,20x5m), este boltit, cu o boltă semicilindrică longitudinală, clădită din scânduri late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
semicilindrică longitudinală, clădită din scânduri late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă, înnădită cu scoabe de fier de la ultima restaurare, doar la fațada apuseană talpa a fost înlocuită cu o grindă nouă. În exterior bârnele pereților sunt împunse peste tot cu sfredelul, iar în orificiile rezultate sunt introduse mici cuie de lemn, cu rostul de a prinde și fixa tencuiala. Șarpanta acoperișului în trei ape are o înclinare domoală, străpunsă deasupra
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
XVIII (1785). Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" a fost construită în anul 1785, așa cum spune pisania aflată pe grinda de sus a portalului: "...întru această sfântă biserică au dat Filimon cantor o sută de florini. Ani de la Hs. 1785". A fost ctitorită de un român pribeag, Gligor Filimon, urmărit de stăpânire pentru că luase parte la răscoala lui Horea, Cloșca
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
în grafia chirilică. Este o însemnare, în partea sudică, a meșterilor ce au ridicat monumentul: „Să știi di când am fost sluga lui...(indescifrabil) și am scris în luna mai în V(ă)l(et) 72 (indescifrabil)...”, iar pe altă grindă apare însemnat anul „văleatul 7280” (probabil 1772). Existența unei biserici la Păulești, mai veche decât certificarea anterioară, este dată și de următorul document datat la 1722 prin care un preot, Ion face o însemnare pe o carte bisericească: ”...din 7230
Biserica de lemn din Păulești () [Corola-website/Science/323445_a_324774]
-
a creat pictura, alegându-le în funcție de subiect și de ceea ce voia el să transmită. Iarba și drumul din prim-plan au fost pictate rapid, dar podul a fost lucrat mai în detaliu, cu elemente clar reprezentate (pilonii de piatră și grinzile de lemn). Și obiectele folosite pentru ridicarea trecerii au fost lucrate în mod detaliat, fiind vizibilă legătura dintre frânghii și roata de ridicare. Van Gogh acordă atenție și reflecției podului din apă. În depărtare se vede alt pod mobil. Van
Podul lui Langlois din Arles (seria lui Vincent van Gogh) () [Corola-website/Science/323501_a_324830]
-
stâng și două în colțul drept. Altarul este separat de biserică printr-un perete simplu, deschis prin trei uși rituale. Tinda este tăvănită în timp ce naosul și altarul sunt încheiate cu bolți semicilindrice separate. Naosul este întărit la mijloc cu o grindă tirant, iar bolta sa se sprijină median pe un arc dublou.
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
din perete, destul de subțiri și de aceea expuse la deformări, sunt întărite din loc în loc cu cepuri groase. Vechea structură este supraînălțată de jur împrejur, circa 60 cm. Acest element nou și slab al structurii, construit dintr-o ramă de grinzi îmbrăcată cu scânduri, a apărut odată cu înălțarea bolții interioare. Aceasta din urmă este la rândul ei adaptată iconostasului cu crucea înaltă de pe el. Bolta are o formă simplificată, prismatică, ce se întinde din naos până în altar. Tinda este tăvănită pe sub
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
lungi de fier, probabil pentru a reduce efectele tasării spre răsărit a construcției. Bolta este semicilindrică, formată din scânduri bătute în arcuri dublouri pe extrados, vizibile în pod. Bolta altarului se racordează la pereții exteriori prin scânduri scurte fixate în grinzi suport pe extrados. Nervurile aparente interioare sunt accentuate cu vopsea roșie. Ele sunt adunate în jurul unui semicerc în care este pictat un porumbel aruncând raze în jur, simbolul binecunoscut al Sfântului Duh. Tinda este tăvănită pe sub turn. Turnul este original
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
în cinci laturi. Pe latura de nord altarul prezintă o mică nișă pentru proscomidie, vizibilă în exterior prin prelungirea peretelui naosului spre răsărit. Trecerea dinspre tindă spre naos este reconstituită, pe locul unor stâlpi de zid secundari. Iconostasul păstrează o grindă originală decorată cu funie peste cele trei uși spre altar. Bolta joasă reproduce forma curbă anterioară. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală a fost ridicată din bârne fasonate din
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
cu cepuri. Bârnele au fost încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Portalul, refăcut parțial după modelul celui anterior, și grinda peste uși din tâmpla iconostasului arată o tratare decorativă de efect.
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
de uzură, acoperișul de șiță este surpat și căzut și tavanul. Deci în locul tavanului sunt crâmpeie din acoperișul de șiță și lemnăria complet putredă. Pereții sînt din lemn de stejar, așezați pe cant și cu grosimea de 10 cm. Aceste grinzi se îmbină la capete în coadă de rîndunică, dar din cauza intemperiilor - aceste capete sunt putrede ușor - se pot disloca așchii din ele. Ele au lățime medie de 0,40 m și în parte au fost măcinate de insecte și ciuperci
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
furată, dar pe porțiunile care au rămas cu tencuială, se poate observa o pictură care altădată se pare că era frumoasă. Pe pereții altarului se vede că a fost tencuială - acum nu mai sunt decît mici porțiuni tencuite și pictate. Grinzile pereților au fost crestate și apoi aplicată tencuiala, sub acțiunea umezelii tencuiala a căzut. Tinda a fost de cărămidă, care încă se mai menține. Între doi stâlpi este așezat clopotul. Stâlpul de la intrarea din dreapta este căzut și materialul furat. Pe
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
de la Târgu Ocna la Comănești a fost finalizat la 27 noiembrie 1898, iar ultima porțiune între Comănești și Ghimeș a fost terminată la 6 aprilie 1899. În Primul Război Mondial Viaductul Caracău a fost parțial avariat de lupte în 1916, grinda sa centrală fiind distrusă. Inginerii armatei austro-ungare au reușit în anul următor să monteze o grindă dreaptă, dar susținută la o treime din deschidere de o palee metalică de peste 40 m înălțime. Această soluție, cu titlu de provizorat, a rămas
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]
-
Comănești și Ghimeș a fost terminată la 6 aprilie 1899. În Primul Război Mondial Viaductul Caracău a fost parțial avariat de lupte în 1916, grinda sa centrală fiind distrusă. Inginerii armatei austro-ungare au reușit în anul următor să monteze o grindă dreaptă, dar susținută la o treime din deschidere de o palee metalică de peste 40 m înălțime. Această soluție, cu titlu de provizorat, a rămas în exploatare 27 de ani. După război, Transilvania a devenit parte componentă a României, astfel încât întreaga
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]
-
El a fost folosit mulți ani la rând fără a i se face lucrări de reparații sau măcar de întreținere. Nemaifiind îngrijit, el a început să se degradeze. Într-un raport din 1978, conacul este prezentat ca fiind degradat, iar grinzile și acoperișul pe punctul de a se dărâma. După cum își amintesc localnicii, înainte de revoluția din decembrie 1989, colonelul Radu Strâmbeanu, fiul ultimului proprietar al moșiei, a venit o dată de la Craiova, unde locuia, pentru a vizita fosta moșie de familie și
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
termospumante a metalelor se face la cererea proiectanților de structuri metalice, în funcție de riscul de colaps al structurii în cazul unui incendiu. Primele vopsele termospumante au fost inventate de către germani după Primul Război Mondial și au fost folosite pentru a proteja grinzile metalice, de foc, ce sprijineau galeriile tunelelor. Se știe că metalul, în funcție de grosime, cînd ajunge la o temperatură de la 400 de grade Celsius în sus, devine maleabil și prin urmare, cedează. Vopselele termospumante, o dată cu creșterea temperaturii, "spumează" mărindu-și volumul
Termoprotecție () [Corola-website/Science/318964_a_320293]
-
risc de atac biologic în clasa de utilizare O nu există risc de atac biologic 2.5.2. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 1 a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 1: amenajări interioare, scări, grinzi și stâlpi aparenți, parchet. ... b) clasa de utilizare 1 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvența ridicată a atacului de insecte și termite. 2.5.3. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 2 a) lemnul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
atac biologic caracterizat prin frecvența ridicată a atacului de insecte și termite. 2.5.3. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 2 a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 2 - elemente situate sub acoperiș precum: căpriori, grinzi, stâlpi, astereală, șipci, pereți interiori. ... b) clasa de utilizare 2 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvența ridicată a atacului de insecte și termite, concomitent cu atac de ciuperci de colorare și de putrezire. ... 2.5.4. Risc de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]