3,545 matches
-
Mai are mult?“ „Nu cred, stai așa...“ Am ridicat și ultima parte a paginii. M-aș lansa în ode, imnuri, cântece de proslăveală, tot ce poate să se cânte la Partid, când dă năvală; aș cânta cu sârg pasteluri, doine, hore și sonete, din puterea-i cotroceană i-aș deduce șansonete. Zi de zi, în versuri ample m-aș lărgi și eu nițel osanalele supreme le-aș rosti cu lux de zel; generos, în reportaje milenare l-aș reda, doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în subsol o cameră de repetiții pentru formații de muzică rock, iar, în unele zile, holul principal se transforma în discotecă. Pe-același etaj cu cenaclul, răsărise și-o sală de cor, unde tinerele talente ale Universității București exersau colinde, hore și rapsodii. Dacă n-ai fi știut că ești pe vremea lui nea’ Nicu, ai fi jurat că totul merge strună, ca niciodată. Zgomotul tobelor sau al difuzoarelor sparte din hol devenea la un moment dat asurzitor, întreaga clădire se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sfârâitori ai stelelor Să vă învăț să prindeți în lațul privirii bivolii opintiți ai nopții Să înțelegeți dansul visului pe o frânghie de viscol Să vă treziți din lene pentru foamea și setea fecundă Să recunoașteți misterul care juca o horă fantastică peste pleoapele voastre închise. E aici o „pedagogie lirică” tipic avangardistă, vizând cultivarea disponibilității revelatorii a ființei, zguduirea inerțiilor, dinamizarea sensibilității în sensul participării la miracolul cosmic („Cu-o ancoră de sunet să-ntârzii în minune”) - noua versiune a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
specifică sărbătorii: „luna pune o fundă în laboratorul urechii”, „nervii atleți negri serpentine afișe”, „lăcustele fac reverențe” (Ulise); „ca serpentine privirile”, „Visul ș...ț împletește o beteală din vânturile bolnave”, „Marea își pune o rochie de gală”, „Ca la o horă chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară în măruntaie / Lampioanele păsărilor îi împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare în pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te întâmpină precum în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
al artei pianului), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Moștenirea lui Maiorescu). O ipostază mai puțin cunoscută a lui Ioan Slavici e semnalată de Viorel Domenico în articolul Ioan Slavici, redactor responsabil al publicației militare „Buletinul armatei și marinei”. Cu mențiunea „inedit” sunt publicate Hora de la Răducăneni și o scrisoare a lui Vasile Alecsandri către Lascăr Rosetti, Mesaj către oastea țării de Victor Eftimiu, Orație de nuntă către Romeo Vasilescu de Nichita Stănescu, fragmente de jurnal etc. Lui Constantin Virgil Gheorghiu, scriitor din exil, i
VIAŢA ARMATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290515_a_291844]
-
În 1959, tema a fost dintr-odată permisă cercetării și consemnării sale publice. O adevărată avalanșă a manifestărilor dedicate evenimentului sunt semnalate peste tot În anul sărbătoririi centenarului. Cu acest prilej, s-a auzit cântând din nou, după 10 ani, Hora Unirii, iar seriile de conferințe, sesiuni, mai mult sau mai puțin științifice, sau serbări populare nu mai conteneau. Marea Adunare Națională s-a Întrunit, la rândul său, Într-o sesiune jubiliară pentru a asculta discursul lui Chivu Stoica, care a
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
ograda lui, când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a Întâmplat. Textul Cu Ursitoarea narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele menindu i unui băiat să moară la vârsta de 17 ani, la hora miresâi să moarănecat dân puțu de la drum. Deși gemarul Încearcă să-mpiedice această prezicere, fixând lacăte și capac la puț, În clipa menită băiatul se roagă să bage măcar degetul cel mic În puț. Și i-a dat drumu. A
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; Împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când Împăratul Își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, o hore. Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel de Flori În revărsat de zori este un basm, În care eroul pleacă În căutarea celei promise la naștere: Fata Brună, Cu Fața Rumenă, cu Cosița Groasă -/ o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și frumoasă ca Viorica, fără viclenia și rățoielile celor de la orașe. Se conturează aici un adevărat cod comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
căsătoriei tinerilor se răspândește repede; narațiunea consemnează și reacția unei instituții neoficiale, gura satului: se vedea ea că trage-a mare, zice preoteasa; unde-o vedeai să umble pe linie, să s-adune cu alte surate ori să vie la horă! zi noroc, taică! răsărea Zinca de la argea, (invidioasă), vorba aia, mai mult tofoloagele Își găsesc noroacele. Copila, deșteaptă, cum Îi dedese soarta să fie, ajunge În trei luni de zile să se poarte de parcă ai fi jurat cu mâna-n
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sfintele care zboară și ursesc lumea și de rău și de bine) și s a gândit cum să le binecuvânteze. Văzându-le cum se jucau În poiană, noaptea, pe lună, el le face următoarea urare: Să vă crească, fete mari, hora cu trâmbițași, și cu lăutari, și cu feți frumoși! După răspunsul primit: -Să-ți crească și țâie banii În pungă și mălaiu-n traistă, averea omului sporește. Lumea, invidioasă, vrea să știe de unde are moșul avere. Crește un nepot, interzicându-i să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, În locuri deosebite. Iau apă Într-o doniță În care pun și busuioc, apoi se Înapoiază, repetând alte trei jocuri, În jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, Înainte de plecarea la biserică, se joacă din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
casă. Într-un alt text despre obiceiurile care preced cununia religioasă, aparținând unei fete de 18 de ani; este relatat mersul ritual al miresei la apă, care are loc Într-o duminică dimineața pă șosea; la puț, se face o horă, se scoate apă Într-o găleată și se joacă În jurul ei. Și jinerele participă la acest joc; el scoate apă și tot el varsă apa de trei ori, iar lăutari se reped să ia banii care cad din găleată, după
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
3) crearea de noi trebuințe (trebuințe dobândite). "Shoppingul este pentru consumator precum izvorul fîntînii: cu cît consumi mai multă apă, cu atît izvorăște alta mai pură, mai proaspătă"; 4) socializează și permite comunicarea și relaționarea. "Shoppingul este pentru consumator precum hora la sat duminica: Înveselește, activează, te face cunoscut celorlalți, poți să te afirmi". 5) provoacă schimbarea. Acest fel de activitate duce În timp la schimbarea unor mentalități, cît și a unor atitudini vis-â-vis de modul de aprovizionare și achiziționare a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sat românesc de operetă, situat în acel spațiu fictiv al bunei lumini, caracteristic peste câteva decenii filmelor propagandistice comuniste cu subiect rural. În planul întâi, așezate, trei femei, între care una joacă un copil pe genunchi. În centrul imaginii, o horă dezlănțuită. În stânga, o tarabă cu butoiașul de băutură. Toți țăranii sunt în costume tradiționale ; în arierplan se văd și niște surtucuri cu cravată, mișcându- se natural. Întregul tablou vivant livrează o atmosferă de concordie și armonie a lumii satului. Pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
următor, la Calafat, unde sunt masate trupele românești. Soldatul Cobuz scoate un fluier neobișnuit de lung și ușor strâmb, simbolizând o creangă de copac abia cojită, codrul frate cu românul. Îndată ce el începe să-i „zică”, câțiva „curcani” încing o horă în linie, horă soră cu cea din primul cadru. Mesajul este limpede : soldații noștri sunt niște țărani în uniformă care cântă folcloric și dansează așijderea, pașnici chiar și pe linia frontului. Și deodată, un obuz vicios, trimis de turci de peste
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unde sunt masate trupele românești. Soldatul Cobuz scoate un fluier neobișnuit de lung și ușor strâmb, simbolizând o creangă de copac abia cojită, codrul frate cu românul. Îndată ce el începe să-i „zică”, câțiva „curcani” încing o horă în linie, horă soră cu cea din primul cadru. Mesajul este limpede : soldații noștri sunt niște țărani în uniformă care cântă folcloric și dansează așijderea, pașnici chiar și pe linia frontului. Și deodată, un obuz vicios, trimis de turci de peste Dunăre, explodează în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vizibil”. Datorită interesului crescut asupra acestui subiect, discipline diferite descriu puterea în feluri variate. Din perspectivă sociologică, Bell (1998 apud Sybrowsky, 2007) descrie puterea ca dorința consumatorului de a demonstra puterea sa socială prin afișarea bogăției materiale, intrând astfel în hora consumului sau în starea de creștere a consumului și descreșterea posibilităților de dobândire a satisfacției. Persoanele care au un scor ridicat la acest factor percep banii ca un instrument prin care impresionează și influențează oamenii, o sursă de putere, prestigiu
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
motiv o vedem? In spațiul cosmic este întuneric? Acest lucru se datorează faptului că este un spațiu vid, adică gol și nici nu există atmosferă care să reflecte lumina de la stele. Temă : De realizat un desen cu sistemul planetar, intitulat : « Hora planetelor ă (cu toate că reprezentarea pe o schiță e greu de realizat datorită faptului că între Soare și planete diferențele de dimensiune sunt foarte mari, în al doilea rând, dacă reprezentăm orbitele planetelor depărtate - Jupiter...Pluto - pe o planșă, orbitele planetelor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
era tradiția în lumea satului, cu mâncăruri mai deosebite (plăcinte, cozonaci, pască, friptură, răcituri, plachie ș.a.), cu ouă roșii cu care organizam concursuri de ciocnit, cu musafiri care ne ofereau dulciuri sau câțiva bănuți, cu permisiunea de a merge la hora satului, unde ne simțeam în largul nostru și ne fuduleam cu hainele și încălțările noi. Statura neîmplinită de copii ne împiedica să vedem hora adolescenților și fetelor care erau scoase pentru prima dată la joc, și care din acel moment
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ciocnit, cu musafiri care ne ofereau dulciuri sau câțiva bănuți, cu permisiunea de a merge la hora satului, unde ne simțeam în largul nostru și ne fuduleam cu hainele și încălțările noi. Statura neîmplinită de copii ne împiedica să vedem hora adolescenților și fetelor care erau scoase pentru prima dată la joc, și care din acel moment intrau în atenția tinerilor liberați din armată ce intenționau să-și întemeieze o familie. Eram nevoit să mă strecor în fața adulților-privitori, loc în care
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pentru prima dată la joc, și care din acel moment intrau în atenția tinerilor liberați din armată ce intenționau să-și întemeieze o familie. Eram nevoit să mă strecor în fața adulților-privitori, loc în care dansatorii, prinși în iureșul sârbelor sau horelor, mă călcau pe vârfurile picioarelor și îmi umpleau de colb hainele. Vânzătorii ambulanți veniți de la târg cu marfă special pentru această sărbătoare își îmbiau cumpărătorii cu înghețată, bomboane ambalate în staniol de diferite culori, cu ciocolată, pișcoturi, acadele, susanuri etc.
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
înghețată, bomboane ambalate în staniol de diferite culori, cu ciocolată, pișcoturi, acadele, susanuri etc. Vocile lor stridente nu reușeau să acopere sunetele puternice ale trompetei, flautului, saxofonului, acordeonului și tobei, o formație a Căminului cultural care era angajată de organizatorii horei și instalată pe un parapet construit special pentru astfel de evenimente. Hora de pe toloacă aduna aproape întreaga suflare a satului. Adulții și vârstnicii se așezau în cerc în jurul dansatorilor care, în ritmuri săltărețe, frământau cu voioșie pământul, transformându-l într-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
susanuri etc. Vocile lor stridente nu reușeau să acopere sunetele puternice ale trompetei, flautului, saxofonului, acordeonului și tobei, o formație a Căminului cultural care era angajată de organizatorii horei și instalată pe un parapet construit special pentru astfel de evenimente. Hora de pe toloacă aduna aproape întreaga suflare a satului. Adulții și vârstnicii se așezau în cerc în jurul dansatorilor care, în ritmuri săltărețe, frământau cu voioșie pământul, transformându-l într-un strat gros de praf ce se ridica și plutea, ca un
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
joc, îmbrăcămintea tinerelor, care dintre codane sunt viitoarele mirese etc. Coloritul viu și împestrițat al îmbrăcămintei și basmalelor persoanelor de pe toloacă ofereau privitorilor de la distanță imaginea unui câmp înflorit în mijloc de primăvară. Copiii, gătiți cu haine de sărbătoare, schițau hore sau sârbe după modelul tinerilor, alergau veseli printre grupurile de adulți, se delectau cu dulciurile și înghețata cumpărate de la negustorii târgăi, bucurându-se cu întreaga ființă de primăvară, de atmosfera sărbătorească, de jocurile organizate ad-hoc, de posibilitatea de a se
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]