14,015 matches
-
și acum participarea laicilor la conducerea Bisericii, în Adunările și Consiliile parohiale, Adunările și Consiliile eparhiale și Adunarea Națională Bisericească (pentru întreaga Patriarhie), în proporția cunoscută: 1/3 clerici și 2/3 mireni. Pentru credincioșii ortodocși români care trăiau peste hotarele țării s-au organizat mai multe unități bisericești: Arhiepiscopia Misionara Ortodoxa Româna din Statele Unite și Canada, cu sediul la Detroit și Arhiepiscopia Misionară Ortodoxă Romană pentru Europa Centrală și Occidentală, cu sediul la Paris. Vechea Episcopie din America înființată în
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
al Dunării de Jos (1944 - 1973), Iosif Gafton al Râmnicului și Argeșului (1944 - 1984), Antim Anghelescu al Buzăului (1944 - 1979), Vasile Coman al Oradiei (1971 - 1992), cei mai mulți autori de lucrări teologice și istorice, participanți la numeroase Congrese și întruniri peste hotare. Între faptele mai de seama din viața bisericească trebuie să mai reținem revenirea la Ortodoxie a majorității covârșitoare a clerului și credincioșilor uniți (greco-catolici) în anul anul 1948, precum și prima canonizare oficială a unor sfinți și mărturisitori de neam român
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
surori. Biserica noastră continuă participarea sa la activitățile desfășurate în cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor, a Conferinței Bisericilor Europene, ale unor Comisii mixte de dialog teologic internațional sau bilateral cu alte Biserici. Facultățile de Teologie au încheiat "parteneriate"cu Facultăți din afara hotarelor, mai cu seama catolice și protestante. În noul context de după anul 1989, ierarhii, profesorii de teologie și preoții Bisericii Ortodoxe Române își desfășoară activitatea lor pastoral-misionară, socială și culturală pentru a fi vrednici de înaintașii lor, cărora doresc să le
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
să nu fie, de vreme ce grația fizică le este îmbogățită cu haruri. Mirabila Moldovă, mirabila Bucovină au un brâu al istoriei și o cunună a cântului, inegalate ca patrimoniu. Cântărețele lor, în primul rând cântărețele, deci, alină părțile de țară cu hotare din răni, de o istorie încoace și înapoia ei, dincolo și dincoace de Prut, între un capăt de Moldovă și o inimă a ei, dincolo și dincoace de Carpați, și în lungul lor, până la marginea de sus a Bucovinei unde
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]
-
mei”, „Ana mea, draga mea”, „Maică dac-ai fi știut” și altele au peregrinat iubirea în atâtea colțuri de țară și de lume...! Doinitoarea Ana Pacatiuș a transferat cu propriul suflet binele sufletesc al melosului bănățean în întreaga lume fără hotare, universalizându-l în iubire! Este una dintre artistele mirabile ale României al cărei nume nu e contopit în faima temporală, e uniformizat cu numele de efigie spirituală a patrimoniului cultural românesc! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ana
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
ei realizând printr-un exercițiu de imaginație, certamente inactivă dincolo de speranță, cât de benefic ar fi fost dacă ar fi optat să candideze la Bacău, nu la București! Un primar este pentru oricare așezare mâna, inima, ochii, urechile oricui pășește hotarul ei. Mergeți într-o vizită și vedeți că cine deschide, fie vă îmbie, fie vă strânge grămadă inima, vă sperie și vă izgonește. În ce o privește pe Gabriela Firea, dacă ea este cea care deschide, chiar de-ar avea
UN CALCUL AL SUCCESULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364753_a_366082]
-
o știe, / n-o vede, / n-o ia în seamă, / uneori o cheamă / sau o blestreamă, / atunci când devine fior / o scrie, / o cântă, / o poartă / ca pe propria-i soartă. Atenție dar, / clipa nu este har, / ci e drum / sau hotar! Să vorbesc cu mine, e ca un tratament. O fi un semn al epocii moderne? „Omul arhaic vorbea cu cosmosul, omul medieval vorbea cu Dumnezeu, omul modern cu el însuși”, spunea Heineman, și se confirmă. Te las să răspunzi singur
LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349491_a_350820]
-
dintre ei îi datorează ascendența și evoluția, atât spirituală cât și socială ori profesională; îndrumător a multor studenți și doctoranzi, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe organisme de specialitate din țară și de peste hotare, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și l-au regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit!... Cu alte cuvinte, noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut Vineri - 03 August anul
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
realitatea că nu va putea fi elaborată istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române și a țării noastre, fără cel de-al cincilea Patriarh al României; din motivul că scriitorul, cărturarul, monahul, teologul și arhiereul Teoctist este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea bisericii și a poporului nostru!... În încheiere vin să întreb, cu multă nădejde și încredere în Providența Divină, ce va urma după toate acestea, care va fi mersul și evoluția Bisericii în viitor, deoarece iată, ea
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
ci o perioadă de “întinerire”. Am ales totuși vârsta de 55 ani pentru că atunci am pășit pentru prima oară peste granițele țării. Și nu ne-am mai oprit, de atunci în fiecare an facem una sau două excursii, majoritatea peste hotare. Tot în perioada asta mi-am permis primul hobby consumator de timp - literatura. Mai întâi pe site-uri literare. Mai apoi, văzând că există persoane care mă iau în serios mai mult decât mă luam eu însumi, am pășit cu
DESPRE SACRIFICII PĂRINTEŞTI de DAN NOREA în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349539_a_350868]
-
o formație de elită de muzică pop balcanică, o formație distinsa cu nenumărate premii internaționale. Spre surprinderea mea, specialiștii americani de muzică de la KSU erau foarte bine informați despre această formație puțin cunoscută în România, dar foarte bine apreciată peste hotare. Spectacolul a avut un succes uriaș; muzică electrizanta a ridicat, practic, spectatorii în picioare, care au și dansat cu foc și pasiune. Conform afirmației direcțiunii teatrului în care a avut loc concertul, acest lucru nu s-a mai întâmplat vreodată
ANUL ROMANIEI LA KENNESAW STATE UNIVERSITY de MARA CIRCIU în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349592_a_350921]
-
lor în lumea întreagă -, pentru felul în care a reușit să păstreze și să continuie spiritul cu adevărat românesc. Prof. Radu Aldulescu (Roma) *** Permiteți-mi să vă felicit pentru toată strădania Dv. de a păstra și îngriji cartea românească peste hotare; într-o vreme când slova românească e un tezaur, gestul Dv. se confundă cu un adevărat apostolat (2.VI. 1951) Virgil Ierunca (Paris) *** Opera ce-ați întreprins, dusă cu atât succes la rezultatele fericite ce se cunosc, n-are nevoie
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
5-6 Iunie 2011. Pentru numele tău, plin de Duh Sfânt, Pentru cel născător de Copilul Iisus, Nici în Cer, poate nici pe pământ, Nu voi găsi cuvinte de-ajuns! Numele tău, ca o amforă plină, Cine l-a pus Veșniciei hotar, Cine l-a spus prima oară-n lumină? Numai rostindu-l eu mă umplu de har... MARIE ! Fiorul cel sfânt îmi cuprinde Ființa întreagă în care mă știu- Nu voi găsi niciodată cuvinte Până la Viață întreg să îl scriu! Eu
MARIE! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349660_a_350989]
-
intrat în orchestra de suflători a școlii, unde am învățat să cânt la trompetă. În acea perioadă participam cu orchestra la congrese și la manifestații de propagandă comunistă pentru a-l întâmpina pe președinte, guvernul său sau uneori oaspeți de peste hotare. Eu mă distram și mă bucuram deoarece era un mod de a „scăpa” de școală... Nu îmi dădeam seama atunci ce reprezentau acele manifestări! Eram așa de plin de entuziasm când îmbrăcam uniforma roșie cu epoleți și șapca în stil
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
2014 Toate Articolele Autorului M-am rătăcit, la fel ca prima dată, Prin pajiștea de nea a veșniciei Pe-un gând alunecând. Iar bucuriei Formă i-a dat, fereastra pomădată. Am șters o ghețișoară și-am privit Prin geamul alb, hotar spre Moș Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată. În jur cutii, păpuși și ciocolată, Aprinsă, pipa, risipea
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349709_a_351038]
-
care l-a înregistrat, în general, din zona Năsăudului, dar face referiri și alte zone din țară: Banat, Oltenia, Muntenia, Crișana, Maramureș, Mehedinți, Țatra Oașului, etc. Folosește aproape tot ceea ce s-a scris în acest domeniu, în țară și peste hotare. Adună material, texte și documente vechi, literatură beletristică și folclorică pe care le supune unor metode complexe de cercetare. Ideea de bază o constituie termenii ce denumesc legăturile familiale care s-au format de-a lungul anilor în limba română
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
mai multe legături cu restul țărilor europene. Am putea spune că visul lui Ștefan cel Mare era această Europă Unită. Și amintesc, în acest sens, faptul că era conștient de rolul său de apărător al creștinătății în Moldova și dincolo de hotare, scriind o scrisoarea în 1475 către principii creștini ai Europei, după biruința dobândită împotriva turcilor la Podul Înalt de lângă Vaslui, mărturisind credința sa și faptele sale, dragostea profundă întru Hristos, solicitând ajutoare pentru confruntările viitoare, în slujba creștinătății. „Noi, Stefan
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
râu atunci când William Cuceritorul preluase frânele puterii în 1066 - ridicată în vremi cu domnițe-n rădvane și cavaleri cu armăsari și armuri - În centrul orașului cu creneluri, Strada Mare, cu prăvălii luminoase etalează-n vitrine superlative Arcade în străzi pietruite, Hotare caselor din cărămidă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Balene asasine, balene ucigașe Blazoane ale apelor sărate Făpturi tainice din alte lumi Un pescar între viață și moarte... Mântuit de-o balenă ospitalieră Solemnități, incantații, bătrâni înțelepți
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
înecate în spumă, Se hotăra viața artificială sterilă Decizii istețe în laboratoare Pe sub pământ, pe sub ocean Să nu se știe, să nu se vadă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May O viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le atingă prin sufletul „ Raței Oacheșe” Pian avea mătușa acordat în cadența râului cu toboșari Peste prerii adormite Acolo și-a dus fiul@soața peste pietre și bolovani Acolo și-a dus nepoata în ținuturile roșului aprins Acolo și-
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
acordat în cadența râului cu toboșari Peste prerii adormite Acolo și-a dus fiul@soața peste pietre și bolovani Acolo și-a dus nepoata în ținuturile roșului aprins Acolo și-a dus nepotul O viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le atingă hotarele „ținutului ticsit în curse” Pian avea mătușa dincolo de oțelul, dincolo de sticla orașului convențional O viziune avusese mătușa Elvira Să atingă inelele speranței De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Impresii? Erori? Era totul pe
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
cu toboșari Peste prerii adormite Acolo și-a dus fiul@soața peste pietre și bolovani Acolo și-a dus nepoata în ținuturile roșului aprins Acolo și-a dus nepotul O viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le atingă hotarele „ținutului ticsit în curse” Pian avea mătușa dincolo de oțelul, dincolo de sticla orașului convențional O viziune avusese mătușa Elvira Să atingă inelele speranței De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Impresii? Erori? Era totul pe dos Haos pe suprafețe
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
nume în palma căruia divinul i-a-mprumutat măiastra pană să ne mai mângâie copilul pe care îl purtăm în noi că nici nu-i auzim suspinul de-atâtea patimi și nevoi și ne-om trezi cu el de mână în fața marelui hotar neputincioși întru ființă sorbind din ultimul pahar inconștienți sătui de verde culegem toamna gârboviți din copacul fără frunze atât de copt și dulce rodul iar calătorul obosit urcat de-a sila-n trenul vieții dând fila cărții mai departe un
ÎN LUME NU-S MINUNI MAI MARI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350419_a_351748]
-
Fără de izvorul ei- Doamne, dă-i răspuns țărânii Sufletul acesta, ce-i? VÂND - CUMPĂR Suflet de vânzare. Preț, negociabil. Pentru... relații sunați la... Număr ocupat. Insistați vă rog! Vând aripi de îngeri. Preț fix, cu tva inclus. TE-AM PUS HOTAR LUMINII... Se-aprind în seară crinii, Nu te întreb de vrei, Te-am pus hotar luminii Și gândului temei. Mă odihnesc cu tine, Ca pasărea în cânt, Ce pace sfântă-mi vine, Visată, din cuvânt, De mă cuprind fiorii Aici
POEME DE SUFLET de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350451_a_351780]
-
de vânzare. Preț, negociabil. Pentru... relații sunați la... Număr ocupat. Insistați vă rog! Vând aripi de îngeri. Preț fix, cu tva inclus. TE-AM PUS HOTAR LUMINII... Se-aprind în seară crinii, Nu te întreb de vrei, Te-am pus hotar luminii Și gândului temei. Mă odihnesc cu tine, Ca pasărea în cânt, Ce pace sfântă-mi vine, Visată, din cuvânt, De mă cuprind fiorii Aici de-atâta Dor! Deasupra noastră norii Își poartă umbra lor... În ochii tăi e-o
POEME DE SUFLET de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350451_a_351780]
-
atâta Dor! Deasupra noastră norii Își poartă umbra lor... În ochii tăi e-o apă, Ferice-i, dar, preaplinul Din care își adapă Sufletul meu suspinul... Cum ard în seară crinii, De-acum eu știu ce vrei- Te-am pus hotar luminii Și Versului temei... PREAPLIN DE CUVÂNT Nu mai e loc în sufletul meu pentru nicio tăcere, pentru niciun suspin. Sunt prea plin, sunt preaplin de cuvânt! Toate tristețile în afara mea sunt... UITAREA Uitarea-ntotdeauna doare, Uitarea sinelui de Sine
POEME DE SUFLET de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350451_a_351780]