13,415 matches
-
țărănești aveau insuficient pământ (de la câțiva ari până la un hectar); erau zilieri, proletari agricoli. Înainte de sfârșitul celui de-al doilea război mondial se preconizase o nou reformă agrară (devenise o obișnuință!) de către toate forțele politice. Din multiple motive de ordin ideologic, economic, social și politic, la care adăugăm motive psihologice, de prestigiu și de creștere a influenței în rândurile țăranilor români, forțele politice grupate în jurul guvernului dr. Petru Groza (în guvernul Groza nu erau numai comuniști, cum greșit se susține din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sunt decât niște extrapolări ale unor tendințe deja manifeste. Puțini oameni riscă să facă pronosticuri cu bătaie lungă, să anunțe bifurcații, răsturnări, schimbări de paradigmă, îndeosebi în materie de moravuri, cultură sau ideologie. Și mai puțini riscă să anticipeze crispările ideologice care ar putea încetini sau chiar stăvili aceste falii de mare adâncime. Și totuși, în următoarea jumătate de secol, totul se va schimba în multiple direcții, deloc greu de anticipat. După ce le-am evocat în câteva rânduri la începutul acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
juca împotriva „inimii”; o nouă tehnologie va înlocui serviciile cu alte produse industriale: după automobil, echipamente casnice și obiecte nomade, vor apărea alte obiecte de importanță majoră, lansate pe piață de o altă „inimă”, mai dinamică din punct de vedere ideologic, militar și cultural, cristalizată în jurul unui alt proiect. înainte însă ca toate acestea să se întâmple, vor avea loc nenumărate evenimente, cea mai mare parte dintre ele neieșind totuși din albia străveche a Istoriei. Un viitor promițător pentru a noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
și în afara spațiului american. Noi puteri din domeniul finanțelor, al informației, al divertismentului și al formării vor acționa împotriva puterii politice și culturale americane. Ele vor face să apară o nouă diversitate, ce va repune în discuție dominația economică, politică, ideologică și estetică americană asupra democrației de piață. Va deveni tot mai evident că poți fi democrat și în favoarea economiei de piață fără a vorbi neapărat engleza și fără a crede în supremația naturală și definitivă a imperiului american. în faza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
sub forma unui izolaționism teocratic în care democrația n-ar mai fi decât o aparență. în Africa, precum și în America Latină, locuitorii orașelor, a căror mizerie va crește neîncetat, vor fi din ce în ce mai sensibili la discursul acestor Biserici evanghelice, devenite puteri financiare, ideologice, militare și politice de o importanță majoră. în Brazilia, ele numără deja peste 30 de milioane de adepți, fiind prezente și în Japonia, India, China și Indonezia. Așa cum au mai făcut-o, ele se vor înțelege cu mafiile, cu sindicatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
fi posibil Shoah-ul. Războaiele pentru influență Ca și în trecut, anumite țări vor merge până la a declara război vecinilor pentru a-și păstra poziția și a deturna atenția opiniei publice de la unele probleme interne sau pentru a duce o luptă ideologică ori religioasă. Astfel, Iranul sau Pakistanul ar putea intra în război pentru a prelua controlul regiunii dintre Palestina și frontiera chineză; Nigeria ar putea nutri ambiția să controleze materiile prime din ținuturile învecinate; Kazahstanul ar putea să lupte pentru controlul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pe delegații partidelor și pe respectivii lor locțiitori. Avu grijă să folosească față de toți aceleași cuvinte, nelăsând să-i transpară pe chip, nici în tonul vocii, vreun indiciu care să le permită să se perceapă propriile sale înclinații politice și ideologice. Un președinte, chiar al unei circumscripții electorale atât de obișnuite ca aceasta, trebuie să se ghideze în toate situațiile după cel mai strict simț al independenței sau, cu alte cuvinte, să păstreze aparențele. În afară de umiditatea care făcea și mai densă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
un oraș dintre atâtea altele din lumea terestră, cu punerea neașteptată în mișcare a mii și mii de oameni de toate vârstele și condițiile sociale care, fără a se fi pus în prealabil de acord asupra diferențelor lor politice și ideologice, se hotărâseră, în sfârșit, să iasă din casă special ca să se ducă să voteze. Cine argumentează în acest mod uită că universul nu numai că își are propriile sale legi, toate străine viselor și dorințelor contradictorii ale umanității și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
acum nu fusese făcut, adică, trecerea de la o stare de asediu la o stare de război. Unul dintre comentatori își duse dorința sa de originalitate până la punctul de a interpreta fenomenul ca un caz unic, nemaivăzut în istorie, de unanimitate ideologică, ceea ce, dacă ar fi adevărat, ar face din populația capitalei un caz extrem de interesant de monstruozitate politică, demn de studiat. Ideea era, din oricare unghi ai fi privit-o, o prostie desăvârșită, nu avea nimic de-a face cu realitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
vor plăti cei drepți pentru păcătoși, cei cinstiți pentru răufăcători, este cazul demnelor cetățene și demnilor cetățeni care, îndeplinindu-și cu mare scrupul datoria lor de alegători votând cu oricare dintre partidele legal constituite care determină cadrul opțiunilor politice și ideologice în care societatea se recunoaște în mod consensual, își văd acum limitată libertatea de mișcare din cauza unei insolite majorități de perturbatori, a căror singură caracteristică, spun unii, este aceea de a nu ști ce vor, dar care, după părerea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
e ceva aici de care uităm în mod lamentabil, Ce anume, Bomba. Așa cum am spus în pagina anterioară, acest comitet, de salvare publică, cum i-a trecut cuiva prin minte să-l numească, nume de altfel respins imediat din rațiuni ideologice mai mult decât justificate, era amplu reprezentativ, ceea ce înseamnă că se aflau acolo, așezate în jurul mesei cu acea ocazie, vreo douăzeci de persoane, poate și mai bine. Tulburarea merita să fie văzută. Toți ceilalți asistenți plecară capetele, apoi o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
erau vreo jumătate de duzină, reușiră să traverseze linia printr-unul dintre posturile de frontieră, dar asta pentru că tânărul ofițer care se afla la comandă se lăsase convins nu numai de repetatele asigurări de fidelitate față de regim și de curățenie ideologică a fugarilor, ci și de afirmațiile insistente precum că guvernul știa de retragere și o aproba. Totuși, ca să scape de îndoielile care-l asaltaseră deodată, telefonă la două dintre posturile apropiate, de unde colegii au avut bunătatea să-i amintească faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
acum, adică, nici unul, vom fi nevoiți să recurgem neapărat la măsuri drastice, cu caracter dictatorial, cum ar fi, de exemplu, să retragem populației orașului, pentru un timp nedeterminat, drepturile civile, inclusiv propriilor noștri votanți, pentru a evita favoritismele de natură ideologică, să aprobăm, cu aplicabilitate în toată țara și pentru a evita extinderea epidemiei, o lege electorală de excepție prin care să se echivaleze voturile în alb cu voturi nule, și mai știu eu ce. Prim-ministrul făcu o pauză ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
care am căpătat-o În mine prin faptul că În viața reală nu am fost prins până acum. Și când zic că aș putea fi prins, nu mă refer la droguri, ci la un motiv mai abstract, pentru o crimă ideologică. Dac-aș fi prins, m-ar aștepta Închisoarea, tortura, În orice caz, nu m-ar aștepta nimic bun. Probabil că asta este imaginea despre moarte, așa cum mi-am reprezentat-o eu mereu. Niciodată nu mi-am imaginat că o să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
că absența lui Aristip din Cirene din opera lui Platon dovedește inexistența tezelor cirenaice în momentul în care acesta scrie dialogul Philebos, consacrat totuși în exclusivitate problemei plăcerii. Am văzut în ce măsură această omisiune s-a datorat mai curând unei perfidii ideologice voluntare decât inexistenței în epocă a unui corpus demn de acest nume. în schimb, așa cum o atestă fragmentele, ceea ce subzistă la rubrica filosofilor cirenaici seamănă cu un han spaniol în care nu găsești decât ce ai adus: Aristotel, nu Stagiritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de conivență. Influența lui reală încă nu a fost scrisă... MOMENTUL AL PATRULEA PLĂCEREA DORINȚEI îMPLINITE: CONSTELAȚIA CINICĂ VII DIOGENE și capacitatea de „a te bucura de plăcerea filosofilor” Lătratul conceptului. Cirenaicii și cinicii împărtășesc un mare număr de poziții ideologice și filosofice. Pe fondul antiplatonician, ca și pe baza formei teatrale, subversive, vesele și ludice, ei sunt de-a valma gratificați cu aceleași anecdote care dovedesc înrudirea lor intimă. Distincția între cele două școli pare adesea arbitrară, schematică, mai aptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
existenței a două instanțe separate, și mai ales a unui suflet imaterial, etern și aflat în relație cu divinul, cu cerul inteligibil... La cirenaici, totul aduce mărturie în favoarea unității imanente a realului. Și atunci, cum altfel, dacă nu din rațiuni ideologice, polemice, mai poate cineva vorbi de plăceri ale trupului separate de plăcerile sufletului? Ceea ce înregistrează carnea epicuriană este decodat de sufletul atomic: dorințe, plăceri, suferințe, chinuri, jubilări... Doar un artificiu retoric și o poziție antinominalistă permit recurgerea la cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
este prezentată de către Aristotel în Etica nicomahică. A.J. Festugière a consacrat o întreagă carte chestiunii plăcerii la Aristotel: Le Plaisir. Ethique à Nicomaque, VII 11-14, X 1-5, introducere, traducere și note, Vrin, 1946. Aici găsim totul: problemele epocii, contextul ideologic, dezbaterile din Academie, criticile unora și ale altora, tezele hedoniste ale lui Eudoxiu, cele antihedoniste ale lui Speusippos, poziția eudemonistă a lui Aristotel. * ** Filosoful în blănuri. Bibliografia sofiștilor este, evident, potrivită și pentru Prodicos din Keos. Vom găsi textele referitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Tot ce ne-a rămas - adică puține lucruri - beneficiază și de o introducere cuprinzând tot ce se poate ști astăzi în materie. * ** A trăi și a filosofa latinește. Schimbare de lume: trecerea de la Atena la Roma ne obligă la reajustări ideologice și la noi considerații asupra legăturii dintre timp și reflecție. Un fir al Ariadnei în acest labirint istoric ni-l oferă cărțile lui Lucien Jerphagnon, Vivre et philosopher sous les Césars și Vivre et philosopher sous l'Empire chrétien, publicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pentru Vîntul-căzut, Vîntul-baltă? Aerul care se surpă, incoherent, tăiat ca laptele: neantul fără virginitate, haosul fără șanse? Câți pricep valoarea de simplă convențiune a unui semn, vor înțelege că singure nevoi de conciziune mă hotărăsc să arunc, pe infama descompunere ideologică, nume respectat. Voi zice acestei cenuși de Vînt: Lovinescu. Sunt obligat de inscripția pustiei de cărți: Evoluția poeziei lirice, de curând apărută. Anunț însă a nu recunoaște în plicticosul element stagnant pe aceste pagini, în silă răsfoite, nimic din înflorirea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Nietzsche, ci din stratul unui anumit folclor, a cărui expresie caracteristică a fost Anton Pann. Acestei inspirații îi răspunde, desigur, o nouă ideologie și chiar atitudine: Orientul învinge Occidentul; inspirația trebuie să izvorască din realități naționale și nu din influențe ideologice îndepărtate, din Platon sau din legende mitologice; din dionisiacul lui Nietzsche sau din parnasianismul francez. Poetul nu se întoarce la poezia populară (sau într-o slabă măsură), ci la stratul balcanic al câmpiei dunărene, la muza de mahala bucureșteană și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
istorie. Câteva gânduri din “Vremea Ducăi-Vodă” cuprinde destăinuiri sincere despre fenomenul CASĂ LUX. Un verdict neiertător ce cade că o ghilotina pe”gâtul” Bucureștiului este eseul Bucureștii rămân numai în voia lui Dumnezeu! În care autorul sondează cu competența monopolul ideologic și conspirația economică care a hotărât soarta Bucureștiului. Capitolele Epoca-beției banului-, Pedagogie și ferie, Scurt eseu despre vorbirea -în două limbi-,Gânduri de noapte(Jurnal intermitent),analizează interesele în imobiliar,istoria lor contemporană, conflictele, dar și reflecțiile care subliniază că
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
în timpul marilor bătălii, absurde, inutile, motivate doar de orgolii, dintre fostul edil șef al Clujului și Consiliul local, acesta din urmă, fără să se obosească să vadă că era vorba de o revistă de cultură, fără obediențe doctrinare, politice sau ideologice, fapt recunoscut de numeroase personalități din țară și din cele peste 65 de țări din întreaga lume care au semnat în paginile ei de-a lungul anilor, a decis aplicarea unei inadmisibile cenzuri, respectiv încetarea subvenției [10] . Vreo 2-3 numere
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
prețiozități” fără a slăbi deloc suflarea convingătoare a inflexiunii verbului din propoziții, dar cel mai des din fraze pompoase fără cap și fără coadă, era tare certat cu logica în ultimul timp (semn clar al derutei și lipsei de inspirație ideologică!?) pentru o minte pe fază și zburdalnică și darnică cu subtilități de limbaj care începuseră să sufoce „angrenajul” la pachet cu care își „bumbăcea” asistența, lăsată altădată cu „gura căscată” la atâtea amușinări paradisiace promise, puse acum în gură mai
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
în ficțiuni, în sistematizări ale idealului. Intelectualul marxist a început să critice totul, să se facă suprainterpretul istoriei, și, în sfârșit, mobilizând mase de oameni, a adus, în sfârșit, pe toate acestea în robirea voinței, a libertății. Față de aceste minciuni ideologice să analizăm, izolat, atitudinea unui filosof și gânditor creștin: Soren Kirgegard care în anul 1848 scria în jurnalul său, în care se face autorul unei diagnoze și a unei răspândiri a răului istoric întruchipat în comunism, cărora istoria ulterioară le-
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]