6,525 matches
-
grupuri sanitare primitive. Și spre aceste școli ar trebui să se îndrepte atenția dregătorilor administrativi și politici, locali și județeni, pentru că și acolo învăță copiii noștri, copiii țării. DIPLOME DE PREMIU Pe când mă aflam la conducerea unuia dintre cunoscutele licee ieșene, în urmă cu mai multe zeci de ani, școala era slujită de dascăli cu vocație și cu meritat renume, care au dus faima acestei instituții mult peste granițele județului. Se aflau printre aceștia Nicolae Colibaba, Benone Constantinescu, Mihai Constandache, Ion
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
indiferent de vreme, să ies din casă pentru câteva ore, să văd și să mă vadă lumea, să fac puțină mișcare mergând pe jos, să mă aerisesc. În asemenea plimbări am constatat un fapt grav și dureros: comportamentul civilizat al ieșenilor de toate culorile și aproape de toate vârstele nu mai există. Iată un exemplu, pentru început. Grupuri de adolescenți, băieți și fete se deplasează ocupând întreaga lățime a trotuarului. Vorbesc toți deodată cu voci stridente, râd zgomotos în cascade, sunt gata
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de raliu, precum și de fumul și gazele de la țevile de eșapament, pe care acestea le răspândesc din belșug. Ajungând la rondul de la Agronomie, mă urc într un tramvai din cele lungi, moderne, silențioase și elegante, cu scaune tapițate. Și aici ieșenii și au pus imediat amprenta lipsei lor de civilizație: stofa de la fotolii este murdară sau tăiată, mânerele de sprijin ale băncilor sunt rupte, pe spatele unor scaune au apărut desene și scrisuri pornografice, multe geamuri sunt zgâriate. În vagonul în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
încheagă lin, actualizând evenimente mai vechi sau mai noi, evocând întâmplări cu oameni cunoscuți sau nu, amintiri comune. Așa aflu că unul dintre nepoții prietenilor mei a absolvit liceul la Botoșani și intenționează să susțină concursul de admitere la Politehnica ieșeană, și sunt rugat să-l găzduiesc la mine două zile. Pentru că băiatul nu a mai fost prin Iași, m-am oferit să-l aștept cu mașina la autogară deși nu l cunosc. „O să-l recunoașteți - mă asigură Coana Jenița - este
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
politică, Ed. Institutul European, Iași, 2012 * Nenăscut încă, Junimea, Iași, 2012 * Omeconomia, Junimea, Iași, 2012 Domnului Basarab Nicolescu și mișcării transdisciplinare INTRODUCERE Această carte încheie seria începută cu Teoeconomia (2011) și continuată cu Omeconomia (2012), apărute la aceeași prestigioasă editură ieșeană, o trilogie guvernată de paradigma "Spiritul înaintea materiei". Aceste meditații sunt dedicate celor care astăzi sau mîine sper vor învăța și vor trăi un alt tip de economie. O economie guvernată de principiile divine, de un cod moral puternic și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ce e adevărat de ce e minciună. Și-apoi alegeți ce e cu adevărat valoros, gîndiți ce e bun, rostiți adevărul și faceți dreptatea. Altfel nu se mai poate. 3.12. Sub aripa năpastei Unul dintre cei buni reprezentanți ai școlii ieșene de economie, dacă putem vorbi despre așa ceva, este profesorul universitar doctor Constantin Dropu. Este un om drept și un luptător, cum rar întîlnești într-o lume plină de epigoni și de compromisuri, adică de compromiteri. A trecut prin multe pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de inspirații. În această situație, nu mai putem fi de acord cu părerea exprimată de Perpessicius în citatul care urmează: "Despre ampla lamentație veroniană, Pentru mine, zîmbind prin lume treci, ajunge să spunem că ea aparține epocii torturate a iubirii ieșene, și că a fost scrisă, dintr-un condei, mai curînd dintr-o răsuflare, a doua zi după înmormîntarea mamei sale, în august 1876, la Ipotești"193. O cît de mică analiză ne lămurește că, pentru această elegie, poetul trebuia să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și mai omenoase după aprecierea lui Scipione Bădescu 276. Pe lîngă docto rul Iorgandopol, medicul spitalului, a mai fost vizitat zilnic, de două-trei ori, și de către alți doi medici: doctorul Andrei Pallauz și dr. Iosef Kalischer 277. După aprecierea prietenilor ieșeni, care la 30 mai erau întorși la Iași, "starea sa pare a fi destul de desperată, totuși medicii nu-l consideră ca pierdut". De aceea și Emilia Humpel, în scrisoarea trimisă fratelui ei, Titu Maiorescu, a arătat că unele lucruri sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ministrul se va pronunța asupra acestor vira mente, vor trece cîteva luni, mai ales că peste o săptămînă au intrat autoritățile în vacanță. În aceasta vreme, poetul bolnav a avut numai cîteva zile mai bunișoore, printre celelalte rele. La cererea ieșenilor, fiind însoțit de Henrieta și de doctorandul Grigore Focșa, poetul a plecat la Iași, pentru un consult medical, multilateral și serios. Consultul i s-a făcut în ziua de 14 iulie, de către 5 medici ieșeni care s-au adunat, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
printre celelalte rele. La cererea ieșenilor, fiind însoțit de Henrieta și de doctorandul Grigore Focșa, poetul a plecat la Iași, pentru un consult medical, multilateral și serios. Consultul i s-a făcut în ziua de 14 iulie, de către 5 medici ieșeni care s-au adunat, în acest scop, în casa profesorului Ștefan Emilian. Concluzia acestora a fost că mai este necesar un consult medical, la Viena, și apoi pacientul să facă un tratament de o lună la băile Hall, din Austria
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ștefan Emilian, printr-o scrisoare, pentru bunăvoință și pentru 225 fiorini, pe care i-a primit de da el284. Eminescu intenționa ca, la întoarcerea în țara, să meargă cu trenul direct la Iași, ca să le mulțumească personal la toți prietenii ieșeni, dar n-a mai putut. Pe drum, efectul băilor s-a făcut tot mai simțit, așa că însoțitorul Gr. Focșa l-a adus la Botoșani. "Am fost trăsnită ca de fulger, la vederea lui Mihai, în starea ce l-a adus
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ca să-și facă avere, dar nu acum, de pe spetele lor, să aibă pensie. Așa încît Prefectul s-a înfuriat, zicîndu-i că are să pună pe toți belferii la respect, dacă nu înțeleg ce însemnează Eminescu, pentru cultura română"285. În comitetul ieșean de ajutorare a lui Eminescu, s-a produs o schimbare. Domnișoara Cornelia Emilian, casiera comitetului, urmînd a-și continua studiile în străinătate, s-a convocat comitetul, în seara de 9 septembrie, acasă la tatăl său, pentru verificarea și predarea gestiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
argumente și dovezi în sprijinul unei idei (se va vedea imediat care este ea), de aceea îmi cer anticipat scuze celor care nu se vor regăsi amintiți în cele de mai jos. * * * În 1965, și apoi în 1972, reputatul psiholog ieșean Vasile Pavelcu publica lucrarea Drama psihologiei, subintitulată Eseu asupra dezvoltării psihologiei ca știință. Pavelcu se referea în lucrarea lui la destinul dramatic al psihologiei în general în ceea ce privește forjarea propriului ei obiect de studiu, formularea și decantarea legilor fenomenelor psihice, rafinarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
același institut a editat un volum de documente consacrat relațiilor Bisericii Ortodoxe Române cu puterea politică În intervalul 1945-19584. Multe dintre neajunsurile dicționarului, precum și afirmațiile discutabile din „Cuvântul Înainte” și din „Studiul introductiv” au fost semnalate cu promptitudine de istoricul ieșean Dorin Dobrincu 5. Cu timpul, lista personalului ecleziastic Încarcerat a fost corectată și completată, fără să se ajungă Însă la o statistică definitivă. Același cercetător ieșean a revenit asupra subiectului la sfârșitul anului 2004, odată cu editarea câtorva documente din Arhiva
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din „Cuvântul Înainte” și din „Studiul introductiv” au fost semnalate cu promptitudine de istoricul ieșean Dorin Dobrincu 5. Cu timpul, lista personalului ecleziastic Încarcerat a fost corectată și completată, fără să se ajungă Însă la o statistică definitivă. Același cercetător ieșean a revenit asupra subiectului la sfârșitul anului 2004, odată cu editarea câtorva documente din Arhiva SRI (ASRI) reprezentând tabele cu preoții reținuți și deținuți de organele Ministerului Afacerilor Interne la sfârșitul deceniului șase și la Începutul anilor ’606. Potrivit aprecierilor lui
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În Republica Socialistă România au trebuit să fie aprobate și, eventual, coordonate de fosta Securitate. La fel de evident este că Înaltul cler a fost constrâns să aibă nu relații sporadice, ci relații de serviciu cu oamenii Securității 56. Iar un istoric ieșean punea punctul pe i atunci când afirma că: ăBOR nu se poate scuza la nesfârșit, justificându-se prin statutul de victimă a puterii. Acest statut este avantajos, Într-adevăr, pentru că el reclamă compasiune și deculpabilizare, iar În timp, acumulând putere simbolică
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
civilizație; cînt; comoară; copac; cor; corp; crater; crăpat; creștere; cultivare; cultură; culturi; curat; datină; deal; decizii; domn; dragoste; foame; foc; fotbal; fragil; frumusețe; frunze; fundament; gaură; geografie; glas; globul pămîntesc; gospodar; graniță; gravitație; greu; greutate; grîne; ha; hărnicie; hectar; hotar; ieșean; imensitate; infinitate; investiție; istorie; început; închis; îndepărtat; întreg; jumătate; legat; liber; libertate; lot; lume; lumea întreagă; lună; maron; maroniu; masacru; meleag; metal; doi metri; mizerie; mîncare; moale; morți; moșie; mult; mulțime; munca; murdărie; natura; din el ne-am născut; neatins
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în centrul tuturor teoriilor despre dezvoltarea socială și creșterea economică.” (Păun, 1983) Acest raport de interdependență dintre educație și dezvoltarea socioeconomică a ridicat educația, în ultimele decenii, „în poziția de activitate prioritară a societății contemporane” (Văideanu, 1988). Societățile, crede profesorul ieșean, se bazează tot mai mult pe „produsele” educației, astfel încât „atitudinile, capacitățile, priceperile, obișnuințele și cunoștințele au devenit tezaurul cel mai solid și mai valoros al popoarelor”. Iar din funcțiile sociale ale învățământului (inovare, dezvoltare socială) au derivat căile prin care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fi așezată sub genericul pedagogiei culturii și a politicii culturii. El militează pentru „organizarea culturii” în folosul „comunității” și „indivizilor”, indicând căile de propagare a „creațiunilor culturale”. Cultura-educație dezvoltă vigoarea nației, afirma cu o jumătate de secol în urmă profesorul ieșean, animă, unifică, inspiră sentimente superioare. Educația, creația și propaganda culturii trebuie să fie deci circumscrise unor norme organizatorice și tehnici de difuzare care să convină tuturor posibililor beneficiari. Numai astfel se vor sădi în sufletele tinerilor valorile, cultura va fi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să fie legată de societate și de „nevoile ei adânci de existență și dezvoltare”, să ofere prilejul unei activități concrete, să satisfacă nevoia de participare socială a celor educați. Un program ilustrând perfect vocația sa de sociolog al educației. Sociologul ieșean Petre Andrei (1891-1940) cerea și el o școală democratică, în care accentul să cadă pe cunoștințele practice necesare pentru viață. Și Andrei dorea, ca și Gusti, un „stat cultural” care să asigure transmiterea unor valori cum sunt „cultura, sănătatea și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
stare economică a țărănimii”. Școala nu trebuia să-l scoată pe țăran din mediul său social, ci să-l pregătească pentru a se încadra în acest mediu, dându-i cultură și un orizont mai larg. În scurtul său ministeriat, sociologul ieșean a inițiat o orientare nouă școlii, grupând obiectele de studiu pe „unități de viață” și extinzând această concepție (a legării școlii de viață) asupra adulților (învățământul complementar și școlile țărănești) printr-o veritabilă „educație populară”. Asa cum rezulta din lucrarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a mers „împotriva curentului” european, urmărindu-se doar performanțe tehnologice, simultan cu „stingerea culturii și a educației axiologice”. Este nevoie de un efort de refacere spirituală, chemându-se oamenii cu adevărat valoroși să se implice. Este aproape sigur, scria profesorul ieșean în 1992, că România va adera la Consiliul Mondial al Educației Adulților (ONG cu statut A pe lângă UNESCO) și că va inaugura un benefic sistem de relații cu organisme cum sunt Consiliul Europei și UNESCO. Pentru a pregăti aceste racordări
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Elevul trebuie condus astfel încât să se afirme tot mai mult ca un centru de energie și de conștiință specifică, drept cristalizare a unui caracter și a unei personalități”. Educația nu va mai rămâne astfel pur teoretică și intelectuală, credea profesorul ieșean, ci va deveni mai ales „practică și voluntară”, elevul învățând să se comporte ca un Robinson Crusoe care „în orice împrejurare, să știe a găsi mijloacele practice pentru a învinge orice greutate”. Accentul acesta pe atitudinea activă, pe „acțiunea continuă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Seminarul Pedagogic Universitar, afirma profesorul Fedeleș, și-a propus să formeze și sufletul tinerimii „care va răspunde de viitorul națiunii”. Două forțe morale, două centre de conștiință: Personalitatea și Națiunea - iată idealul educației formulat de acest cadru didactic al Universității ieșene. Într-un studiu intitulat programatic „Orientarea culturii și educației naționale”, I. Găvănescul (1922-1923) apreciază, pe aceeași linie, că o concepție educativă trebuie să se întemeieze pe calitățile larg răspândite în rândurile poporului român: toleranța, „derivată din simțul moral” și moștenită
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o concepție științifică, ci se inspiră dintr-un „diletantism” care merge până la „adânca neștiință” și „corupție morală”. Și care-și găsește expresia în „haosul, la care a parvenit în spirit, organizare și tehnică politica noastră culturală”. Se înregistra, credea pedagogul ieșean, o totală „lipsă de idei în organizare, de inventivitate în tehnică”, nu aveam o literatură pedagogică care „să flancheze cu pregătirea ei științifică opera politicii culturii”. În aceste condiții, singura „forță” pe care se putea conta „în stare actuală” era
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]