7,709 matches
-
franceze (Stendhal, 1824: "Opiniile mele în pictură sunt cele ale extremei stângi"). Duelul Ingres-Delacroix, linie contra culoare, confrunta atunci autoritatea și libertatea, adică Vechiul Regim și Revoluția 55. Aceiași oameni care recuză noțiunea de avangardă politică își însușesc influența ei imagistică. Nu un socialist francez, discipol al lui Fourier, Gabriel-Désiré Lavedan, a transportat în 1845 în artele frumoase această metaforă militară, calchiată de fapt pe modelul, modern pe atunci, al căii ferate? Istoria este o șină, iar avangarda, locomotiva cu aburi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ianuarie 1873. Tot la începutul lunii septembrie citește poeziile Înger și demon și Floare albastră, apărute în aprilie 1873. De la început și până la sfârșit creația eminesciană este străbătută, cum s-a remarcat, de patriotism și romantism, ambele trăsături propice exprimării imagistice, figurative. De aceea și proza lui E. este poetică. El ridică realitatea, de care este profund legat, în sfera metafizică, cosmică, uitând parcă de ea, transformând-o în imaginar. De aici pornesc atât neînțelegerea gândirii lui E., cât și izolarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de libertate interioară și spirituală. De multe ori, inserția poveștilor sau metaforelor în discursuri urmărește crearea de paradoxuri cu scopul de a descompune automatismele gândirii logice. Ținând cont de faptul că emisfera dreaptă este responsabilă de procesele emoționale, intuitive și imagistice M. Erickson și Rosii 1986 afirmă că "simptomele sunt expresii ale limbajului emisferei drepte, utilizarea limbajului mito-poetic ar putea fi un mod de a comunica direct cu emisfera dreaptă în propriul său limbaj", respectiv cel metaforic. La nivelul mecanismelor psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
în scoarță, cu rol sigur în reglarea funcțiilor vegetative. Mult timp s-a crezut că scoarța cerebrală este sediul exclusiv al centrilor motilității voluntare și percepției conștiente. Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, odată cu introducerea tehnicilor electrofiziologice și imagistice s-a precizat atât proiecția corticală a aferențelor senzoriale viscerale cât și prezența în scoarță a unor grupuri neuronale generatoare de impulsuri eferente cu rol cert în reglarea funcțiilor organo-vegetative. Zonele de proiecție corticală ale aferențelor vegetative sunt în general
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale altuia 16, este o realitate umană vie, în permanentă vibrație mentală, M. Jourdan afirmând răspicat că "noi construim mituri în fiecare zi fără s-o știm".17 Este mai degrabă vorba de a conștientiza bogăția extraordinară a acestui filon imagistic al existenței umane, și mai cu seamă imposibilitatea perceperii dimensiunii umane în totalitatea ei fără a lua în seamă mitologia. Studiul mitologiei nu se justifică doar prin sine însuși, ci și prin aportul fundamental pe care îl aduce în cunoaștere
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
formulare alunecoasă, el amintește că marile mituri "oficiale" (Iliada, Odiseea, Eneida, Kojiki, ciclul arthurian) sunt prelucrări sau reconstituiri din frânturi de folclor, de legendă, îmbinate în mod artistic de către un ochi "format pentru dramă și sens"; miturile reale sunt fragmentate, "imagistice mai degrabă decât verbale", emergente, capabile să formeze simultan mai multe povești diferite (precum poveștile despre OZN-uri ori despre Războiul din Golf), chiar dacă ulterior devin un singur mit amplu, cu o temă principală, căci miturile reale sunt departe de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
instrumentul predilect de expresie a mitului. Dacă omul arhaic, cel care nu cunoștea scrisul, era eminamente vizual, iar astăzi asistăm la o explozie a imaginii care înghite omul în totalitate, prin avansul galopant al tehnicii de producere și de consum imagistic, putem deduce că imperiul scrisului a fost doar o cezură în domnia imaginii, o paranteză în care aceasta s-a retras, aparent, pe un plan secund în conștiința umană, lăsând locul gândirii abstracte. Este, evident, o falsă problemă, deoarece și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
realism din secolul al XIV-lea și găsește tot mai dificil loc pentru aura sfinților, după cum observa Pierre Couperie).528 Textul poate fi neutru, când este scris uniform și expune replicile și indicațiile care fac legătura între cadre, dar funcția imagistică este îndeplinită când variațiile în aspectul său aduc indicii suplimentare (literele aldine denotă frică etc.).529 Uneori bulele sunt simbolice, atunci când nu mai au funcție comunicativă între personaje, ci servesc la introducerea în conștiința personajului. La urma urmei ele constituie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
indicațiile scenice ori verbale și personaje ori situație, are rolul de a produce "vorbirea directă". Mesajul iconic se substituie ocazional celui lingvistic, iar dacă anumite tipuri de scriere (pentru cititorul occidental scrierea arabă ori cea chineză, de pildă) capătă valențe imagistice, unele imagini pot căpăta funcții lingvistice, mai spune autorul. ibid., p. 150. Pentru unii, banda desenată a copiat evoluția picturii, de la contururi ferme, pline, grele (Giotto sau Masaccio corespunzând stilurilor de început în banda desenată, precum al lui Schuster), la
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fermecătoare și mizeră, perisabilă, sub vremi, și totuși Încărcată cu valorile sale eterne. Instanța narativă este dublă. În stratul superficial se vorbește despre eroul la persoana a treia; dacă În autobiografia „pierdută” stă scris: „Am urmat clasele primare...”, În stratul imagistic se spune: „Este În clasa a doua și primește cadouri...”. Prin această modalitate se obține constituirea obiectivă și expresivă a caracterului și destinului eroului, se determină statutul lui psihologic, spiritual-filosofic și social. Parcă din subterană, apare epicul, istoria romanescă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Împreună cu William, la New York. Când Îl duseseră pentru prima dată În Anglia, la vârsta de doisprezece ani, și privise de jur-Împrejur, avea ochiul deja antrenat de gravurile În lemn ale lui Leech. Când revenise, ca bărbat tânăr, Punch, cu secțiunea imagistică de-acum lărgită de Keene și Du Maurier, Îi era Îndrumar, ghid turistic și călăuză În interpretarea și abordarea vieții sociale engleze. Experiența Îi puse rapid În lumină limitele În acest domeniu, dar desenele lui Du Maurier - mai mult desenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
planuri de lungă durată, mișcări de du-te-vino), sunetele yin, sunetele yang, contrapunctul, aparatul deictic (balansul În patru trimițînd la locutor și la situația enunțării), tripartiția operațională a lui Grard Genette, vocile interioare, simultaneitatea și alternanța dintre conținut și conținător, penetrația imagistică, rapelurile culturale, verticalitatea Înclinată, extinderea sensurilor, destinderea lor, imaginile mentale, universul tulburător sincopat, expresionismul, impresionismul, onirismul, jocurile motivelor vizuale, motivul artezian, motivul verbal, simfonia ritmică, impactul dramatic, tehnica insertului, expresia doamnei, omogenitatea, procesul de distanțare și de apropiere, de apropiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din alergare ca să-și îndemne oamenii cu glas energic: "Worwarts! Worwarts!".159 Foarte tânăr, merge drept, fără să se ferească, preocupat parcă mai mult să nu-și murdărească uniforma extrem de curată. Seamănă cu un soldat din filmele propagandistice. Ca efect imagistic arată superb, dar astfel de comandanți sunt un pericol permanent pentru subordonații lor, genul acesta de comportament demonstrând nu atât bravura cât inconștiența celui decis să sacrifice totul, inclusiv viața lui, fără cea mai mică remușcare. Neamțul își scoate casca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
XVIII-lea sau chiar al XIX-lea, se referă de fapt la accepțiile ei moderne. În definirea literaturii s-a oscilat întotdeauna între un sens tehnic restrictiv de concept și cel larg de activitate și totalitate a reprezentărilor mentale (inclusiv imagistice) reprezentare intelectuală. Adrian Marino înțelege prin ideea de literatură „orice enunț despre literatură exprimat în formă lexicală sau discursivă, teoretizată, discontinuă sau sistematică, fragmentară sau organizată.” Ideea de literatură poate fi însă descompusă într-o serie de unități de bază
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
textul în ansamblu. Imaginea este deosebit de importantă în cadrul discursului jurnalistic, întrucât este mai percutantă și atrage atenția mult mai ușor decât textul propriu-zis. În plus, aceasta dă impresia de maximă autenticitate atunci când apare ca fotografie. În afară de poze, ca și conținut imagistic mai pot fi și caricaturile, colajele, diverse simboluri desenate. De aceea, imaginile cuprind, de obicei, personaje publice cât mai cunoscute, în situații cât mai inedite sau relevante pentru tema respectivă. În cazul nostru, avem imaginea "baronului" vizat, cu o hartă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sau tuberculom. Tuberculoza renală este rară. Afectarea pleural și/sau pericardică este frecvent întâlnită. Tuberculoza cutanată și a țesuturilor moi apare prin diseminare hematogenă sau prin contiguitate de la un organ afectat. Diagnostic A.Testele cutanate (IDR la PPD) B.Investigatiile imagistice a.Radiografia și tomografia computerizată toracică Afectarea pulmonară este întâlnită la 68-100% dintre bolnavii seropozitivi cu tuberculoză pulmonară sau extrapulmonară. De aceea, toate persoanele seropozitive trebuie să efectueze o radiografie toracică la momentul primei evaluări, indiferent de rezultatul IDR la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
societatea. Astfel, În medicina clasică clinica era definitorie În formularea diagnosticului și aplicarea unei scheme terapeutice, ca apoi, În a doua jumătate a secolului al XX-lea, ca urmare a dezvoltării fără precedent a tehnicilor de laborator și a celor imagistice să se impună medicina bazată pe dovezi, etapă În care clinica Își pierde din importanță, pentru că formularea diagnostică și schema terapeutică trebuiau argumentate și documentate prin date paraclinice (de laborator). Se adaugă astăzi tendința medicinii moderne de a eluda bolnavul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poetic, ceea ce primează e freamătul interior al unei subiectivități agitate și efervescente: “înțelesul” - scrie poetul - „trebuie perceput cu antenele ființei întregi, mai presus de inteligență și logică”, poezia e funciarmente „ritm”, tradus în termenii unui vitalism exacerbat, pe care fluxul imagistic e chemat să-l întrețină: „Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, umbrește, zgârie, înspăimântă sau calmează. Imaginile se îmbulzesc nu în comparații sterpe, ci în asociații-fulgere, frunziș în noapte. Orice vers e o sumă de noi posibilități, o altă soluție a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai apăsat, poetului „o mare forță de profeție”, ca fiind „mesagerul vestitor al unor timpuri fericite”. Și va veni, nu peste mult, o vreme când, în creația sa de limbă franceză, va privi cu destulă detașare unele din experiențele sale imagistice, fie și cele mai îndrăznețe („N-aș mai găsi nici o bucurie să împreun cuvinte bizare / Nici chiar imaginile cele mai surprinzătoare / Îmi amintesc unele, dar la ce bun?”), optând definitiv pentru simplitatea comunicării, în numele unei cât mai mari accesibilități a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ori alte versuri precum: „Se-apropie noaptea: despletire albă, troică în nebunie”, „corul-lătrat: sirene și ciori Ave-Marie. Abstract surâsul. Vântul prins de epilepsie / Întreg șahul cer, în apă cu frunze răsturnat” etc. În chiar miezul energicelor, vitalelor desfășurări ale „balului” imagistic se insinuează adesea „dezolarea”, „țipătul” ca marcă a dezechilibrului sufletesc transcris în ambianța brusc ostilă, sugerând rupturi în ordinea lăuntrică: Și uite pieptul ca o savană în flăcări, Cu cai sălbatici și dezlănțuirea aerului cu vegetații Tropicale, creierul lovește semne
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
senzorială de atâtea ori remarcată la poetul nostru. Lectura gazetei de dimineață, marile bulevarde, spitalul, bazinele de înot, sala de gimnastică, circul, terenurile de tenis, peisajele locurilor natale sunt, alături de cele anterior menționate astfel de nuclee în jurul cărora gravitează „particulele” imagistice, într-un spectacol ce nu pare nicicând a se epuiza. „Veacul mediocrității” își dezvăluie în felul acesta fațete inedite, într-o expresie personală, de acută modernitate. Dacă până la un punct apropierea de poemul lui Apollinaire, Zone, e justificată, trebuie remarcat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
unul sau altul dintre elementele caracteristice pentru „definiția” lirică a secvenței respective se transformă, la rândul său, în nucleu generativ al unei întregi serii de imagini, ca tot atâtea „variațiuni”. Odată epuizat, lanțul asociativ oferă o verigă nouă altei rețele imagistice, încât poemul se prezintă, de cele mai multe ori, ca succesiune de „relee” ce-și transmit unul altuia undele de energie. Spațiul de reverberație al poemului se amplifică astfel enorm, atât în sensul îmbogățirii viziunii „panoramice”, care atrage în sfera imaginarului nocturn
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
obiecte sau evenimente precum cele enumerate mai sus (de exemplu, tipografia din secțiunea a XI-a, cu elementele „reale” prelucrate metaforic) sau de structura evident „retorică” a unor pasaje de discurs, altminteri atașat în ordinea confesiunii umanitariste, extrem de bogatul depozit imagistic al poetului nu iese mai niciodată dintr-un cadrul destul de precis organizat, tutelar - fie și în chipul cel mai liber - de o, ca să spunem așa, temă-matrice, ca reper generator al luxuriantei vegetații imagistice. Poezia lui Voronca din Brățara nopților iese
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în ordinea confesiunii umanitariste, extrem de bogatul depozit imagistic al poetului nu iese mai niciodată dintr-un cadrul destul de precis organizat, tutelar - fie și în chipul cel mai liber - de o, ca să spunem așa, temă-matrice, ca reper generator al luxuriantei vegetații imagistice. Poezia lui Voronca din Brățara nopților iese, așadar, din cadrele stricte (sau nu ajunge la ele) ale suprarealismului, pentru a se situa între mai multe orizonturi ale liricii, individualizându-se îndeosebi prin acel, numit de Perpessicius, „pointilism poetic”, - formulă ce
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
să pun fulgerul ca un melc încă umed / S-apropii de ureche oceanul ca un ceasornic”, “în trup casele suie ca plutele pe Bistrița”, „bivolii se-nalță ca orge-n încântare / cu boturile ude în horbota de-acorduri”... Mai puțin aglomerată imagistic, această carte a lui Voronca aduce și un plus de coeziune a registrului imaginar, subordonat unei problematici mai strict delimitate - în speță, unei „definiții” a poeziei - și unei fluențe discursive pe care, în creația ulterioară, doar volumul de Incantații o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]