9,487 matches
-
interviu cu Octavian Paler), ALA, 2002, 614; Simion, Genurile, 66-72; Alex. Ștefănescu, „Certitudinile mele sunt ciuruite de îndoieli ca niște haine mâncate de molii” (interviu cu Octavian Paler), RL, 2003, 4; Grigore Scarlat, Vlaga morală, VR, 2003, 3-4; Constantin Coroiu, Imposibila demolare, ALA, 2003, 679; Dicț. analitic, IV, 386-388; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 153-155; Lidia Ciocoiu, Poetica imaginarului în proza lui Octavian Paler, Iași, f.a. E.S. PÁLFFY Endre (12.III.1908, Toplița - 16.XI.1975, Budapesta), istoric literar
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
a universului său de gânduri și preocupări, cartea fiind, în pofida amplelor dialoguri, un lung monolog. Formal, se înscrie pe linia prozei de analiză psihologică tradițională, cu surprinzător de puține înrâuriri străine. Problema înstrăinării îl preocupă pe P. și în romanul Imposibila reîntoarcere (1996), clădit tot pe firul propriei biografii. Liber, după 1989, să se întoarcă în țară, el ezită. Capătă însă în cele din urmă conștiința că este un paria, care se iluzionează și cu privire la noua sa identitate. Într-o cu
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
1999) și Concordia ca necesitate înțeleasă. Peticul pe gaura din drapel (2001), P. încearcă să judece realitățile de acasă cu dorința de a fi obiectiv. SCRIERI: Bitter Be Thy Bread, New York, 1989; ed. (Aruncă pâinea ta pe ape), București, 1994; Imposibila reîntoarcere, București, 1996; Scriitori americani contemporani, București, 1997; Scriitori români la New York, București, 1998; Corespondențe din New York, București, 1999; Dosarul cu bârfe, București, 2000; Concordia ca necesitate înțeleasă. Peticul pe gaura din drapel, București, 2001; Trilogia exilului, București, 2002. Traduceri
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
aplomb, cu o atmosferă idilică. Muza de la Burdujăni, după un proverb dramatic al lui M.-Th. Leclercq, întreprinde o satiră a cosmopolitismului și a exagerărilor lingvistice, nu numai latiniste. Cucoana Caliopi, un fel de Chiriță a Burdujenilor, vorbește un jargon imposibil, franțuzist, ciunist etc. Carantina (1851), după Eugène Scribe și Édouard Mazères, e croită în maniera farselor clasice. N. a mai tradus din Victor Hugo (Angelo tiranul Padovei și Maria Tudor) și Molière (patru scene din Femeile savante), precum și piese de
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
susține un ciclu de emisiuni literare, textele acestora fiind reunite, împreună cu altele din același registru, în volumul Scriitori în lumina documentelor (1968). A mai editat un florilegiu epistolar - Corespondență (1969). Cu toate că stilul artistic năzuind la calofilie, nu fără unele constructe imposibile, și aerul ușor anemic al notelor din Carnet de drum au umbrit întrucâtva o seamă de reflecții și mărturisiri interesante ori de observații juste, cartea nu a trecut neobservată. Romanul Floare neagră a avut parte însă de o primire de-
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
tradiția psihologică și sociologică se postula o relație cauzală între atitudini și comportament. Empiric există o corelație ridicată între aceste două variabile. Sensul cauzării părea evident: atitudinile determină comportamentul. Și aici însă stabilirea empirică a succesiunii este dificilă, dacă nu imposibilă, întrucât atitudinile și comportamentele nu sunt evenimente discrete, ci procese care se pierd în trecut, fiind practic imposibil să sestabilească un punct absolut de pornire. Teoretic, atitudinile păreau anterioare și independente în raport cu comportamentul. O serie de abordări mai noi - behaviorismul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pot organiza situația empirică în așa fel încât influența diferiților factori exteriori să poată fi eliminată sau cel puțin discriminată de procesul cauzal urmărit. În sociologie, experimentarea este extrem de dificilă. Mai ales când este vorba de macrofenomene, ea devine practic imposibilă. Din acest motiv, sociologia s-a aflat în situația de a dezvolta tehnici nonexperimentale de control al influențelor factorilor exteriori. Analiza statistică a unui număr mare de cazuri oferă o asemenea posibilitate. Una dintre legile fundamentale ale statisticii este că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
suficiente ale sale. O asemenea concepție asupra cauzalității face din evoluție un proces determinabil, dar nu și predictibil. Caracterul emergent al efectului face ca fiecare linie de evoluție să aibă unicitatea sa. O teorie generală a evoluției este, astfel, principial imposibilă. Aceasta este și opinia antropologului cultural american Julian H. Steward. În mod explicit, el afirmă un principiu general: „Nu există nimic în procesul evolutiv care să preordoneze dezvoltările particulare ce sau petrecut pe planeta noastră” (Steward, 1955). Un observator care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau altul. Deși afectată de o mulțime de evenimente particulare, timpul parcurgerii unui stadiu poate fi înscris între anumite limite. De exemplu, oricât de rapidă ar fi transformarea unei specii, există o anumită limită sub care, în mod natural, este imposibilă o asemenea transformare. Cel puțin câteva generații sunt necesare pentru realizarea fie și a unei modificări biologice minore. Dar unei inovații culturale, cât timp îi trebuie pentru a fi realizată și difuzată în masa unei comunități? Există la ora actuală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întregul adevăr. Istoria este în această perspectivă obiectivarea în timp a cunoașterii și a ignoranței omenirii. Ea progresează pe măsură ce cunoașterea progresează. Dacă acest criteriu era relativ simplu de utilizat în ceea ce privește dinamica cunoașterii științifice, aplicarea sa la organizarea socială era practic imposibilă. Ce înseamnă un sistem politic mai rațional și unul mai puțin rațional? Formele de organizare sunt bune sau rele nu în raport cu un set universal de cerințe, ci cu condițiile concrete. Modificarea condițiilor face ca și organizarea socială să se schimbe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
extrem de important din punct de vedere practic și teoretic: în ce grad un fenomen social oarecare poate fi modificat în condițiile unei structuri date? Proiectele utopice de schimbare socială care nu țin seama de aceste constrângeri structurale sunt eliminate. Idealurile imposibile sunt identificate. Un exemplu de acest gen îl reprezintă analiza marxistă a fenomenelor politice. Pornind de la modelul abstract al unei formațiuni sociale de tip capitalist, nu putem face predicții foarte concrete în ceea ce privește organizarea sistemului politic. Unele predicții pot fi însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soțul său. Eveniment care precipită tulburarea - Mutarea soțului său, care îi dă impresia că se regăsește singură pe lume. Cazul al doilea: JȘrșmie JȘrșmie, 37 de ani, funcționar superior, spune că este supus șefului său la serviciu. Are un program imposibil și se întoarce târziu acasă. Ii este greu să vină la consultație, deoarece pleacă adesea de la birou după ora 21. Așa după cum mărturisește singur: „Nu știu să spun nu; de altfel, asta nu se face, șeful meu n-ar suporta
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vedeau că mă simțeam rău Dar atunci când am revenit,a fost mai rău. Roșeam fără motiv, tremuram la ideea de a fi ascultată și de a merge la tablă sub privirile celorlalți. Frecventarea liceului a devenit pentru mine un lucru imposibil. Părinții m-au dus la un psiholog care a constatat că sunt deprimată și m-a acceptat la terapie, unde îi vorbeam despre viața mea, despre copilărie, despre părinți. Terapia a durat mai mulți ani. Fără rezultat asupra temerilor mele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
25% ritualuri de spălare, 40% ritualuri de verificare, 25% ritualuri de ruminare și 10% „altele”, de exemplu) apoi tratează principalele ritualuri pe rând. Durata ritualurilor (zece ore sau mai mult) și efectul obsesiilor asupra pacientului fac viața socială și familială imposibilă. Problema asociată cel mai frecvent, exceptând o altă tulburare anxioasă, este deci tulburarea de dispoziție. 2. Tehnica comportamentală In timpul primei ședințe, analiza comportamentală permite izolarea: - situațiilor stimul declanșatoare interne sau externe a ritualurilor, - răspunsului emoțional al subiectului (anxietate, depresie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
această pierdere, fără a încerca să o liniștească altfel decât printr-o ascultare atentă. El îi spune că visele sale sunt accesibile și îi cere să-și concretizeze proiectele de viață. Ea își reproșează de a-i fi făcut viața imposibilă la începutul bolii sale. Gwen îi întreabă în mod regulat cum li se pare că arată din punct de vedere fizic, situație care îi pune în încurcătură. La sfârșitul ședinței, mama mărturisește că are în vedere să consulte ea însăși
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este nevoit să identifice cauzele acestei rezistențe. Consultarea unui sexolog diferă de alte consultații medicale și psihologice. Supravegherea medicală continuă și sexoterapeutul rămâne în contact permanent prin poștă cu medicul generalist. In situația unei secționări a nervilor erectili, erecția este imposibilă, chiar singulară și la trezirea de dimineață. Identificând indispoziția, evitând să dăm vina pe celălalt, în 90% dintre cazuri conflictul interior se estompează și pacientul își regăsește liniștea. Soția sa își va manifesta față de el buna dispoziție, ceea ce este agreabil
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Pentru a putea face aceasta, se iau în considerare numai unele aspecte ale obiectului de investigat și sunt ignorate toate celelalte detalii senzoriale care sunt apreciate ca irelevante pentru scopul clasificării. Altfel, gama de date devine prea amplă, iar înțelegerea imposibilă. Aceeași logică se aplică științei. Teoriile sunt construcții artificiale oferite de oamenii de știință pentru a putea înțelege universul din jurul nostru prin impunerea unei ordini asupra experienței. Teoriile ne ajută să discernem tiparele esențiale din cadrul realității complexe și ne oferă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
distinse în mod rezonabil programele progresive de cele regresive, abordările teoretice cu viitor științific promițător de cele care se clatină sub greutatea rezultatelor ce nu pot fi explicate și a compensărilor ad-hoc. Criticii susțin că o astfel de distincție este imposibilă, deoarece un program care pare azi în declin ar putea aduce descoperiri critice mâine, descoperiri ce nu ar mai avea loc dacă teoria respectivă ar fi abandonată în perioada de declin. Empiriștii răspund că, adesea, în istoria științei, noile descoperiri
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
recunoaște, bazându-se pe argumentele din Cursul 2, că știința implică un proces în două etape, formularea de ipoteze și testarea. Criticul respectiv ar putea adăuga totuși că aplicarea științei la analiza relațiilor din societatea umană este fie irelevantă, fie imposibilă. Dorim cu siguranță să cunoaștem modul în care indivizii umani conviețuiesc și își conduc comunitățile, dar noțiunea de știință socială sistematică nu pare a avea mult sens. Indivizii umani nu sunt asemenea rocilor, planetelor, atomilor sau bacteriilor. Analiza fenomenelor sociale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
celor din ziua precedentă. Toate devin „noutăți ale zilei” deoarece totul pare unic și nou. Și, în măsura în care lucrurile se prezintă ca noi, nu poate exista o recunoaștere a vreunor tipare mai de durată sau a unor teme recurente, ceea ce face imposibilă analiza și înțelegerea mai profundă. Este adevărat că, într-un anume sens, fiecare eveniment uman este unic. Fiecare război este diferit, fiecare ciclu electoral, fiecare președinte al Statelor Unite. Dar tot așa sunt și elefanții, cutremurele, galaxiile și uraganele: unice. Diferențierea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cunoaștem categoria generală de evenimente căreia îi aparține cazul nostru, precum și caracteristicile normale ale categoriei respective, pentru a putea stabili care dintre trăsăturile identificate se situează în limitele gamei preconizate și care se abate de la normă. Această sarcină este una imposibilă prin definiție, dacă episodul în studiu este caracterizat ca unitate organică. Actul de comparare implică în mod inerent diferențierea analitică. Istoria în sine nu ne vorbește. Contrar refrenului popular, aceasta nu se repetă. Folosind o categorisire atentă, putem totuși să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și matricele de rezultate cu care se confruntă aceștia. Astfel, teoria jocurilor permite o analiză detaliată a jocului probabil, precum și derivarea de ipoteze specifice care să poată fi testate prin observări directe. Totuși, chiar și atunci când o analiză completă este imposibilă, este utilă simpla recunoaștere a structurii generale a jocului care se desfășoară într-o anumită situație, căci aceasta ne poate ajuta să discernem tipare și ocurențe regulate în complexitatea comportamentului uman. Putem spune: „«Lașul» de două persoane este un joc
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care avea să îl omoare pe Hamilton într-un duel celebru). Totuși, sursele legate de Hamilton și Burr îi plasează pe ambii altundeva în vremea aceea. Mai mult, primele surse istorice legate de Livingston nu conțin nici o probă empirică, făcând imposibilă descoperirea originii acestei erori. Hanff face afirmația că acestea toate sunt bârfe care trec drept cercetare științifică. În ceea ce privește informația culeasă din auzite, de obicei se întâmplă ca cineva să înțeleagă eronat, sau să încurce faptele, sau să înfrumusețeze povestea ca să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Agriculturii al S.U.A. se folosește de o consiliere cu experți într-un mod mai instituționalizat decât Departamentul Apărării. Descrierea calitativă permite cercetătorului să-și dezvolte o înțelegere mai profundă a datelor încorporate în studiu. O astfel de situație este adesea imposibilă atunci când există un număr mare de observații de studiat. Cercetarea calitativă comparativă constituie, de aceea, o abordare necesară atunci când datele sunt puține sau dificil de obținut. Pe de altă parte, aceasta oferă beneficii atunci când datele respective cer o atenție specială
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sociologiei În anii ’60 s-a produs o adevărată explozie de sociologii empirice, consolidând mai ales competența cercetării empirice și o cunoaștere a problemelor reale ale societății românești, după 1973 regimul politic a descurajat masiv cercetările sociale, făcându-le, practic, imposibile. Cercetările sociologice empirice nu erau interzise, dar erau diluate și Îngreunate prin creșterea controlului politic asupra lor. Ele puteau fi realizate doar cu aprobarea partidului. În anii ’80, practic, nu s-au mai realizat cercetări empirice. Sociologii rămași În cercetare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]