KorAP: Find »[drukola/base=index & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...101 102 103 ...298 >

7,436 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

1. Persoana 3.2. Genul 3.3. Numărul 3.4. Cazul 4. Mecanismul acordului 4.1. Modelul copierii 4.2. Modelul valuării (engl. valuation) 5. Alte ipoteze și teorii 5.1. Proiecția Acord 5.2. Centrul Φ 5.3. Trăsăturile INDEX și CONCORD 5.4. Compatibilitatea ipotezei INDEX CONCORD cu teoria minimalistă 5.5. Ipoteza morfologiei postsintactice 6. Acordul sau concordanța pronumelor cu antecedent nominal 7. Concluzii Capitolul 2. ACORDUL ÎN GRUPUL NOMINAL 1. Introducere 2. Acordul din perspectiva trăsăturilor implicate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Numărul 3.4. Cazul 4. Mecanismul acordului 4.1. Modelul copierii 4.2. Modelul valuării (engl. valuation) 5. Alte ipoteze și teorii 5.1. Proiecția Acord 5.2. Centrul Φ 5.3. Trăsăturile INDEX și CONCORD 5.4. Compatibilitatea ipotezei INDEX CONCORD cu teoria minimalistă 5.5. Ipoteza morfologiei postsintactice 6. Acordul sau concordanța pronumelor cu antecedent nominal 7. Concluzii Capitolul 2. ACORDUL ÎN GRUPUL NOMINAL 1. Introducere 2. Acordul din perspectiva trăsăturilor implicate 2.1. Genul și numărul 2.2

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
întrebări: de ce unele substantive au o proiecție phi, iar altele, nu? În ce condiții se proiectează un centru phi? Ipoteza centrului phi pare a fi mai acceptabilă pentru sintagmele binominale (partitive, pseudopartitive, calificative etc.) și cele coordonate. 5.3. Trăsăturile INDEX și CONCORD Conceptele de CONCORD și INDEX sunt folosite în cadrul teoretic HPSG (Head-Driven Phrase Structure Grammar, cf. Pollard și Sag, 1994), pentru a explica o serie de situații de acord semantic. Pollard și Sag (1994: 60-99) definesc acordul ca o

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
phi, iar altele, nu? În ce condiții se proiectează un centru phi? Ipoteza centrului phi pare a fi mai acceptabilă pentru sintagmele binominale (partitive, pseudopartitive, calificative etc.) și cele coordonate. 5.3. Trăsăturile INDEX și CONCORD Conceptele de CONCORD și INDEX sunt folosite în cadrul teoretic HPSG (Head-Driven Phrase Structure Grammar, cf. Pollard și Sag, 1994), pentru a explica o serie de situații de acord semantic. Pollard și Sag (1994: 60-99) definesc acordul ca o variație formală sistematică care se produce atunci când

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
element lingvistic este compatibilă. El se produce atunci când informația specificată de doi termeni coincide. Informația este conținută de (exprimată prin) indici, care exprimă diverse trăsături ca persoana, genul, numărul etc. De exemplu, pentru acordul subiect - verb-predicat, gramatica impune ca valoarea INDEX a verbului să fie aceeași cu INDEX-ul numelui subiect. Prin urmare, acordul nu este direcțional, impus de un termen altuia (de exemplu, impus de nume verbului sau adjectivului), ca în teoriile derivaționale, ci static. El se obține când prin

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
atunci când informația specificată de doi termeni coincide. Informația este conținută de (exprimată prin) indici, care exprimă diverse trăsături ca persoana, genul, numărul etc. De exemplu, pentru acordul subiect - verb-predicat, gramatica impune ca valoarea INDEX a verbului să fie aceeași cu INDEX-ul numelui subiect. Prin urmare, acordul nu este direcțional, impus de un termen altuia (de exemplu, impus de nume verbului sau adjectivului), ca în teoriile derivaționale, ci static. El se obține când prin constrângeri formale se obține o compatibilitate (unificare

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
formale se obține o compatibilitate (unificare sau potrivire) între indicii a două elemente. Aceste constrângeri nu sunt impuse de un termen altuia, ci de gramatică, de limbaj 17. Pollard și Sag (1994: 60-99) au distins trei tipuri de acord: acordul index (care are loc când indicii elementelor lingvistice sunt identici), acordul sintactic, concord (care are loc atunci când sunt identice unități lingvistice strict sintactice, cum ar fi valorile de caz, într-o configurație sintactică locală) și acordul pragmatic (care implică o compatibilitate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
sintactic, concord (care are loc atunci când sunt identice unități lingvistice strict sintactice, cum ar fi valorile de caz, într-o configurație sintactică locală) și acordul pragmatic (care implică o compatibilitate între informațiile contextuale ale unor expresii coocurente). Acordul de tip index acoperă o serie largă de fenomene de acord: subiect - predicat, nume - determinant, pronume - antecedent etc. Acordul concord este mai restrâns, cuprinzând acordul în caz în anumite configurații sintactice locale, niciodată în discurs. Acordul pragmatic este, de asemenea, mai restrâns; Pollard

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
exemple din coreeană, unde se utilizează mărci morfologice speciale, cu valoare onorifică, atașate numelui, verbului și adjectivului, în contexte sociale bine delimitate. Aceste distincții între câteva tipuri de acord au fost ulterior rafinate în cadrul HPSG, mai cu seamă distincția concord - index. Analizând diverse fenomene de acord din sârbo-croată, Wechsler și Zlatić (2000) propun o teorie a acordului care se bazează pe existența a două seturi de trăsături nominale care sunt implicate în relații de acord: trăsăturile CONCORD și trăsăturile INDEX. Trăsăturile

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
concord - index. Analizând diverse fenomene de acord din sârbo-croată, Wechsler și Zlatić (2000) propun o teorie a acordului care se bazează pe existența a două seturi de trăsături nominale care sunt implicate în relații de acord: trăsăturile CONCORD și trăsăturile INDEX. Trăsăturile CONCORD sunt asociate cu proprietățile morfologice, formale, ale numelui (genul formal, numărul formal, cazul). Ele sunt în strânsă relație cu clasa de declinare a substantivului. Trăsăturile de tip INDEX sunt asociate cu proprietățile referențiale, semantice, ale substantivului. Ele sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
sunt implicate în relații de acord: trăsăturile CONCORD și trăsăturile INDEX. Trăsăturile CONCORD sunt asociate cu proprietățile morfologice, formale, ale numelui (genul formal, numărul formal, cazul). Ele sunt în strânsă relație cu clasa de declinare a substantivului. Trăsăturile de tip INDEX sunt asociate cu proprietățile referențiale, semantice, ale substantivului. Ele sunt numite și indici. Indicii trebuie să fie ancorați unor entități reale (existând anumite condiții de ancorare). Ei cuprind persoana, numărul și genul. (Nu și cazul, acesta nefiind o trăsătură referențială

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
venit." Wechsler și Zlatić (2000) analizează acest tip de exemple prin ipoteza celor două seturi de trăsături nominale: în grupul nominal, acordul se face pe baza trăsăturilor CONCORD, morfosintactice, formale, iar în domeniul predicativ, acordul se face pe baza trăsăturilor INDEX, referențiale. Wechsler și Zlatić formalizează astfel o distincție mai veche, între acordul formal și acordul semantic, prezentă și în gramaticile mai vechi, tradiționale, și fac o observație cu caracter generalizator: în interiorul grupului nominal, acordul este (mai degrabă) formal, iar în

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acordul formal și acordul semantic, prezentă și în gramaticile mai vechi, tradiționale, și fac o observație cu caracter generalizator: în interiorul grupului nominal, acordul este (mai degrabă) formal, iar în domeniul predicativ, acordul este referențial. Pronumele utilizate anaforic se acordă conform INDEX-ului. Ipoteza celor două seturi de trăsături poate explica diverse tipuri de acord: (i) acordul hibrid, al substantivelor cu neconcordanță între trăsăturile formale și cele referențiale. În multe limbi, acestea se pot acorda formal în interiorul GN, dar semantic în exteriorul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
aceștia / Acest băiat și această fată mănâncă pizza." b. *Acest băiat și fată mănâncă pizza. Holloway King și Dalrymple (2004) analizează astfel de exemple tot prin ipoteza celor două seturi de trăsături: acordul predicativ al sintagmei coordonate este de tip INDEX (așa cum este, în general, acordul predicativ), iar acordul determinantului este de tip CONCORD. Valorile CONCORD ale unei sintagme coordonate sunt determinate de valorile CONCORD ale fiecărui conjunct. În engleză, dacă fiecare conjunct este la singular, valoarea CONCORD a sintagmei coordonate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Valorile CONCORD ale unei sintagme coordonate sunt determinate de valorile CONCORD ale fiecărui conjunct. În engleză, dacă fiecare conjunct este la singular, valoarea CONCORD a sintagmei coordonate este singular. Prin urmare, sintagma boy and girl are numărul CONCORD singular. Valorile INDEX ale sintagmei coordonate sunt determinate de proprietățile sintagmei ca întreg: dacă sintagma coordonată se referă la un singur individ, ea are numărul INDEX singular, iar dacă se referă la mai mult de un individ, are numărul INDEX plural (vezi și

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
CONCORD a sintagmei coordonate este singular. Prin urmare, sintagma boy and girl are numărul CONCORD singular. Valorile INDEX ale sintagmei coordonate sunt determinate de proprietățile sintagmei ca întreg: dacă sintagma coordonată se referă la un singur individ, ea are numărul INDEX singular, iar dacă se referă la mai mult de un individ, are numărul INDEX plural (vezi și cap. 6. Acordul sintagmelor coordonate). Prin conceptele INDEX și CONCORD se formalizează ceea ce se numește, independent de cadrul teoretic utilizat, acord formal și

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
CONCORD singular. Valorile INDEX ale sintagmei coordonate sunt determinate de proprietățile sintagmei ca întreg: dacă sintagma coordonată se referă la un singur individ, ea are numărul INDEX singular, iar dacă se referă la mai mult de un individ, are numărul INDEX plural (vezi și cap. 6. Acordul sintagmelor coordonate). Prin conceptele INDEX și CONCORD se formalizează ceea ce se numește, independent de cadrul teoretic utilizat, acord formal și acord semantic. Ipoteza celor două seturi de trăsături este importantă pentru HPSG datorită modului

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
sintagmei ca întreg: dacă sintagma coordonată se referă la un singur individ, ea are numărul INDEX singular, iar dacă se referă la mai mult de un individ, are numărul INDEX plural (vezi și cap. 6. Acordul sintagmelor coordonate). Prin conceptele INDEX și CONCORD se formalizează ceea ce se numește, independent de cadrul teoretic utilizat, acord formal și acord semantic. Ipoteza celor două seturi de trăsături este importantă pentru HPSG datorită modului cum este concepută relația de acord în acest cadru teoretic, ca

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
termen la altul, ca în teoriile derivaționale, în care valorile trăsăturilor termenului acordat sunt dependente de valorile trăsăturilor termenului cu care se acordă. Faptul că un substantiv are, simultan, două trăsături de gen și două trăsături de număr (CONCORD și INDEX) nu constituie o problemă în acest cadru teoretic. Ele coexistă, fiind situate în planuri diferite: morfosintactic și referențial. Teoria celor două seturi de trăsături a fost foarte des folosită pentru a analiza o serie de fenomene de acord, în HPSG

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
morfosintactic și referențial. Teoria celor două seturi de trăsături a fost foarte des folosită pentru a analiza o serie de fenomene de acord, în HPSG. Este necesară o delimitare foarte clară între posibilitățile de acord CONCORD și posibilitățile de acord INDEX ale nominalelor, atât în cadrul aceleiași limbi, cât și la nivel tipologic, comparativ. Am văzut mai sus că distincția CONCORD - INDEX este mai ușor de observat atunci când substantivul prezintă neconcordanță între formă și sens (în acest caz, valorile CONCORD și INDEX

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
fenomene de acord, în HPSG. Este necesară o delimitare foarte clară între posibilitățile de acord CONCORD și posibilitățile de acord INDEX ale nominalelor, atât în cadrul aceleiași limbi, cât și la nivel tipologic, comparativ. Am văzut mai sus că distincția CONCORD - INDEX este mai ușor de observat atunci când substantivul prezintă neconcordanță între formă și sens (în acest caz, valorile CONCORD și INDEX fiind diferite, ca în cazul colectivului feminin singular deca din sârbo-croată. Ipoteza CONCORD - INDEX prezice că (i) toate substantivele care

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
INDEX ale nominalelor, atât în cadrul aceleiași limbi, cât și la nivel tipologic, comparativ. Am văzut mai sus că distincția CONCORD - INDEX este mai ușor de observat atunci când substantivul prezintă neconcordanță între formă și sens (în acest caz, valorile CONCORD și INDEX fiind diferite, ca în cazul colectivului feminin singular deca din sârbo-croată. Ipoteza CONCORD - INDEX prezice că (i) toate substantivele care au astfel de neconcordanțe au valori CONCORD (formale) diferite de valorile INDEX (semantice, referențiale) și că (ii) acord intern grupului

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
văzut mai sus că distincția CONCORD - INDEX este mai ușor de observat atunci când substantivul prezintă neconcordanță între formă și sens (în acest caz, valorile CONCORD și INDEX fiind diferite, ca în cazul colectivului feminin singular deca din sârbo-croată. Ipoteza CONCORD - INDEX prezice că (i) toate substantivele care au astfel de neconcordanțe au valori CONCORD (formale) diferite de valorile INDEX (semantice, referențiale) și că (ii) acord intern grupului nominal se face pe baza trăsăturilor CONCORD, iar acordul extern grupului nominal (predicativ și

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
și sens (în acest caz, valorile CONCORD și INDEX fiind diferite, ca în cazul colectivului feminin singular deca din sârbo-croată. Ipoteza CONCORD - INDEX prezice că (i) toate substantivele care au astfel de neconcordanțe au valori CONCORD (formale) diferite de valorile INDEX (semantice, referențiale) și că (ii) acord intern grupului nominal se face pe baza trăsăturilor CONCORD, iar acordul extern grupului nominal (predicativ și anaforic), pe baza trăsăturilor INDEX. În română, acordul semantic și cel hibrid sunt mai limitate: - substantivele colective impun

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
substantivele care au astfel de neconcordanțe au valori CONCORD (formale) diferite de valorile INDEX (semantice, referențiale) și că (ii) acord intern grupului nominal se face pe baza trăsăturilor CONCORD, iar acordul extern grupului nominal (predicativ și anaforic), pe baza trăsăturilor INDEX. În română, acordul semantic și cel hibrid sunt mai limitate: - substantivele colective impun un acord formal, peste tot în enunț (adjectival, predicativ, anaforic): (40) a. *acești guvern b. *Guvernul au decis. c. Guvernul s-a reunit ieri în ședință. Aceștia

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]