3,194 matches
-
atentatului, a fost respins de Belgrad. Acest motiv a fost suficient pentru ca Austria să declare război Serbiei la 15/28 iulie 1914 și să înceapă bombardarea capitalei acesteia. Atacarea Serbiei și posibilitatea pierderii influenței în Balcani nu au lăsat Rusia indiferentă. Obținând asigurările lui Poincaré și conștientă de încetineala pregătirilor, de la 29 iulie a decretat mobilizarea parțială, iar pe 30 a decretat mobilizarea generală. De aceea, "vinovatul" părea a fi nu Austro-Ungaria, ci Rusia, așa cum rezultă din telegrama cancelarului german Bethman
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
S-a gândit și m-a privit. “Nu, e dat”. “Dacă e dat, mergem. Dacă e luat, nu mergem”. “De ce?” “Noi n-am furat cât am stat la Argeș. Oamenii ne-au dat mâncare, ne-au găzduit. Din bruma de indiferenți și dintre cei care mai cred în noi, ne facem dușmani când vor vedea că dispare vițelul vecinului. Pe ce ne bazăm dacă vine ceasul cel mare al mobilizării?” Toamna, era minciuna că “vin americanii la primăvară!”. Primăvara, se schimba
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe care-i iubeam, care aveau aceleași interese ca și mine, o întreagă comunitate de care eram strîns legat era introdusă, fără s-o știe, într-un mediu, amestecată cu evenimente, asociată cu peisaje care-i erau complet străine sau indiferente. Să luăm acum în discuție impresia noastră. Ea se explică, fără îndoială, prin ceea ce se afla în centrul vieții noastre afective sau intelectuale. Însă ea s-a desfășurat într-un cadru temporal și spațial și în circumstanțe puse în umbră
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nu se supune, făcînd asta, decît unei necesități didactice de schematizare. Se pare că ea vede fiecare perioadă ca pe un tot, în mare parte independent de cea precedentă și de cea următoare, deoarece are o operă, bună, rea sau indiferentă, de încheiat. Atîta timp cît această operă nu este completă, atîta timp cît situațiile naționale, politice, religioase nu și-au manifestat toate consecințele care privesc oamenii de toate vîrstele, atît tinerii cît și bătrînii sînt închiși în același orizont. După
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de imaginile spațiale în viața noastră. Locul ocupat de un grup nu este asemenea unei table pe care se scriu și apoi se șterg cifre și figuri. Cum să ne amintească imaginea tablei ceea ce am scris pe ea, dacă este indiferentă la cifre, iar pe o singură tablă putem reproduce orice figură? Dar locul și grupul și-au pus amprenta unul asupra altuia. Toate acțiunile grupului pot fi traduse în termeni spațiali, iar locul ocupat de el nu e decît reuniunea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de situație)... 154 (V151) grupul național 155 (V152) calmează și potolește 156 (V153) locuitorii orașului 157 (V154) se află într-o dependență foarte inegală 158 (V155) (adică) și la orice cauză permanentă 159 (V 156) pe marginea cheiurilor 160 (V157) indiferentă la criza care părea să-l tragă în prăpastie și care era intens resimțită... agitația... 161 (V158) o mulțime compactă 162 (V159) dacă această inerție ne rănește 163 (V160) care dau într-o asemenea măsură impresia... 164 (V161) marilor curente
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fi decât postpus. După cum am văzut deja, adjectivul care clasifică aduce un plus de informație substantivului, atribuindu-i chiar și o interogație; în schimb, caracterul non-opozitiv al informației aduse printr-o întrebuințare non-clasificantă, semantica ei vagă îi construiesc o poziție indiferentă față de substantiv și îi interzic să accepte o interogație. Cu toate acestea, libertatea adjectivelor non-clasificante este limitată. În afara fenomenelor de emfază deja amintite, trebuie să acordăm atenție și factorilor de ordin prozodic: există tendința de a plasa cel mai lung
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cum să mi se întâmple mie?). Mai toate antisentimentele își au sursa în acest gen de comparații. Nu mă interesează că lui nu i se întâmplă și accept că mi se întâmplă mie. De aici mergem mai departe. Natura este indiferentă la dorințele și speranțele mele, mai mult: eu însumi îi sunt indiferent, și imună la posibila mea acuzație de vinovăție. Ea nu răspunde unui criteriu moral sau juridic. La fel viața, la fel moartea. Și la fel boala, de același
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
zice după cât de lesne se poate înflăcăra pentru roadele pământului că este să se retragă, ci mai curând să lucreze, să prelucreze adică lumea aceasta (a frumuseților deșarte și a cimiliturilor echivoce), lumea aceasta care, vezi bine, nu este deloc indiferentă, de dragul căreia, mărinimos ori ahtiat, e oricând gata să ia trup"19. Originală, interesantă și argumentată această interpretare dată de Steinhardt Luceafărului, cum de altfel este și cea pe care acesta o dă Scrisorii pierdute a lui I. L. Caragiale. Acel
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
etică (precum la Wurmbrand), niciodată și în niciun alt sistem religios, ideologic, filosofic, politic, suferința nu a fost valorizată într-un chip atât de sublim precum în creștinism. Politica Trei mari spirite precum Steinhardt, Frossard, respectiv Wurmbrand, nu puteau rămâne indiferente la politică, mai ales într-un secol în care confruntările ideologice au fost mai acute ca oricând. Doi dintre ei, Frossard, respectiv Wurmbrand, și-au asumat în tinerețe chiar apartenența la un partid politic. Steinhardt, deși preocupat de politică, nu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
două națiuni moderne: Herder și Renan Dacă ideea de națiune se reînnoiește cu totul în timpul Revoluției franceze, în scurt timp după aceasta va lua chipuri diferite. În Franța ea se va desfășura în două perspective, și una și cealaltă politice, indiferente în fond față de substanța reală a societăților de care se serveau. După Sieyès, națiunea ia chipul unui simplu cadru instituțional și juridic: ea nu este altceva decît un "corp de asociați trăind în virtutea unor legi comune și reprezentați prin aceeași
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
că "aproape toate noile state construite pe ruinele fostelor imperii erau la fel de multinaționale ca și vechile "închisori ale popoarelor" pe care le înlocuiau 322. Și încă e prea puțin spus astfel, fiindcă acestea s-au dovedit mai represive și mai indiferente față de drepturile diverselor compozante. Surzi față de imboldurile papei Benoît XV, care îi pusese în gardă cu privire la iluzia reglării conflictelor de naționalitate, aliații bulversează harta politică a continetului cu tratate de pace de prost renume: tratatul de la Versailles de la 28 iunie
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
inexactă și plină de capcane capabilă să agraveze riscurile pe care pretinde să le combată. Pe est-europeni o astfel de atitudine tinde să-i ancoreze fie în iluzie, fie în simulacru. Iluzie pentru cehi și pentru unguri care au devenit indiferenți față de propria condiție, sau pentru polonezi ce s-au resemnat să nu-și mai confunde credința cu naționalitatea în cazul unei intrări în familia vechilor de-mocrații europene care le-ar oferi ca pe un dar ceresc pactul apartenenței politice pe
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și, nu în ultimul rând, instituirea terorii ca stare de spirit cotidiană au fost direcțiile principale ale revoluției culturale declanșate după 19483. M. Ralea identifica la sfârșitul primului deceniu postbelic trei categorii de intelectuali: cei educați "complet", credincioși regimului, "nelămuriții", indiferenți doctrinar, și "dușmanii iremediabili" care trebuiau izolați și împiedicați prin orice mijloace să saboteze 4. Nemulțumirile intelectualilor în regimul de democrație populară erau cauzate de starea materială precară, abuzurile cenzurii, instabilitatea funcțiilor, îngrădirea accesului la informațiile occidentale și patronajul arbitrar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
prin însuși statutul lor, periferice, întâmplătoare, izolate; nu reprezintă regula, ci anomalia. Fac vâlvă, însă sfârșesc întotdeauna prin a fi clasate"31. Categoria "omul de bine", a intelectualilor bine pregătiți, talentați, dedicați exclusiv domeniului lor de activitate, însă pasivi și indiferenți 32 era aceea care oferea puterii, din punctul de vedere al lui Dorin Tudoran, o excelentă masă de manevră. Caracterizat printr-o "impecabilă indiferență" față de problemele generale, "omul de bine" se afla într-o relație "corectă" cu puterea, ale cărei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și pentru dânșii. Mâncau apoi o ceapă, usturoi, Cu mămăligă rece, de cu seară, Și adormeau cu toți, ca niște boi, Cu mugete și balele la gură". Probabil că statutul de coborâtori din sclavii evului mediu i-ar fi lăsat indiferenți pe părinții poetului, necunoscători de istorie, dar mari mâncători de ceapă și usturoi. Mă îndoiesc, însă, că aceeași atitudine ar fi avut-o față de comparația din ultimele două versuri, întrucât știau foarte bine comportamentul vitelor, chiar dacă înțelegeau mai puțin figurile
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
determină pe intelectuali să se predea pe altarul puterii. Specific dintru început faptul că, din perspectiva unei asumate subiectivități (fondată pe rezerva onestă față de ceea ce consider a fi "mitul obiectivității" în științele sociale), nu apreciez că intelectualii trebuie să fie indiferenți la ceea ce se întâmplă în cetate, după cum nu cred că opoziția față de sau, respectiv, pactizarea cu un regim opresiv, așa cum a fost cel comunist, pot fi judecate în termeni generalizanți. Pe de altă parte, ceea ce consider că ar trebui să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sporesc, iar pe cel slab îl ruinează, pe cel umil îl doboară" (r. 267 sq.) 52. Această disperare nu rezultă dintr-o meditație asupra zădărniciei existenței umane, ci din experiențele injustiției generale: răii triumfă, rugăciunile nu sunt ascultate; zeii par indiferenți la treburile oamenilor, începând cu mileniul al doilea, crize spirituale izbucnesc în alte părți (Egipt, Israel, India, Iran, Grecia), cu urmări diferite, căci răspunsurile la acest tip de experiență nihilistă s-au dat potrivit geniului religios specific fiecărei culturi. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
spirituale izbucnesc în alte părți (Egipt, Israel, India, Iran, Grecia), cu urmări diferite, căci răspunsurile la acest tip de experiență nihilistă s-au dat potrivit geniului religios specific fiecărei culturi. Dar în literatura sapiențială mesopotamiană zeii nu se arată întotdeauna indiferenți. Un text prezintă suferințele fizice și mentale ale unui inocent care a fost comparat cu Iov. Este un adevărat om drept, care suferă, căci nici o divinitate nu pare a-1 ajuta. Nenumărate infirmități l-au adus în starea de a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de istoria originilor, care relatează evenimentele mitice și fabuloase din primar diurn. Aceasta poate fi adevărat numai începând cu o anumită epocă și, mai ales, pentru o anumită elită religioasă. Dar nu există motive să conchidem că strămoșii israeliților erau indiferenți față de problemele care pasionau toate societățile arhaice, anume cosmogonia, crearea omului, originea morții și alte câteva episoade grandioase, încă în zilele noastre, după 2500 ani de "reforme", evenimentele relatate în primele capitole ale Facerii continuă să hrănească imaginația și gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu cât moartea nu este prezentată, la fel ca în imaginarul tradițional sau cel popular, ca o personificare a unei voințe supranaturale de anihilare sau de limitare a oricărei forțe vitale, ci ca o realitate imposibil de ignorat, dar totodată indiferentă la suferința pe care o provoacă. Există și aici ca și la alți reprezentanți ai generației sale un dialog, un joc subtil între simbolurile consacrate și posibilitatea de a fi reinventate, resemantizate. Grâul este un simbol al vieții, al regenerării
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o importanță covârșitoare, poate și pentru că doar astfel se poate poetiza existența cotidiană: "unde întunericul își mușcă și acum mâinile așteptându-te." sau "Și ploaia lăsată afară la ușă/ ca o monedă încremenită în gălbenușul palmei", " Și viața se privește indiferentă în oglindă, -/ își face cu tine nodul la cravată,/ iese în oraș, cumpără ziarul, se oprește la cafenea, flecărește..." (Negru de fum, albă zăpadă), "Deasupra timpul se prăbușește ca pielea de pe-un animal jupuit/ peste tăcerea deasă, pântecoasă..." (Fantasme
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Cluj, 1973, p. 12. 46 Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, op. cit. 47 Ion Simuț, "Critica de dicționar", în România literară, nr. 23/iunie 2005. 48 "Parcă Al. Piru ar vrea să demonstreze că se poate face istorie literară indiferentă față de istorie și politică. Se poate face (panorama lui Al. Piru stă mărturie), dar ceea ce rezultă e un dicționar de scriitori, aranjați nu alfabetic, ci pe generații. Al. Piru dezideologizează o perioadă foarte ideologizată. E și acesta un fel de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Crize” e de la mijlocul perioadei interbelice, iar „Proză” (Plouă...), de pe pagina vecină a volumului Cu voi...(1930), e de dinainte de război. Primul, dacă pot să zic așa, sincron cu evenimentele, al doilea depășit de realitate. Totuși multă lume, îndeosebi cei indiferenți la cronologii, și-a format o imagine despre Bacău pornind de la acesta: de „tîrg mizerabil”, „tîrg jidovit”, „tîrg sărăcit”. Or, pentru băcăuanii anului 1930, locuitori ai unui municipiu, „Proză” putea fi considerat denigrator. în anul dinainte, reîntors acasă după un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
alții - o ambiție ratată. Locuitorul din centru nu avea aceeași opinie despre ea ca locuitorul din mahala; la fel importatorul de aparate de radio și fabricantul de casînci; insul umblat și sedentarul; simpaticul saloanelor și solitarul; omul de cultură și indiferentul față de emoțiile artei. Unii o lăudau, alții, mai numeroși, o criticau. Criticile vizau în primul rînd ineficiența administrațiilor, dar și mentalitatea colectivă ce se manifesta prin „concepții înapoiate de negativism în orice întreprindere spre și mai bine”5) și lipsa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]