6,195 matches
-
al acestui element este “theion” cuvânt care înseamnă divin, ceresc, denumire dată după inflamabilitatea acestui element, focul fiind atribuit zeilor. Alchimiștii foloseau foarte mult acidul sulfuric, unul din compușii cei mai utilizați ai sulfului. Importanță biologică. Sulful este un element indispensabil vieții. Plantele își fabrică aminoacizii necesari, care conțin sulf (cisteina și metionina) prin reducerea sulfaților dizolvați. El se găsește în proporție de 0,8-2,4% în substanțele albuminoide, în ceapă, usturoi, hrean, muștar, etc.; în regnul animal este un component
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
al acestui element este “theion” cuvânt care înseamnă divin, ceresc, denumire dată după inflamabilitatea acestui element, focul fiind atribuit zeilor. Alchimiștii foloseau foarte mult acidul sulfuric, unul din compușii cei mai utilizați ai sulfului. Importanță biologică. Sulful este un element indispensabil vieții. Plantele își fabrică aminoacizii necesari, care conțin sulf (cisteina și metionina) prin reducerea sulfaților dizolvați. El se găsește în proporție de 0,8-2,4% în substanțele albuminoide, în ceapă, usturoi, hrean, muștar, etc.; în regnul animal este un component
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
este motivat, mai întâi de a câștiga acceptarea din partea grupului (a fi aprobat și acceptat de ceilalți colegi și șefi) și apoi de a accede la un anumit statut în cadrul grupului (a decide, conduce, a fi o parte integrantă și indispensabilă a echipei sau organizației). Principale forță motivatoare este recunoașterea celorlalți. Când are realizări deosebite simte nevoie să comunice acesta membrilor grupului de referință. Pentru a se simți bine se străduiește să placă celorlalți și să câștige simpatia și respectul lor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
orice “precipitare”, este ea însăși purtătoare a unei prejudecăți sau a unei judecăți certe, în funcție de cum este expusă ori pusă. În cadrul unei cercetări ce urmărește printre altele să distingă datul raționalității de partea dogmatică a cartesianismului, relevarea acestui paradox este indispensabilă. A te îndoi pentru a nu te mai îndoi echivalează în primul rînd cu a evita lumea aparentelor sensibile pentru a accede la o realitate în întregime interioară. Trebuie într-un fel să pierzi lumea sensibilă pentru a te regăsi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sinelui și puterea și necesitățile entităților exterioare constituia totodată și sarcina compoziției. Această raportare psihologică a justificat interesul față de demersurile compoziționale. Departe de a se limita la jocul configurărilor agreabile, forma artistică s-a dovedit a fi în egală măsură indispensabilă cunoașterii umane, așa cum sunt problematica artei și investi gațiile intelectuale ale filosofiei și științei. Relația și simbolismul centricității și excentricității depășesc ceea ce se sugerează cu ajutorul evidenței vizuale a operei de artă. De exemplu, atunci când istoricul de artă Hans Sendlmayr vorbea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
suprafață. În pofida tuturor intersectărilor și suprapunerilor, artistul pare să se concentreze asupra unui singur animal, rupt de context. Dar de îndată ce arta îl arată pe om în lumea sa, trebuie să-l și situeze în spațiu, iar pentru aceasta este aproape indispensabilă o delimitare precisă. Chiar și picturile murale au nevoie de granițe bine stabilite. Aceasta nu înseamnă că ele sunt independente de ceea ce le înconjoară. Dimpotrivă, picturile murale concepute și realizate pentru un loc anume dintr-un imobil nu pot fi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
geometric al unui tablou dreptunghiular sau circular. E.H. Gombrich scria: . Centrul este indispensabil, fie că este marcat explicit, fie că nu, pentru că el servește întregii compoziții ca punct central în jurul căruia își află organizarea. Din moment ce delimitarea spațială este o condiție indispensabilă în cazul unei astfel de organizări, devine necesar să discutăm aici caracterul curios, bivalent al limitelor spațiale în unele stiluri ale picturii. De îndată ce cineva desenează chiar și cea mai simplă formă pe o foaie de hârtie, golul capătă o funcție
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
din Renaștere imaginea dă în vileag o lume tridimensională mergând adânc în spațiu și sugerând o întindere similară în toate patru părțile, este nevoie de o ramă solidă pentru a servi ca fereastră în spatele căreia lumea să continue. Cât de indispensabilă este rama unei astfel de picturi ne dăm seama dacă privim reproducerea unei picturi imprimate pe hârtie albă. Acolo pictura se comportă asemenea unei figuri așezate deasupra fondului alb, ceea ce creează o opoziție vizuală stranie către margini. Spațiul pictat este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
părții faciale lipsă. Pictorul insistă asupra caracterului incomplet al imaginii oferite prin fereastra ramei sale, mutând o parte din greutatea compozițională în spațiul exterior. Observați că efectul este atât de violent nu numai pentru că știm că fața este o parte indispensabilă a capului. Cunoașterea însăși ar necesita completarea dacă rotunjimea capului n-ar suscita fundamente pur formale. Dacă, de exemplu, rama secționează mâna unui braț, efectul poate fi la fel de neplăcut, dar necesitatea de completare ar fi mai puțin stringentă, deoarece mâna
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și poate fi numit cel mai dificil format, deoarece nu poate sugera efectiv mișcarea sferei cosmice fără a încorpora procedeele excentricității terestre. Totuși, excentricitatea nu este doar tolerată în tondo, ca o concesie necesară adusă condiției umane. Ea este și indispensabilă ca un contrapunct față de centricitatea dinăuntrul compoziției. În relieful lui Michelangelo de la Bargello (vezi figura 42) indicam ponderea dată copilului Hristos prin apropierea față de centru. Prin comparație, capul Fecioarei, îndepărtat de marginea tondoului, părea îndepărtat și secundar. Totuși, în mod
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
caz, prin debarasarea de organizarea în jurul unui centru, limitele se puteau extinde sau contracta fără modificarea caracterului. Problema de bază ridicată de această tendință spre omogenitate nefocalizată este, desigur, dacă nu contrazice afirmația mea conform căreia centricitatea este un aspect indispensabil al oricărei compoziții vizuale. Nu gândesc c-ar fi așa. Să ne aducem mai întâi aminte de afirmația privitoare la necesitatea omniprezenței centrului de echilibru ca fiind limitată la compoziții, mai cu seamă la cele închise. Cerul albastru nu este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dreaptă jos și priveliștea naturii înfloritoare din stânga sus. Oarecum într acolo se lasă bănuită localizarea apariției invizibile către care este orientată exaltant privirea Sfântului Francisc. Acest vector excentric transversal se mișcă diagonal, traversând verticala centrală. Aceasta din urmă este totuși indispensabilă pentru definirea atitudinii omului. El se apropie de locul revelației cât mai mult posibil, dar este oprit de ceva ca un perete de sticlă și pășește îndărăt cu un gest de abandonare pasivă. În mediul nostru controlat gravitațional, diviziunile verticale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și pâinilor rotunde de pe masă. Greutatea mare a grupului din dreapta creează un accent excentric puternic, care servește drept temă abstractă a tabloului: verticalitatea centrală s-a abătut de la poziția sa printr-o încărcătură obositoare. Îngrădirile, substitute ale ramelor O componentă indispensabilă în acest tablou este dată de spațiul închis format de pereți și bufet. Acestea limitează libertatea spațială a femeii, dar, în același timp, susținând nu mai puțin verticalitatea acesteia și contribuind la realizarea unui cadru foarte dinamic prin orientarea lor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
jur nestingherit. Dimpotrivă, ecranul de film este o parte a privitorului, ca un binoclu, în timp ce acțiunea filmului, văzută prin fereastra deschisă de ecran, își urmează cursul independent. Am avut ocazia să discutăm funcția dublă a ramei în pictură. Ca parte indispensabilă a compoziției, ea determină centrul de echilibru și definește poziția spațială a tuturor elementelor picturale. Este o bază internă de referință, precum nota de cheie în muzica tradițională. Numai în al doilea rând scena picturală funcționează ca o lume de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
preferinței mondene pentru diferențele individuale și eliberarea de uniformitate. E o preferință care își are bastionul în arte, filosofie și științele sociale, dar se oprește în mod necesar la științele naturale, în care universalitatea legilor naturii predomină, ca o premisă indispensabilă. Se ajunge la întrebarea dacă schemele organizării vizuale discutate în această carte aprofundează fundamentul funcționării omului, pentru a extrage ceea ce toți oamenii au în comun, sau dacă aceste scheme operează la un nivel atât de ridicat al complexității umane, încât
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
putem spune cu adevărat că nu există undeva nici un centru tonal atunci când lipsește tonica. Și totuși, pot exista lucrări în care interacțiunea centrilor și a vectorilor să nu creeze unitatea echilibrată despre care am afirmat c-ar fi o condiție indispensabilă pentru funcționarea unei compoziții. Să presupunem, de dragul demonstrației, că acesta ar fi cazul pentru unul dintre proiectele arhitecturale mai îndrăznețe ale vremurilor noi, biserica lui Michelucci de pe Autostrada Soarelui, de lângă Florența. Vom vedea centrii și vectorii bănuiți ca atare, aceștia
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Autorii consideră „câmpurile vectoriale mecanisme formale care susțin organizarea modelelor vizuale”. Ei afirmă că, în interiorul creierului, câmpurile vectoriale au fost înzestrate în timpul evoluției biologice pentru a realiza transformări necesare obținerii stabilității perceptive. Se presupune că astfel de mecanisme ar fi indispensabile, deoarece informația vizuală despre mediu este deplasată și deformată de mișcarea noastră spațială și de proiecția optică a mesajelor luminoase pe retina ochilor noștri. Sarcina vitală a compensării acestor deplasări și deformări necesită trei tipuri de transformări, și anume: translație
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
acestor diagrame i-a tentat pe unii artiști să devină suspicioși față de orice schemă compozițională - o neînțelegere care se ivește tocmai atunci când este neglijată distincția la care m-am referit. Trebuie să punem întrebarea: dacă astfel de șabloane schematice sunt indispensabile pentru ordinea și semnificația compoziției artistice, de ce ne par moarte când sunt folosite drept compoziții cu drepturi depline? Observați deci că, și atunci când liniile unei diagrame sunt realizate pentru a reprezenta vectori, ca în figura 6, ele nu reușesc neapărat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
utilizat vârfuri de săgeți pentru a distinge vectorii din figura 6 de formele din figura 5, menite să descrie doar o ordine pur geometrică. Însă efectul este, în cel mai bun caz, foarte modest; iar din moment ce dinamica vizuală este purtătoarea indispensabilă a expresiei artistice, formele simple abstracte sunt contaminate de sărăcia expresiei care a afectat așa-numita artă minimalistă în ultimele decenii. Când arta este menținută departe de simplismul schematic, ea deține numeroase soluții pentru a genera dinamici expresive prin variații
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
la celălalt. Îmi rămâne să mă întorc la ceea ce consider a fi cel mai puternic argument în favoarea dedicării unui timp îndelungat și a unui efort considerabil problemelor compoziției vizuale. Care este scopul compoziției? Cum se justifică faptul că este considerată indispensabilă? Ipoteza generală ar putea fi aceea că scopul compoziției este de a crea o alcătuire bine organizată pentru realizarea unei ordini armonioase, plăcute, și că ordinea este cu siguranță necesară pentru a face o formulare artistică inteligibilă. Ordinea este totuși
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și studiile care se publică în legătură cu metoda sunt foarte puțin răspândite în țară, foarte puțin cunoscute. Fiecare culegător de folclor, indiferent de pregătirea intelectuală, ar trebui să aibă un minim de cunoștinețe despre fenomenul folcloric, să posede câteva in instrumentele indispensabile investigației: o fișă sumară monografică, o fișă de repertoriu elaborată pe genuri la o problematică anume ce trebuie urmărită pe teren ș.a. Acestea ar putea fi publicate de specialiști, tradiția metodologică românească fiind una din cele mai valoroase din Europa
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și studiile care se publică în legătură cu metoda sunt foarte puțin răspândite în țară, foarte puțin cunoscute. Fiecare culegător de folclor, indiferent de pregătirea intelectuală, ar trebui să aibă un minim de cunoștinețe despre fenomenul folcloric, să posede câteva in instrumentele indispensabile investigației: o fișă sumară monografică, o fișă de repertoriu elaborată pe genuri la o problematică anume ce trebuie urmărită pe teren ș.a. Acestea ar putea fi publicate de specialiști, tradiția metodologică românească fiind una din cele mai valoroase din Europa
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
autori mai adaugă la aceasta încă două elemente principale ale creativității: senzitivitatea și ingeniozitatea. Senzitivitatea este facultatea de a simți de a fi sensibil. Aria și profunzimea sensibilității depind de spiritul de observație. Ingeniozitatea indică spiritul inventativ și de inițiativa-calităti indispensabile creativității umane. Expresivitatea exprimă culoarea, forma, mărimea, ritmul, simetria, asimetria și dinamica, cu cât este mai expresivă opera de artă cu atât mai mult ne place. Dezvoltarea creativității nu poate fi dezvoltată fără a înțelege ce-i acela mijloc de
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
manualul trebuie să depășească o simplă completare a cunoștințelor și să prevadă, în limitele activității solicitate elevului: să pună în valoare formarea capacităților și competențelor; să constituie un sprijin pentru acumularea achizițiilor; Xavier Roegiers consideră că „dacă prezența lor este indispensabilă, nu este obligatoriu ca acestea să fie funcțiile principale ale unui manual școlar.” El apreciază că este suficient să apară doar ca funcții secundare (un manual conceput anterior în termeni de definire a cunoștințelor sau de consolidare a achizițiilor, se
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
relații interpersonale și de a comunica cu orice tip de client (elev), indiferent de nivelul de pregătire al acestuia, par să fie cea mai dezirabilă abilitate pentru toate categoriile de consilieri. Consilierul trebuie să dispună de unele caracteristici personale considerate indispensabile: calmul și răbdarea, viziunea pozitivă asupra oamenilor, capacitatea de comunicare interpersonală, deschiderea la schimbare, capacitatea de a tolera ambiguitatea, simțul umorului, onestitatea și sinceritatea, capacitatea de ași recunoaște propriile greșeli, realismul, capacitatea empatică, capacitatea de a accepta oamenii așa cum sunt
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]