3,659 matches
-
Cluj-Napoca, 2002, p. 41) consideră că dramaturgul creează aici o adevărată utopie politică, girată de recunoașterea unui erou al contemporaneității ca Garibaldi care, la rândul lui, fusese girat el însuși prin autoritatea Papei de la Roma. Leonida e liberal. În mintea inocentă a acestui personaj, care respectă cu sfințenie ceea ce se scrie în gazetă, ideile de libertate, revoluție și progres se învălmășesc într-un haos amețitor. Spre deosebire de Jupân Dumitrache sau de Chiriac, Leonida nu devine căpitan în garda națională și nu speră
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Pentru a scăpa de pedeapsă, la 3 noiembrie 1791, ei se prezintă singuri în fața mitropolitului, se umilesc și se pocăiesc, susținând că n-au știut că au comis un păcat atât de grav. Oare i-a crezut Prea Sfinția Sa? Chiar erau inocenți așa cum voiau să pară? Mitropolitul nu i-a crezut, dar a închis ochii pentru a nu da amploare Cazului, mai ales că la mijloc se afla un copil. Cei doi privesc separarea și, ca urmare a tinereții lor, au și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vom fi liberi!" Fără să știe, poate, ei repetau un strigăt pe care strămoșii lor n-au ezitat, în alte vremi, să-l arunce ca o sfidare în fața despotismului, a injustiției, a minciunii înrobitoare. O legătură tainică, pecetluită cu sânge inocent, se refăcea sub ochii mirați ai lumii. Era angajamentul demnității regăsite, era voința de a se opune până la capăt răului, acelui rău care, nutrit din toate aluviunile istoriei, luase un nume și pecetluia definitiv o epocă. Minunea s-a produs
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
XXV, 15 (13 aprilie 1990), p. 1 A DOUA MOARTE În plină febră electorală și oarecum pe măsura ei, lumea pare a se elibera de obsesia tragediei care a produs Revoluția din Decembrie și i-a însoțit primii pași. Jertfele inocente, cutremurătoare inițial, se învăluie progresiv în ceața uitării, cursul evenimenteleor e revizuit drastic, până la nerecunoaștere. În piețele confruntării cu dictatura mai pâlpâie câte o candelă, presa mai evocă unele mărturii, adesea deconcertante, pe când discursul oficial asupra schimbărilor survenite e tot
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să limiteze acel exercițiu, ea se subminează în fond pe sine. Convorbiri literare, 19-20 (28 iunie-11 iulie 1990), p. 3 O TEMPORA!... Telefoanele anonime, la fel de necuviincioase pe cât de stridente în agresivitatea lor, amenințări voalate sau deschise, fie și prin intermedii inocente, îmi spun că răul la care mă refeream în unele articole n-a fost câtuși de puțin exagerat. Răul acesta există, îl întâlnim pretutindeni, sub diverse forme, și iată că el se arată socialmente activ, inhibant, generator de frică. O
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
i-a spus odată un simplu artizan regelui Prusiei, când acesta a dorit să-și adjudece mica proprietate a aceluia. Unde ne sunt judecătorii? Ei ar trebui, spre onoarea justiției, să se intereseze acum de soarta lui Marian Munteanu, victima inocentă a miopiei politice, a intoleranței și barbariei. Eliberarea lui imediată și fără condiții se impune*. România literară, XLVIII, 164 (11 iulie 1990), p. 1 POLITICĂ ȘI DEONTOLOGIE Exercițiul puterii, într-o lume așezată, nu este impunisabil. Cu cât mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cântat. Echipe artistice din partea locului și de peste Prut și-au dat concursul, iar o prea distinsă actriță a știut să emoționeze adânc adunarea, legând gestul comemorativ cu datoria pe care o avem, neștearsă, față de tinerii noștri eroi din Decembrie: jertfe inocente, îndemnând cu irepresibilă forță ca și eroul necunoscut din baladă, la asumarea unei conduite vrednice de puritatea lor. Asupra acestei conduite istoricul Neagu Djuvara a ținut dealtfel să atragă luarea aminte, convins fiind că numai o atitudine critică față de trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rămâne cu răspuns ambiguu. Ar putea fi Fodère, daca urmărim sensul de mișcare al intrării lui în scenă și atunci suntem în sfera spionilor, a trădătorilor. Dacă avem în vedere descrierea cadrului în care apare, ar putea fi Lazăr, victima inocentă, care, spre finalul filmului, este împușcat dintr-o confuzie. Emanou se oprește din coborâre. Costumul sau are aer futurist. Din modul în care este îmbrăcat, spectatorul poate deduce că Emanou aparține unui alt timp, al viitorului. Ideea depărtării temporale de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
îi povestește lui Lilbe viața lui Isus pentru a o determina să se comporte bine întrucât a fi bun este mai complex și mai bine decât viața ei anterioară. [...]Tonul este de copil care repeta povestea bunicuței, este cel al inocentei care contrastează cu infanticidul pe care l-a comis perechea. În Cementerio de automóviles, Emanou însuși relatează povestea nașterii sale. Lăsând la o parte antropomorfismul, ceea ce atrage atenția este faptul ca protagonistul vorbește la persoana întâi, ceea ce ne permite, în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
antropomorfismul, ceea ce atrage atenția este faptul ca protagonistul vorbește la persoana întâi, ceea ce ne permite, în mod evident, să-l identificăm pe Emanou. Tonul infantil este același din Oración, de vreme ce acest nou Crist face și bine și rău cu aceeași inocentă.") 107 "DILA: Oh! Très bien! Tu sais tout. Je te le dis: tu dois avoir quelque chose en țoi, ou bien tu dois être le fils (elle montre le ciel et dit gauchement) de quelqu'un... de quelqu'un, disons
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
frenetica."18 Sábato trăiește cu nostalgia absolutului, pentru ca viața să, strâns legată de istoria țării sale, cu aspectele sale profunde și tragice, se compune dintr-o succesiune de iluzii pierdute, care înseamnă tot atâtea absoluturi pierdute: prima este desprinderea de inocentă copilăriei, iar Cioran nu este departe de deziluzia copilului smuls din paradis și aruncat dintr-o dată într-o lume străină. Oscar Wilde spunea că orice om se naște rege și moare în exil; copii fiind, atât Sábato, cât și Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Marele secret al orbilor 26, ceea ce îl situează în strânsă legătură cu sălbaticia universului, dar, prin acest delict, acesta caută lumină în subteranele sufletului, caută salvarea, poate prin iubire. Fernando merge pe urmele uzurpatorilor echilibrului originar, fiind un devorator al inocenților, un hoț de absolut, dar pe care il salvează iubirea unor oameni că prietenul de care își amintește cu nostalgie Sábato: Îmi amintesc iubirea pe care o avea prietenul meu, Tortorelli, pentru copacii lui. Era emoționant, ajungea chiar să îmbrățișeze
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
umane. Ceea ce face Fernando violând Marele secret al orbilor 78 îl situează în strânsă legătură cu sălbaticia universului, delictul sau constând în a căuta lumină în subteranele sufletului. "Fernando merge pe urmele uzurpatorilor echilibrului original"79, fiind un devorator al inocenților, un hoț de absolut. Castel, precum și Fernando sunt personificarea pasiunii, a caracterului impulsiv, acesta din urmă are în comun cu Sábato lupta contra puterilor râului, teoria să asupra diavolului și viselor, credința să în spiritism și magie. De cealaltă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
iubirea. Nici Martín, nici Alejandra nu reușesc să se mențină departe de forțele râului, pentru că sunt personaje pure, care "trebuie să-și piardă sensul și credința în absolut, prăbușindu-se în drumul lor spre acesta"85. Reușesc să se salveze inocenții din tenebrele unui Fernando sau ale unei Alejandra? Martin se salvează, chiar dacă în ultimul ceas, prin intervenția deținătoarei acelei purități umile, modeste, cotidiene: Hortenzia Paz, una din marile reușite ale literaturii hispano-americane, întruchiparea prieteniei, a bunătății, a balsamului însuși. Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
87 Nimic nu-i mai frumos decât muzică, ce mai... Pe urmă, mai sunt florile, păsările, ce știu eu... Păcat că pisică de la cafenea mi-a mâncat canarul. Era ca un prieten pentru mine."88 În fond, bunătatea Hortensiei este inocentă, dar și cathartica; se află dincoace, dar, totodată, dincolo de rău. Este unul dintre purtătorii de speranță și absolut, este însuși Sábato, cu tristețile și neliniștile sale, dar și cu încrederea că "pentru ceva tot ne-am născut pe acest pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
omului, el este pentru optimiști un dezastru, iar scepticilor le confirmă temerile. Iată ce-i mărturisește Cioran lui Savater:53 "A scrie cărți are ceva în comun cu păcatul originar, căci, ce este o carte, daca nu o pierdere a inocentei, un act de agresiune, o repetiție a căderii noastre? Să publici tarele tale ca să-i distrezi sau să-i exasperezi pe altii! Ce ticăloșie pentru intimitatea noastră, o profanare, o erezie! Și, în același timp, o ispita. Știu ce vorbesc
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ridică deasupra calamitaților exterioare și interioare -, reînvie din cenușă și poate că ar putea oricând repeta miracolul genezei. Sábato așează grandoarea și gingășia dincolo de rău, dar și dincoace de el, în momentele de tandra și măruntă fericire, de modestie și inocentă. La Sábato, însăși culoarea neagră este susceptibila de nuanțe. Coborârea în subteran este pentru Fernando Vidal Olmos 92 o călătorie luciferica, în timp ce, întreprinsă de Sábato-personaj, "dobândește un caracter orfeic și chiar golgotic, autorul vrea să împărtășească și, dacă e posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lume, indignarea cvasi-universală nu schimbă nimic, sau nu schimbă mare lucru: deocamdată, această activitate economică rezistă (s-au stabilit, totuși, anumite "cote", adjuvanți pentru o conștiință curată). Ilustrarea perfectă a "ororii economice" atât de bine numite de Rimbaud este masacrul inocenților, tolerat, organizat, mecanizat, remunerat pe toate latitudinile globului. Pe lângă puiul de focă și de miel, ce poate fi mai înduioșător, mai inocent, mai adorabil decât un pui galben care tocmai a ieșit din găoace? Dimensiunea lui (încape în palmă), culoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
adjuvanți pentru o conștiință curată). Ilustrarea perfectă a "ororii economice" atât de bine numite de Rimbaud este masacrul inocenților, tolerat, organizat, mecanizat, remunerat pe toate latitudinile globului. Pe lângă puiul de focă și de miel, ce poate fi mai înduioșător, mai inocent, mai adorabil decât un pui galben care tocmai a ieșit din găoace? Dimensiunea lui (încape în palmă), culoarea, puful, piuitul afectuos, agilitatea pe care o arată imediat după eclozare, toate converg în a-i asigura, măcar la început, un statut
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
reîntoarcerii acasă dintr-un ezil îndepărtat-. Jean Bautiere Carte a copilăriei evocate din „perspectiva depărtată și duios nostalgică a maturității Amintirile lui Creangă reprezintă o operă unică în literatura română prin forța cu care a reușit să comunice miracolul vârstei inocente, prin farmecul neegalat al limbajului și prin umor-. Așadar opera lui Creangă este rodul muncii și talentului unui om dotat, superior, prin care „poporul întreg a devenit artist individual-. Tudor Vianu Umorul din Amintiri din copilărie : Marea putere a seducției
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dar și al organizațiilor socialiste de a distruge fronturile populare în Franța și în Spania 13. Cinci luni mai tîrziu, al doilea proces împotriva centrului antisovietic troțkist de abia dacă străpunge zidul neîncrederii. Puține ziare franceze îi consideră pe acuzați inocenți. Va trebui un al treilea proces, în martie 1938, pentru ca acest curent să se schimbe și pentru ca mărturiile, cu grijă alese, să apară drept mașinațiuni. Alianțele se desfac și republica spaniolă se prăbușește. Tensiunile cresc, iar antifascismul este mai mult
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Rosenberg sînt executați? De ce să pui la îndoială procesele din rîndul democrațiilor populare cînd în multe țări sînt demiși funcționari pentru apartenența lor la partidul comunist? Nu era logica lui Eluard cînd declara: Am prea mult de a face cu inocenții care se proclamă inocenți, pentru a mă ocupa cu vinovații care se proclamă vinovați? Jorge Semprun, fost ministru socialist spaniol, amintea că era, de asemenea, epoca în care activitățile PCE din Franța erau interzise, fără a se delimita de regimul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
să pui la îndoială procesele din rîndul democrațiilor populare cînd în multe țări sînt demiși funcționari pentru apartenența lor la partidul comunist? Nu era logica lui Eluard cînd declara: Am prea mult de a face cu inocenții care se proclamă inocenți, pentru a mă ocupa cu vinovații care se proclamă vinovați? Jorge Semprun, fost ministru socialist spaniol, amintea că era, de asemenea, epoca în care activitățile PCE din Franța erau interzise, fără a se delimita de regimul franchist. Cum ai fi
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
regele a revocat Edictul de la Nantes, înlocuindu-l cu cel de la Fontainebleau. Acest Edict i-a exilat pe pastorii protestanți, a demolat bisericile acestora, a instaurat botezarea forțată; noul Edict a fost aspru comentat în Europa protestantă, și chiar Papa Inocent al XI-lea a criticat violența cu care a fost pus în practică. Cu toate acestea, poziția de putere centrală a Franței nu putea fi menținută fără implicarea în marile războaie europene. Deși pe patul de moarte, Ludovic a recunoscut
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
potopului. Deschiderea spirituală a acestei simbolizări străvechi sezoniere atinge apogeul în imaginea unei mame-fecioare (comprimare a imaginilor simbolice ale "pămîntului-mamă" și "pămîntului-dorință"). Imaginea adaugă caracterului fertilității vegetale prin intermediul simbolismului "roadelor pămîntești: mijlocul de satisfacere adorinței naturale" -caracterul moral al purității inocente pusă exaltării dorințelor. Fecundat de soarele devenit spirit-tată, pămîntul-mamă fecioară nu mai dă naștere doar vieții vegetale, ci și vieții ființei spiritualizate: eroul victorios al miturilor. Simbolizarea se concentrează în final în simbolul unei pămîntene (în mitul creștin, Maria), care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]