8,637 matches
-
Prin urmare, a apărut ideea că dublarea este strâns legată de posibilitatea de a marca acuzativul prin pe. Așa s-a născut ipoteza că elementul clitic absoarbe cazul, astfel încât verbul nu mai poate atribui caz nominalului coreferent. Prin urmare, este inserată prepoziția (gramaticalizată 171) pe, ca un mijloc de a atribui caz nominalului. Cliticul și nominalul dețin același rol tematic. (iv) În structurile cu complement direct antepus și cu dublare, cliticul marchează poziția noncanonică a complementului, care este antepus, fiind topicalizat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de a atribui caz nominalului. Cliticul și nominalul dețin același rol tematic. (iv) În structurile cu complement direct antepus și cu dublare, cliticul marchează poziția noncanonică a complementului, care este antepus, fiind topicalizat. Poziția canonică este postverbală. Cliticul pronominal este inserat pentru a exprima cazul nominalului antepus, care este într-o poziție nespecifică și al cărui caz nu este marcat prin prepoziția gramaticalizată pe (deoarece nu este +personal): (35) a. Scaunul l-am rupt. b. *Scaunul am rupt. (v) În altă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ipoteze: ipoteza nespecificării și ipoteza claselor nominale (neutrul ar constitui o a treia clasă nominală, care este selectată de un centru care conține numărul și genul. Dacă acceptăm ipoteza claselor nominale, trebuie să presupunem că deasupra sintagmei coordonate se poate insera un centru care conține trăsăturile de gen și număr (fuzionate) și că trăsătura de clasă nominală poate avansa la nivelul sintagmei coordonate. Dacă acceptăm ipoteza nespecificării, trebuie să explicăm de ce pronumele neutre care au un antecedent nominal au altă formă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
funcționale din sintaxă sunt lexicalizate (li se atribuie un conținut fonologic la spell out) prin Inserția Vocabularului, care are loc în morfologie. Itemii de vocabular sunt individuali, fiind alcătuiți dintr-un exponent fonologic și trăsăturile asociate cu acesta și sunt inserați așa încât itemul cu cel mai mare subset de trăsături din nod va câștiga în fața competitorilor săi. Motivația arhitecturii propuse de MD: nu se justifică un Lexicon generativ, adică nu există un Lexicon extrasintactic în care să aibă loc orice tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
În funcție de acest criteriu, autoarea identifică două clase de limbi ergative: (a) în prima clasă, absolutivul este realizarea morfologică "default" a trăsăturii Cazului abstract, folosită atunci când nicio realizare a unei trăsături de Caz specifice nu este disponibilă; cazul morfologic "default" este inserat atât pentru Cazul nominativ al subiectului intranzitiv, cât și pentru Cazul acuzativ al obiectului tranzitiv; această situație din limbi ca warlpiri, niuean, enga este paralelă cu realizarea nulă a nominativului și a acuzativului în engleză (situație de sincretism morfologic); (b
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
morfologice ale Cazului abstract evidențiază relația imperfectă dintre morfologie și sintaxă. Două tipuri de trăsături cazuale abstracte sunt atribuite/verificate în sintaxă (în PM): (a) Caz inerent (Chomsky 1986), atribuit unui/verificat de un DP în poziția în care este inserat; această poziție determină și interpretarea semantică; (b) Caz structural (Chomsky 200024, 200125, 200426), atribuit prin c-comandă celui/verificat de cel mai apropiat DP aflat într-o poziție tematică. Programul Minimalist (teoretizat de Chomsky 1995 [1993]) este varianta curentă a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
proiecției VP, fiind cel mai înalt adjunct al proiecției lexicale VP. Spre deosebire de Marantz (1984), la Nash (1995) nu există implicația că obiectele ar fi proiectate diferit în limbile ergative și în cele acuzative; în ambele tipuri de limbi, obiectul este inserat ca soră a verbului lexical. 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical Ipoteza că ergativul este caz nonstructural are numeroși susținători 28: Woolford (199729, 2006), Anand și Nevis (2006), Butt (1995)30, Legate (2006), Mahajan (1990)31, Massam (2002)32
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
al obiectului: a. Forma logică a D: <e, π> → π b. Conținut: ˘[D(eat−mânca)](x)↔∃y˘[eat−mânca(y)](x) c. Stilul Montague: λx∃y[eat−mânca(y)(x)] Detranzitivizarea diferă de pasivizare numai prin poziția în care este inserată variabila cuantificată existențial: ultima poziție, în cazul pasivului și penultima, în cazul detranzitivizării. (c) Reflexivizarea (R) este o operație care pune semnul identității între cele două argumente ale unei relații, reducând-o la o proprietate. Această operație afectează deci atât
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
valență) și problema statutului de argument intern vs argument extern al lui se. A. Se argument (a) În analiza tranzitivă/pronominală, susținută în studii precum D'Alessandro (2001)143, Dobrovie-Sorin (1998), Fontana, More (1992)144, Rizzi (1986), cliticul se este inserat ca un argument intern sau leagă un nominal vid, aflat în poziția de argument intern. DP nonclitic este inserat ca argument extern al predicatului tranzitiv; v atribuie Acuzativul, iar T atribuie Nominativul: TP 3 DPi1 T' 3 SE j1+TNOM
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitivă/pronominală, susținută în studii precum D'Alessandro (2001)143, Dobrovie-Sorin (1998), Fontana, More (1992)144, Rizzi (1986), cliticul se este inserat ca un argument intern sau leagă un nominal vid, aflat în poziția de argument intern. DP nonclitic este inserat ca argument extern al predicatului tranzitiv; v atribuie Acuzativul, iar T atribuie Nominativul: TP 3 DPi1 T' 3 SE j1+TNOM vP 3 t i1 v' 3 vACC VP 3 V DPi1 Analiza tranzitivă/pronominală (Alboiu, Barrie, Frigeni 2004: 3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Alboiu, Barrie, Frigeni 2004: 3) (b) Analiza inacuzativă (Kayne 1988145, McGinnis 1999146, Pesetsky 1995, Sportiche 1998147): cliticul se este un argument extern al unui predicat ușor (engl. light), v, lipsit de proprietatea de a atribui Caz. Constituentul DP nonclitic este inserat în poziția de argument intern al proiecției VP. T atribuie nominativul. TP 3 DPi1 T' 3 TNOM vP 3 SE j1 v' 3 v VP 3 V DPi1 Analiza inacuzativă a elementului se argument (Alboiu, Barrie, Frigeni 2004: 4) Alboiu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
satisface două roluri tematice (vezi supra, 4.2.3.), prin deplasare (predicat de tipul V (x, x)). Autorii adoptă ipoteza formulată de Hornstein (1999150, 2001151), care susține că rolurile tematice sunt trăsături care se verifică prin deplasare. Unicul DP este inserat mai întâi în poziția de complement al VP, iar apoi în poziția Spec,vP, din considerente tematice. Dacă numărul rolurilor tematice care trebuie satisfăcute este mai mare decât cel al DP-urilor prezente, atunci deplasarea DP va asigura verificarea tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
extras, o urmă, o categorie vidă, ci o copie, iar urmele sunt interpretate ca fiind variabile. Teoria copierii permite reconstituirea întregii istorii derivaționale. Derivarea elementului se dintr-un DP plin (în cazul reflexivelor derivate) se realizează astfel: unicul DP este inserat cu un set complet de trăsături φ; în mișcarea din poziția de argument intern spre cea de argument extern, acest DP verifică trăsăturile φ ale v și primește Cazul acuzativ de la v; în poziția de argument extern, DP intră în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Concluzia autorilor este că reflexivele derivate sunt predicate tranzitive pentru că un singur DP satisface două roluri tematice, prin mișcare. Aceste construcții au proprietăți comune și cu inergativele, și cu inacuzativele, ca o consecință a faptului că singurul DP disponibil este inserat mai întâi ca argument intern, apoi ca argument extern, valorificând atât trăsăturile categoriei v, cât și pe cele ale categoriei T. În cazul reflexivelor inerente, se nu poate fi inserat în poziția de argument intern: este un argument suprimat lexical
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca o consecință a faptului că singurul DP disponibil este inserat mai întâi ca argument intern, apoi ca argument extern, valorificând atât trăsăturile categoriei v, cât și pe cele ale categoriei T. În cazul reflexivelor inerente, se nu poate fi inserat în poziția de argument intern: este un argument suprimat lexical, care se poate exprima printr-un GPrep. Reflexivele inerente acceptă grupuri prepoziționale (lexicalizate sau nu): Studenții se abțin (de la comentarii) Los alunos lembraram-se (do exame). Propunerea autorilor este că acest
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structural numai în anumite limbi. Greaca, spaniola nu au acuzativ structural, de aceea auxiliarul 'a fi' nu apare cu reflexivele și cu inacuzativele. O limbă optează pentru auxiliarul 'a fi' numai dacă verbul atribuie acuzativ structural. Trăsătura de acuzativ este inserată în intrarea verbală din Lexicon; trăsătura de acuzativ a verbului afectează operațiile de aritate; dacă operațiile se aplică în Lexicon, Cazul acuzativ e redus; dacă se aplică în Sintaxă, Cazul acuzativ este absorbit de se/si. Mecanismul de reducere cazuală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
expletiv este acceptată de verbele inacuzative prototipice și de verbul 'a fi'; expletivul și subiectul verbului sunt în competiție pentru aceeași poziție structurală. Mackenzie (2006: 18−19) reia explicații formulate anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate în poziția înaltă a subiectului în D-Structură; inergativele nu acceptă subiect expletiv pentru că subiectul lor este generat exact în această poziție; Richards și Biberauer (2005)32 au analizat expletivele ca fiind fuzionate extern în Spec,vP și apoi avansate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
extern e absent, și ca avere 'a avea', dacă argumentul extern e prezent. Concluzia lui Moro (1998: 160), reluând cu metode de cercetare moderne ideea lui Benveniste, este că 'a avea' este forma pe care o ia copula atunci când sunt inserate două argumente. Pornind de la o teorie mai veche a lui Chomsky (1988), conform căreia toate proiecțiile Agr sunt instanțe ale aceleiași entități, diferența dintre Cazuri decurgând din tipul de element cu care se combină Agr (pentru nominativ, cu T, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este vorba de o simplă partiție timp−aspect în această limbă, ci de o partiție determinată de semantica grupurilor nominale: nominalele inanimate urmează tiparul ergativ, iar celelalte, tiparul acuzativ. Pasivul este folosit foarte rar și are realizare morfologică − o particulă inserată între rădăcină și desinență. Opoziția activ/pasiv se manifestă regulat numai la persoanele 1 și 2. NEWARI Limbă din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană. Cea mai importantă limbă vorbită în Nepal. Circa 400 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nimic despre progresele biologiei, nimic despre psihoterapiile individuale sau de masă; nimic despre schimbările de paradigmă în științe, indisociabile de teoriile comunicării, nimic sau doar generalități despre lingvistică. A trata comunicarea fără a face loc acestor domenii, fără a le insera într-un aparat critic, nu înseamnă că tratezi despre comunicare. Și a crede că prin critica făcută comunicării prin mass-media se epuizează problema înseamnă a lua un copac drept pădure. 2. Jacques Ellul: Tehnică și societate A) Caracterele sistemului tehnic
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
constitutive? Ea constă în contextul său care este structură în timp48. A pune structura care leagă înseamnă să spui că orice comunicare necesită un context, că fără context nu există sens, și contextele nu au sens decît pentru că ele se inserează într-o clasificare de contexte, formînd noi contexte. Și constituirea printr-un context apare drept ceea ce este: o gramatică. O nouă gramatică a comunicării, fără legătură cu cea veche, analitică, substanțialistă, divizantă. "Rămîn fidel ipotezei că pierderea de către noi a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cel al districtului metropolitan al Mexico sunt mai mari decât bugetul unei duzini de state mici. De fapt, influența unor megaorașe e mai mare decât a unor asemenea state. Implantarea organizațiilor internaționale Organizațiile internaționale sunt găzduite și funcționează în orașe inserate în rețele internaționale dezvoltate. Ele sunt, de asemenea, reprezentative pentru așa-numitele "societăți globale"18 pe cale să se nască. Două treimi dintre sediile și secretariatele celor mai însemnate zece mii de organizații internaționale și nonguvernamentale se află în 63 de orașe
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și statutului; i) să ia parte la toate adunările generale și să vegheze că dispozițiile legii, ale actului de constituire sau ale statutului să fie respectate de către administratori. ... Cenzorii pot să asiste la întrunirile administratorilor și să facă să se insereze în ordinea de zi a acestor întruniri și în cea a adunărilor generale propunerile ce vor crede de cuviință. Cenzorii deliberează întruniți într-un comitet, la care iau parte personal și decid cu majoritatea simpla. Dacă nu se poate întruni
LEGE nr. 36 din 30 aprilie 1991 (*actualizată*) privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107545_a_108874]
-
poezii Îngrijită de tânărul cronicar literar al revistei Contemporanul, Nicolae Manolescu, a venit ca urmare a unor „plângeri” ale unor scriitori precum Cicerone Teodorescu, Eugen Jebeleanu, Boureanu și alții din gruparea lui Stancu; sub pretextul că Manolescu a „Îndrăznit” a insera În antologie poeți „fasciști”, precum Baciu sau Radu Gyr, Își descărcau În fapt frustrarea de a nu fi prezenți ei Înșiși În antologie sau nu Într-o măsură „suficientă”!Ă 7 Succes și valoare: teme, „motive” ale eternei actualități sociale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de marasmul cultural din ultimul deceniu al ceaușismului, a scris un splendid studiu despre romanul meu Îngerul de gips, care, la apariție, din ordinul partidului, nu a avut parte decât de critici vehement negative; fapt și mai lăudabil, vrând să insereze acest studiu Într-o carte - mi se pare ultima ei apariție Înainte de emigrare -, a trebuit să lupte cu Marin Preda, directorul Editurii Cartea Românească, gelos, se pare, pe orice elogiu care se făcea unui confrate de marcă... Evident, un spirit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]