4,420 matches
-
în acest an școlar au fost înscrise un număr de 135 de eleve. An de an numărul acestora va crește, așa că, profitând de un amplu program național de construcții școlare demarat în anul 1921, membrele acestei societăți vor cere cu insistență și vor primi aprobarea și o parte din banii necesari pentru construirea unui local nou care a dăinuit până în zilele noastre când, în 2004 a fost demolat, făcând loc unei construcții noi care astăzi adăpostește școala generală nr. 6 „Mihai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
grav bolnav, cu un început de ciroză care, mai târziu, i-a cauzat și decesul. De asemenea, se mai alesese și cu o paralizie a nervului facial, plus o afecțiune renală. Cu toate acestea, dar și cu multe justificări și insistențe, în anul 1955 a fost reîncadrat în învățământ, dându-i-se chiar și postul de director al școlii din Ferești pe care, oricum, îl avea înainte de arestare”. p. Vor putea fi puși vreodată în posesia pământului părintesc frații Busuioc? Întrebarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o cu totul altă factură, iar sobrietatea, rigoarea, științificitatea erau cuvinte de ordine în "fișa postului" de prelector. 6. Prelecțiunea ca ritual Deși, cel mai adesea, discuțiile despre ritualul prelecțiunilor intră în categoria anecdoticii literare, ele sunt importante pentru sublinierea insistenței cu care s-a încercat individualizarea, sau, într-un termen de factură recentă, personalizarea acestui tip de conferință. Și, în bună mă-sură, conferirea acestui caracter de incon-fundabilitate a reușit cu succes. Fie și pentru că, așa cum observă Panu, toată lumea înțelesese
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
balcanică sesizează Edgar Papu, propunînd o provocatoare comparație cu Ghepardul lui Lampedusa: "Spre deosebire de excesivul prinț Salina, personajele lui Matei Caragiale au ceva încrîncenat, de delectatio morosa, de spirite subterane, unde sub orgolioasa încăpățînare turcească se ascunde premeditatul calcul diabolic. Această insistență plină de ură pe o poziție pierdută, de care ei sunt atît de mîndri în cilibia lor, trădează, în fond caracterul suspect al veleității de "subțirime" afișată și ea cu o prea ostentativă "discreție". Ei nu au acea degajare elegantă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
să-i agraveze starea, prin faptul că devine în cele din urmă o obsesie, un „complex” întrucât, prezentă excesiv în conștiința personajului, ea are drept urmare neîncrederea acestuia în puterea propriei sale logici și, ca un reflex imediat, neîncrederea în celălalt. Insistența pe excesul de luciditate a personajului holbanian stă la baza majorității exegezelor romanului. Scriitorul susține însă, într-un interviu, că „e numai o iluzie pe care și-o face eroul, Sandu.” Acesta „nu face observație fără să întrevadă și posibilitatea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de o tehnică a anticipării. Povestea lui Hasnaș se lasă așteptată și promite a fi la fel de interesantă ca și cea a lui Mavrodin. Am subliniat deja notarea anumitor gesturi sau replici ale lui Hasnaș care precedă confesiunea sa anticipând-o. Insistența lui Mavrodin de a cunoaște trecutul Ilenei se constituie și ea într-un factor anticipativ al confesiunii ce va urma și prin care personajul va avea ocazia să-și înțeleagă mai bine propriul trecut. Rămânând la nivelul arhitecturii narative a
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
va fi exploatată pe larg în Noaptea de Sânziene, unde cuvintele subliniate ambiguizează și mai mult discursul, provocându-l pe cititor la descoperirea sensurilor ascunse ale romanului. Tot valoare simbolică au și anumite detalii asupra cărora autorul se oprește cu insistență, decupându-le practic din decorul general. Eliade folosește tehnica cinematografică a gros-planului focalizând diferite obiecte pentru a sublinia, prin izolarea lor, anumite sensuri nebănuite ale operei. Cel mai elocvent exemplu este, poate, descrierea mâinii Ilenei, chiar în primul capitol: ,,Și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
desprinzându-se mâna Ilenei, palidă cu degetele foarte lungi, aproape transparente. [...] Degetele mi sau părut neobișnuit de însuflețite, parcă ar fi fost singurul lucru viu printre toate acele fragmente de viață îmbulzite în salon.” (p.12) Dacă la prima vedere, insistența asupra acestui detaliu pare a avea o natură lirico-descriptivă, vom vedea în continuare că focalizarea asupra mâinii Ilenei nu este întâmplătoare, ci se află în strânsă legătură cu motivul central al confesiunii lui Mavrodin: ,,Și mai era ceva, un amănunt
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pregătiți pentru manifestarea lui Dumnezeu sau pentru absența lui Dumnezeu, deoarece lucrurile se înrăutățesc mereu"34. La această listă se pot adăuga exemple de la începutul secolului al XX-lea, cum ar fi stupida empatie a bătrînului Wittgenstein pentru stalinism și insistența sa asupra faptului că filosofia ar trebui să lase totul așa cum este. Un alt exemplu este detașarea rece a lui Ernst Jünger de tot tărăboiul din jurul său, tergiversarea sa după ce a trăit direct nihilismul distructiv al Celui de-al Treilea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
trebui să susțină "principiile legalității, ale libertății de exprimare și de asociere, precum și protecția sferei "nestatale" contra incursiunilor realizate de către stat". Dar, argumenta Wood, aceste principii sînt deja specificate și incluse în abordarea marxistă, a cărei adevărată forță constă în insistența puternică pe faptul că însăși diviziunea dintre societatea civilă și stat vorbește despre capitalism. Wood s-a dovedit a fi visul oricărui preopinent. Împotriva atacului meu inițial, că discursul marxist asupra societății civile moderne este inspirat de o gîndire monistă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de morți și răniți sau afectați psihic. Cum pot fi explicate procesele distructive de acest fel? Contrar explicației populare foarte frecvente, naționalismul nu este cauzat de reapariția periodică în sufletul uman a instinctelor atavice de Blut und Boden. Astfel de insistențe pe rădăcinile primordiale ale naționalismului evidențiază corect dimensiunile sale profund emotive, dar fără o înțelegere istorică nu se poate explica de ce naționalismul apare atunci și acolo unde apare. În plus, naționalismul contemporan în variantă sîrbă, franceză, engleză sau georgiană nu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nedrept cu realizările sale, în ciuda dovezilor evidente că alte civilizații eu nu voi dezvolta această idee foloseau de mult metode sofisticate de pacificare și în ciuda faptului, adaugă Elias în continuare, că modul european inițial de civilizare este potențial autoparalizant. Această insistență asupra limitelor autodistructive ale procesului civilizator este deosebit de importantă, deoarece scoate în evidență o sursă exogenă de necivilitate în societățile civile. Teza lui Elias poate fi prezentată pe scurt: procesul civilizator modern are legături directe cu formarea și dezvoltarea statelor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
violență găsindu-le sursa în structurile instituționale specifice ale societății civile. Aici trebuie să facem încă o distincție importantă: între explicațiile centrate pe capitalism și explicațiile, mai cuprinzătoare, centrate pe societatea civilă. *** Exemplul cel mai influent din prima categorie este insistența cu care Marx a pus accentul pe conflictul potențial al relației muncă plătită/capital. Era burgheză modernă, a remarcat Marx, este unică prin aceea că ea efectuează o separare a formelor de stratificare politică și socială. Ea subdivide specia umană
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în Europa modernă timpurie a sferei publice burgheze și apoi a "înlocuirii unui public cititor care dezbătea în mod critic probleme de cultură cu masa publică de consumatori de cultură"3. Comună fiecăreia dintre aceste interpretări a vieții publice este insistența cu care se afirmă că societățile civile dominate de economii structurate pe producția de mărfuri încurajează egoismul moral și dezinteresul pentru binele public, maximizează timpul pe care cetățenii sînt obligați să-l aloce muncii plătite, lipsindu-i în acest fel
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
organizaționale sînt prin urmare considerate ca țeluri în ele însele. Mișcările sociale includ în mod normal rețele puțin vizibile de grupuri mici, organizații, inițiative, contacte și prietenii locale înglobate în modelele cotidiene ale societății civile. Aceste rețele elementare, remarcabile pentru insistența cu care susțin solidaritatea, necesitățile individuale și implicările pe termen scurt, constituie laboratoarele în care se inventează și se popularizează noi experiențe. În cadrul acestor laboratoare, mișcările folosesc o varietate de mijloace de comunicare (telefoane, faxuri, xeroxuri, reportofoane și camere video
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
prezentate la modul "subjonctiv", în sensul că ele amplifică sentimentul publicului că "legile" existente ale politicii de putere nu sînt deloc "naturale" și că înfățișarea lumii este, în parte, dependentă de eforturile curente de a o transforma conform anumitor criterii. Insistența dramatică pe subjonctiv, combinată cu perspectiva de a avea o audiență mondială, poate aprinde noi controverse publice despre puterea care se întinde dincolo de granițele limitate ale sferelor mezopublice. În timpul summit-urilor Reagan-Gorbaciov, de exemplu, argumentările politice privind proliferarea periculoasă a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
procesul comunicării în organizația pe care o conduce. Aici este accentuată problema consilierii subalternilor de către liderul organizațional, ca o responsabilitate permanentă a acestuia. Având în vedere prezența modestă a acestei obligații în practica managerilor români, și chiar conștiința necesității ei, insistența pe respectiva dimensiune este cu totul binevenită. Punând în discuție comunicarea de masă cel de-al doilea sens al conceptului de comunicare în psihosociologie sunt analizate dimensiunile impactului social al comunicării prin mass-media. Se tratează pertinent efectele cognitive, afective și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
dosar relativ la furniturile Ministerului de Război. Drept urmare, parlamentarii opoziției au insistat ca șeful guvernului să le dea acces la acele dosare. În această companie s-au distins conservatorii N. Filipescu, G. C. Dobrescu, Gr. Vernicescu ș.a.; aceștia au cerut cu insistență dosare cu informații privitoare la dotarea armatei și modul de utilizare a bugetului. Deși foarte insistente, cererile lor au fost respinse cu hotărâre de către Ion I.C.Brătianu. Poziția lui Ion I. C. Brătianu, de a nu permite accesul la asemenea informații
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
istorie, de referință, de poezie). Schema 2 prezintă logica descriptivă a acestui nou obiect. Pe prima pagină a catalogului sînt descrise două obiecte: colecția "Bouquins", catalogul acestei colecții. De fapt, cele două descrieri se completează, deoarece catalogul prezintă colecția. Totuși, insistența cu care G. Schoeller descrie caracteristicile volumelor din colecția sa denotă că Robert Laffont vrea să evidențieze întocmai acest aspect. Schema 1 Schema 2 1.3. Cuvîntul înainte la catalogul de la Éditions de Minuit Acest cuvînt înainte la catalog (iarna
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cu ochiul. Ei! Nu vreau! grăi Ana rece și se dete înapoi. Îndemnată de soț, Ana își călcă pe inimă și se dete la joc. La început, dansul e greu, în silă, ca și tulburarea pe care i-o provoacă insistența și insinuările fără perdea ale lui Lică cel vajnic și deloc indolent pentru ca, apoi, încetul cu încetul, să înceapă să se bucure de plăcerea jocului. Jocul acesta închide în sine, ca o sămânță, întreaga relație Ana-Lică. Ana se va deda
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ale nuvelei slaviciene întăresc afirmația de mai sus în sensul unei aprofundări a acestei viziuni eshatologice. Modul în care satul, preotul și Busuioc se raportează la cel decedat e unul surprinzător. Mort fără lumânare, Pupăză nu va fi înmormântat, în ciuda insistențelor fratelui său cu stare, altfel decât decide tradiția locului: fără slujbă, în afara cimitirului. Obiceiul e în afara canoanelor bisericești. Ostracizarea e nejustificată. Pupăză cel lovit de soartă (prin handicap fizic și moarte violentă) devine un proscris și al celeilalte lumi doar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Neacșu va avea loc la Socodor, în casa părintelui Furtună, unde pădureanca alesese să stea pentru a-i fi aproape tatălui ei, așa cum nu-i fusese în ultimele ceasuri. Fără să fie în voie de nuntă, tânărul acceptase la insistențele lui Busuioc să îl însoțească pe acesta când o va cere de nevastă, așa cum spune tradiția, tatăl în numele fiului. E fabuloasă notația auctorială a frământărilor lui Iorgovan pus față în față cu decizia însurătorii sale: Era învrăjbit cu sine însuși
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
voința de a fi revoluționari pur sînge pare a-i conduce, în mod logic, spre activismul clandestin. În volumul al Vl-lea al imensei fresce care este Oameni de bunăvoință a lui Jules Romains în care tema complotului revine cu deosebită insistență unul dintre personaje, Clanricard, evocă "singurătatea ciudată a omului în societatea modernă", "dorința disperată de a se agăța de un grup, de o colectivitate strîns unită și condusă de un ideal, sau de o Biserică". Între această nevoie, această "căutare
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
actual la nivelul gustului și al sensibilității imaginea înnobilată a unui trecut mitizat. Este, fără îndoială, dificil, dacă nu chiar imposibil să atribuim fenomenului o consonanță politică precisă. În faptul că atîtea remanente nostalgice ajung să se exprime cu atîta insistență îritr-un context social și ideologic în care valorile schimbării, ale noutății, ale modernității tind să se impună simultan cu o putere, pare-se, niciodată atinsă, în acest fapt există un paradox esențial despre semnificația căruia n-ar fi zadarnic să
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
precis de restaurație morală, termenul de restaurație ar trebui să fie înțeles aici în sensul său cel mai riguros, pentru că e vorba înainte de toate de regăsirea și restabilirea virtuților atribuite sublimilor lacedemonieni și nu mai puțin admirabililor romani. De unde și insistența asupra unei educații cu finalitate militară, deopotrivă ascetică, vegetariană și rurală: "Educația copiilor de la zece la șaisprezece ani este militară și agricolă", viitorii cetățeni nu trebuie să trăiască decît mîncînd "rădăcini, fructe, produse lactate, pîine și apă". De aici și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]