8,646 matches
-
Robert Carpenter, patronul celor de la Phillies și la Roy Mack, patronul de la A. Drept urmare, ei mi-au spus: „Zink, ești tânăr, ești așa, ești pe dincolo, mergi. Dar trebuie să antrenezi pentru noi un crainic”. Ceea ce am și făcut. Am instruit un bun prieten, Pete Byron, cu o voce solidă. Lucra acolo de 25 de ani. După cum vezi, am făcut și alte lucruri. Întotdeauna am fost ocupat. Și oamenii au dorit ca eu să fiu și aici, și dincolo. „Vino la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
cele mai multe ori, de la teoria enunțului. V. diafonie, dialog, discurs raportat, eterogenitate, intertextualitate, polifonie. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN DIDACTICISM. Termenul didacticism desemnează caracterul pe care îl pot avea unele tipuri/forme de discurs, altele decît cele destinate a instrui, a transmite cunoștințe, într-un cadru instituționalizat. Astfel, se poate vorbi despre o tentă didacticistă atunci cînd în diverse tipuri de discurs își fac loc generalizarea, modul explicativ, informațiile științifice, definițiile, exemplele etc., moduri/structuri discursive la care enunțătorul apelează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Astfel, se poate vorbi despre o tentă didacticistă atunci cînd în diverse tipuri de discurs își fac loc generalizarea, modul explicativ, informațiile științifice, definițiile, exemplele etc., moduri/structuri discursive la care enunțătorul apelează cu intenția, implicită sau explicită, de a instrui, de a transmite cunoștințe prin care să modifice statutul destinatarului în ceea ce privește credințele, atitudinile, comportamentul, acțiunile. Situațiile discursive în care se insinuează didacticismul sînt variate, de la discursul mediatic, atunci cînd modurile descriptiv și narativ glisează spre explicativ, la anumite categorii literare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acesteia, adică fără o apreciere strictă din perspectiva unei astfel de ierarhii. V. actant, denotație, ideintitate narativă, ipseitate, narativitate, referință. MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN FIGURĂ. În retorică, cel care folosește discursul trebuie să instruiască, dar și să emoționeze și să placă. Pentru realizarea acestor finalități, utilizatorii acestui tip de discurs folosesc figurile. Acestea sînt schimbări intenționate ale sensurilor, de la un cuvînt la altul, ale semnificațiilor de la o propoziție la alta și de la o frază
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
evreilor, pentru care centrul de gravitate stătea nu atât în destinul individual al omului, ci în acela al poporului ca întreg 4. Concepțiile platonice și eleniste vor fi preluate și adaptate, mai târziu, în teologia Sfinților Părinți, mulți dintre ei instruiți în cultura clasică greco-latină, pentru a fundamenta dogmatic credința ortodoxă și a o apăra împotriva atacurilor formidabile ale păgânilor sau ereticilor care utilizau același aparat conceptual. În felul acesta, constată Georges Florovski, "elenismul a dobândit un caracter veșnic în Biserică
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de toate gradele se desfășoară în limba română. În condițiile legii, învățământul se poate desfășura și într-o limbă de circulație internationala. ... (3) Dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învață limba lor maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. (4) Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor institutionalizati, în
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
Încât le-a lăsat oral, doar oral, Învățătura și ideile sale profund radicale, profund „criptice” din toate punctele de vedere! Singurul apostol „inteligent” și mai ales „cult” a fost cel care nu l-a cunoscut pe Iisus, Saul sau Pavel, instruit În filozofia și cultura greacă și datorită căruia, a capacității sale de „a pune ideile lui Rabbi Într-un limbaj coerent și inteligibil” și a fervorii cu care le-a predicat la Atena și Roma, Împreună cu fratele său de credință
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și răspândire a lor. La noi, Eminescu nu doar că suferă de lipsa unei astfel de atitudini, dar nu se simte în siguranță nici aici. Mai mult, este privit cu o anume condescendență (ce-i drept, de către indivizi plătiți ori instruiți să o facă, iar uneori de către nefericiți aflați în afara culturii române). Un rătăcit cu ifose elitiste, căruia-i pute spațiul mioritic (în care, de altfel, huzurește) susținea că este imposibil ca România să intre în Europa care Europă? cultivând poeme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cum sunt Mihai Cimpoi și Constantin Trandafir. Și alături de ei, fără nici un dubiu, și Theodor Codreanu, autor inspirat alt volumului pe care tocmai l-am semnalat, și al multor altora anterioare care "lectorem delectando, pariterque monendo", ne delectează și ne instruiesc în egală măsură. "Contemporanul. Ideea europeană", nr. 8, august 2006 Ioan BABAN Theodor Codreanu: I.L. Caragiale "abisal" I. La Editura Augusta, din Timișoara, în 2003 a apărut cartea Caragiale abisal semnată de Theodor Codreanu, un foarte bun eseu despre un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adevăruri" (în realitate opinii) ce păreau bătute în cuie și stabilite pentru multă vreme. Convingerea care ordonează cartea lui Th. Codreanu este și îndrăzneață și bine argumentată... Așa, lectura acestei ultime cărți a lui Th. Codreanu, pentru un știutor relativ instruit în ale istoriei literare, deschide încă o fereastră spre omul Eminescu și, în bună parte, spre opera lui; o carte-provocare, prin informație, spirit polemic și talent literar. O carte în care discursul de bază își asociază cu suplețe un alt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
izbutit, știm astăzi, numai transmodernismul. Theodor Codreanu spune, în lucrarea cu acest titlu, că el este, cel puțin, numai inspiratul onomastic (mai mult: "marca secolului XXI"), însă numai după ce, cum recunoaște, a citit Transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolesco și s-a instruit, la logica dinamică a contradictoriului a lui Stefan Lupasco. Va trebui, totuși, necontenit amintit în cauză și brașoveanul Adrian Lesenciuc: (Postmodernitatea, 2005), Spre deosebire de postmodernism (ne încredințează, iată, un Ziauddin Sardar), transmodernismul trece (firește!) deasupra aceluia; transmodernismul va deveni adică, regăsindu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
când trimiteri. „La 10 mai școlile militare avansaseră ca sublocotenenți elevii din ultimul an. Șeful promoțiilor rostește un înălțător discurs patriotic, accentuând pe sacrificiul suprem, când Patria ne va cere! Respectivul cădea după câteva luni la cucerirea Odessei. Apoi oamenii instruiți de noi sunt repartizați unităților cărora aparțineau, iar noi, instructorii, am trecut la locurile din care fuseserăm luați. Așa am revenit în sectorul fortificat Băiliești, pe malul Siretului” (p.52). În ce îl privește, fusese avansat sublocotenent încă de la 1
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pentru a oferi pretexte autorităților în caz de arestare și modalități de trecere în/din liniile inamice au fost principalele direcții de studii. Rezultatul acestor cursuri efectuate non-stop a fost acela că sovieticii au format „un izvor abundent de confidenți”, instruiți sistematic, din care s-au ridicat „eminenți colaboratori” ce au oferit date utile privind armatele inamice. Produsele școlilor de spionaj din Rusia sovietică aveau menirea „de a explora” armatele inamice și de a se ocupa „cu stăruință” de atingerea obiectivelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ocazionale; b) controlul sau verificarea informațiilor; c) recrutarea, controlul capacității și fidelitatea informatorilor; d) supravegherea și filajul persoanelor și evenimentelor, din punct de vedere polițienesc; e) valorificarea informațiilor, din punct de vedere al obiectivului urmărit. Fiecare autoritate polițienească a fost instruită să-și creeze un serviciu de informații cât mai bine organizat, care să furnizeze date de interes în domeniul activității preventive și represive. Activitatea informativă trebuia să cuprindă două laturi: una, referitoare la obținerea de date necesare unor operații aflate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au avut cu cele două agenții românești. La 4 august 1937, cercetarea pe latura spionajului sovietic a fost activată de informațiile sosite pe filiera serviciilor secrete germane, care au atestat că nu mai puțin de 500 de agenți sovietici „special instruiți pentru propagandă în străinătate”, au fost trimiși în întreaga Europă, la mijlocul lunii iunie 1937, pe baza instrucțiunilor lui Ejov și la indicațiile personale ale lui Stalin. În perioada 15-22 iunie 1937, spionii sovietici, împărțiți în 14 grupuri, au părăsit U
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în favoarea unei subscripției publice, în vederea achiziționării de avioane, era depusă de un comitet de șapte persoane, în frunte cu generalul Zecoff, care „cutreieră” orașele din țară și promovează în adunări publice proiectul respectiv. Liceele de fete au început a fi instruite militar de către cadre militare în activitate, iar la Sofia urma să se înființeze o organizație „pur «Cotleniană»”, cu misiunea de a executa o propagandă naționalistă în Dobrogea. Noul șef al Marelui Stat Major bulgar, generalul Peiceff, originar din Tulcea, a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Biroul 2 - Polonia și țările baltice; - Biroul 3 - China, Japonia și Manciuria; - Biroul 4 - politico-economic. În scopul verificării datelor obținute prin agentura Fronturilor, conducerea Serviciului a antamat diferiți agenți, în general persoane cu funcții oficiale în străinătate, care au fost instruite și au primit sarcini informative. Unii dintre cei utilizați au devenit oameni politici importanți, miniștri și chiar prim-miniștri, în timp ce alții s-au remarcat pe tărâm literar, științific sau economic, dar toți au acționat în favoarea intereselor informative românești. În a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țară și din străinătate ș.a. Agentura secretă a fost structurată pe mai multe categorii de informatori: observatori, incidentali, locali, de penetrare, mobili, cercetași, sedentari și de rezervă. La rândul lor, agenții - indicatori, recrutori și de legătură - au fost recrutați și instruiți după metodele utilizate cu succes de serviciile de informații britanice, franceze și germane. Exploatarea surselor deschise - comunicații oficiale, presa scrisă, radioul, studii științifice sau alte lucrări publicate, documente din arhive etc. - a fost folosită de lucrătorii Serviciului Secret în elaborarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
soluționate cazurile trimise în judecată la tribunalele militare a constatat „unele lipsuri” în cercetările preliminare și chiar în actele întocmite de anchetatori. Datorită acestor lucruri unii infractori au ajuns să fie declarați nevinovați și considerați chiar victime ale Poliției, fiind instruiți de avocați asupra modului în care să se apere sau să depună mărturie. Elevul Constantin Dima de la Liceul Industrial „Regele Carol al II-lea” a fost trimis în judecată în baza dispozițiilor Legii pentru apărarea ordinii în stat, însă corpul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aceeași linie, Ordinul de Informații nr. 9 din 26 ianuarie 1940 a difuzat informațiile obținute din Ungaria, unde delicvenții de drept comun au fost grațiați cu condiția să se înroleze în bandele teroriste pregătite să acționeze în România. Primele grupe instruite în centre speciale erau așteptate „să intre clandestin” peste graniță în jurul datei de 1 februarie 1940. Față de noile date primite, în urma analizelor, Serviciul Jandarmeriei a dispus întărirea măsurilor prevăzute în Ordinul Circular nr. 32.943 din 12 decembrie 1939, în vederea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
elemente dubioase și dornice de un câștig ușor”, cu condiția să cunoască limba ucraineană. Localitățile identificate de agentura S.S.I. ca fiind centre de instruire pentru aceste grupe au fost: Turka (20 km nord-est de frontieră), unde au fost recrutați și instruiți 28 de inși, Wetlina (5 km nord de frontieră) și Stryj (70 km de frontieră, dar pe traseul liniei ferate), unde Societatea de Tir a organizat mai multe grupe a 18 membri fiecare. Atacurile au fost executate simultan cu cele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
344), au fost utilizate fișele de caziere (3200) și au fost identificate 2004 automobile. Pe de altă parte, au fost luate măsuri de siguranță cu ocazia vizitelor regelui, ministrului Apărării Naționale sau șefului Marelui Stat Major în provincie, au fost instruite cazurile de spionaj descoperite în teritoriu, s-au efectuat verificări asupra personalului angajat în S.S.I. și s-a ținut permanent legătura cu Marele Stat Major, Ministerul Apărării Naționale, Siguranța Generală și Prefectura Poliției Capitalei. Deoarece România era, la data respectivă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
datată 13 mai 1940, a accentuat colaborarea între structuri și a cerut ca informațiile obținute de agenții F.R.N. să fie comunicate „verbal” și jandarmilor șefi de post sau de secții din localitățile respective. Comandanții de Gărzi Naționale locale au fost instruiți în domeniul informativ/contrainformativ după un plan bine stabilit, care să eficientizeze efortul acestora în domeniul securității naționale. Acest plan a cuprins următoarele puncte: A. Acțiuni subversive. B. Modul de acțiune subversivă împotriva siguranței statului, siguranței publice, ordinei și liniștii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a oferit sprijin în garantarea independenței și suveranității țării. În perioada 15-17 septembrie 1940, general Kurt von Tippelskirch s-a aflat la București și a purtat discuții punctuale cu primul ministru despre sarcinile și efectivele Misiunii Militare germane, care să instruiască armata română și să participe la apărarea regiunii petrolifere. Primele elemente ale Misiunii au sosit la 12 octombrie 1940 și au început să fie dispersate în punctele sensibile stabilite și alături de unele mari unități române. Drept consecință, S.U.A. (la 10
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
direct la D.G.P. și apoi la nivelul intermediar. Transmiterea rapidă și sigură constituia o operație „de o importanță capitală” și ea intra în atribuțiile șefului structurii de siguranță. La rândul lor, elementele umane care culegeau datele aveau obligația să fie instruite în acest sens, pentru a comunica la timp și confidențial ceea ce au obținut. În notele elaborate, stilul va fi „concis și clar”, iar detaliile trebuiau prezentate doar în cazul când subiectul abordat avea nevoie de o lămurire mai amplă. O dată cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]