4,097 matches
-
poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile În articulare; insuficiențele vizuale În identificarea fonemelor se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu și prin contrubuția intelectului; -exersarea văzului pe baza unui antrenament progresiv, explică Însușirea și nivelul de Însușire a labiolecturii; -confuziile Între sunetele omorganice se lichidează prin exerciții speciale de diferențiere și prin participarea inteligenței; succesiunea imaginilor vizuale ale sunetelor percepute și a pauzelor care
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pe care o are În minte, celălalt, pentru a reconstrui, cât mai exact posibil, această intenție. Sf. Augustin este de părere că „... nu avem vreun alt motiv de a semnifica decît acela de a evidenția și de a transfera În intelectul altuia ceea ce are În minte emițătorul semnului” <ref id = "11">Augustin 2002, p. 113 <ref/>. Deoarece acest context complex poate conține elemente din, practic, orice sistem de semne, În afara celui lingvistic, el mai este numit și context extern <ref id
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
referință </ref> , 3) interpretarea enunțurilor se realizează prin două metode: decodificare si inferență, 4) enunțurile creează În mod automat anumite așteptări care orientează interpretul spre „speaker’s meaning”. De la Fodor, din psihologia cognitivă, au preluat concepția modularistă conform căreia mintea / intelectul uman are o structură ce funcționează la doua niveluri: unul periferic, modular, specializat, automat, locul de formare a reprezentărilor, unde se produce decodificarea lingvistică, și unul central, non modular, universal, nespecializat, loc al proceselor raționale, deductive, inferențiale - aici se produce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
teorii mult dezbătute În epocă, În domenii ca filosofia limbajului, lingvistica, semiotica, pragmatica, psiholingvistica, sociologia, logica ș.a. Dintre acestea menționăm: 1) gramatica generativă chomskiană, care introduce conceptele de competență și performanță lingvistică (competența trimite oarecum la ideea de modularitate a intelectului) și pe cele de structură de adâncime și structură de suprafață (primul ar corespunde formei logice, cu care autorii teoriei pertinenței vor opera), 2) dezbaterile privind presupozițiile, implicațiile, implicaturile, 3) aspectele legate de legile discursului, postulatele de sens și de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
complicat de descifrare a sensului unui enunț. Sperber și Wilson au construit teoria pertinenței pe baza, așa cum am precizat mai sus, a doua principii fundamentale preluate de la Grice și Fodor: 1) inferența joacă un rol crucial În comunicarea verbală, 2) intelectul uman este structurat pe module, acestea avînd roluri diferite În prelucrarea enunțului. Este evident că, pe aceste baze, teoria pragmatică a celor doi a intrat profund În zona psihologiei, a psihologiei cognitive În special. Ca elemente noi aduse de Sperber
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
anumite trăsături sau însușiri favorizante ale actului creator. Deosebirile se exprimă prin intensitatea cu care se manifestă acest potențial și prin domeniul în care se aplică. Detaliind aceste însușiri putem distinge, pe de o parte, cele care se referă la intelectul copilului (procese de cunoaștere, aptitudini, tehnici intelectuale, etc.), iar pe de altă parte, cele care se referă la fantezia și imaginația sa (gândire intuitivă, sensibilitate față de nou, spontaneitate, etc). Cele două categorii de însușiri nu evoluează în mod liniar și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
să existe un echilibru. Hipertrofierea funcției critice va duce la anularea ideilor aflate în germeni. Hipertrofierea funcției imaginative, în lipsa unei corelații echilibrate cu cea critică va duce la fabulație. Comentând relația dintre imaginație și gândirea fizică, A.Osborn consemnează că intelectul nostru este dual: Pe de-o parte are o facultate critică care analizează, compară, alege; Pe de altă parte are o facultate creativă, care vizualizează, prevede, și genereaza idei noi. Facultatea critică trasează drum imaginației, iar aceasta luminează demersul rațional
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
a se ști, ci pentru a se folosi, pentru a se face ceva cu ea, pentru a se aplică în practică. Specificul activității constă în faptul că ea reprezintă o tensiune, o încordare, o mobilizare a spiritului care înseamnă antrenarea intelectului, a gândirii pe prim plan. Având în atenție aceste obiective și sarcini, preocupările mele au fost îndreptate către studierea, investigarea și cercetarea unor metode și strategii didactice care vizează actul de predare-învațare a limbii române în clasele primare urmărind, cu
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
perioadă pot fi puse bazele formării omului nou, avid de cunoaștere, capabil de autoinstruire. b) Gramatică dispune de bogate valente formative. Specificul activității constă în faptul că ea reprezintă o tensiune, o încordare, o mobilizare a spiritului care înseamnă antrenarea intelectului, a qandirii. Copilul folosește în exprimare o limbă vie, care corespunde trebuințelor și intereselor sale. De fapt, așa cum spunea un cunoscut pedagog "Adevărată at itudine gramaticala constă în a alege și a folosi corect și cu siguranță formele și construcțiile
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
învățat să-mi ajut copilul lăsându-l să-și rezolve singur problemele pe care putea să le rezolve fără ajutor. 16. Cum e copilul tău acum? E super, super bine. Este în clasa I, la învățământul de stat, are un intelect peste media lui de vârsta si are doar calificative de Foarte bine. A devenit un copil responsabil, seara își face singur temele, și-a făcut prieteni, nu se mai supăra foarte repede. Daca cineva îl supăra știe să-i dea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Mooney, procesul creativ trebuie studiat în funcție de interacțiunea dintre persoană, proces, produs și mediu. I 1.2.7. Teoria factorială (psihometrică) a creativității Teoria factorială a creativității a fost impusă de J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să delimiteze gândirea divergentă (creativitatea) de alte variabile intelectuale. Factorii gândirii divergente evaluați în bateria de teste DPT: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Guilford (1967) definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său asupra structurii intelectului. Gândirea divergentă - operație intelectuală care presupune căutarea mai multor soluții posibile la o situație - problemă dată, pornindu-se în mai multe direcții, pe mai multe căi. Gândirea divergentă implică demersul mintal de la unitate spre diversitate, prin analiza și evluarea alternativelor
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de autodepășire” (1978). Autor al modelului bifactoral al creativității, P.P. Neveanu considera creativitatea interacțiunea optimă între vectorii creativi și operațiile generative. Segmentul aptitudinal se referă la mijloacele cognitiv-instrumentale ale creativității: fluiditate și flexibilitate, ingeniozitate, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme, profunzimea intelectului. În ceea ce privește segmentul atitudinal, potrivit autorului, aceasta se exprimă prin dimensiunile de personalitate: motivație cognitivă, curiozitate epistemică și structuri atitudinale: independență în gândire, nonconformism, deschidere perceptivă, toleranță față de ambiguitate, acceptarea conflictului, a tensiunii, rezistență la închiderea prematură a structurilor, asumarea riscului
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
prilejuri pentru cultivarea imaginației, creativității. În aceste acțiuni se pot desfășura activități libere și se pot folosi diferite metode de stimulare a imaginației. Formarea independenței în gândire și exprimare implică legătura cu familia, descoperirea factorilor de natură să împiedice dezvoltarea intelectului, a gândirii și a fanteziei, factorii esențiali în dobândirea viitoare a unei autentice competențe profesionale. Rolul școlii în dezvoltarea creativității este unul primordial, deoarece prin activitatea instructiv - educativă copilul își poate însuși atât competențe de bază, dar își dezvoltă mai
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și a fanteziei, factorii esențiali în dobândirea viitoare a unei autentice competențe profesionale. Rolul școlii în dezvoltarea creativității este unul primordial, deoarece prin activitatea instructiv - educativă copilul își poate însuși atât competențe de bază, dar își dezvoltă mai ales gândirea, intelectul, creativitatea, care vor contribui hotărâtor la formarea unei personalități armonioase, capabilă să-și îndeplinească eficient viitorul rol sau viitoarele roluri sociale. Se afirmă adesea și se aduc argumente forte pentru a se demonstra că dreptul de a învăța este o
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
cu lumea înconjurătoare. Creativitatea este victoria percepției alocentrice, de păstrare a unei atitudini receptive față de mediu, asupra percepției autocentrice, închistată în rutină (siguranța pe care o oferă lumea închisă, familiară). Mulți autori integrează în cadrul modelelor creativității și modelul tridimensional al intelectului elaborat de către Guilford. Pe baza unor cercetări personale și a unor considerații teoretice, el a stabilit existența a 120 de factori. Folosind trei dimensiuni clasificatorii: operații (evaluare, gândire convergentă, gândire divergentă, memorie, cogniție), conținutul activității intelectuale (figural, simbolic, semantic, comportamental
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
stabilit existența a 120 de factori. Folosind trei dimensiuni clasificatorii: operații (evaluare, gândire convergentă, gândire divergentă, memorie, cogniție), conținutul activității intelectuale (figural, simbolic, semantic, comportamental), produsele activității intelectuale (unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații) - Guilford construiește un sistem tridimensional al intelectului, cu o deosebită valoare euristică. La nivelul modelului pot fi identificate următoarele caracteristici generale/indicatori: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare (J. P. Guilford, The Nature of Human Intelligence, New York, Mac Graw Hill Book Company, 1967, apud. P. Popescu Neveanu coord, 1987
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
care se manifestă acest potențial și prin domeniul în care se aplică. El reprezintă o posibilitate latentă ce se poate întrevedea de la cea mai fragedă vârstă. Detaliind aceste însușiri putem distinge, pe de o parte, cele care se referă la intelectul copilului (procese de cunoaștere, aptitudini, tehnici intelectuale etc.), iar pe de altă parte, cele ce se referă la fantezia sau imaginația sa (gândire intuitivă, sensibilitate față de nou, spontaneitate, etc.). cele două categorii de însușiri nu evoluează în mod liniar și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
instruire); - considerarea elevului obiect al educației și nu partener al propriei formări; climatul nefavorabil, determinant al blocajelor culturale și emotive; - înăbușirea inițiativei și a participării active a elevilor; - neimplicarea familiei în activitățile instructiv - educative (pentru conștientizarea factorilor care împiedică dezvoltarea intelectului, manifestarea independentă a gândirii și fanteziei); - neîncurajarea de către educator a spontaneității, sensibilității și curiozității individuale; - insuficienta stimulare și valorificare a imaginației creative; - recompensarea preponderentă a rezultatelor activității în defavoarea conținutului, calității și originalității procesului învățării; lipsa unei activări, încurajări și prețuiri
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
matematicii. Este obligatoriu să amintim de Aristotel cel mai mare ăi mai important filozof grec care s-a preocupat simultan de natura fizică și de cea umană. Aristotel poate fi caracterizat printr-o CURIOZITATE GENERALĂ fără limte. El avea un intelect capabil să cuprindă arii foarte largi, fiind primul care a conceput un sistem integrat pentru a explica modul de funcționare a tuturor elementelor Universului. Este deci primul care a încercat să explice la modul general cum funcționează lumea și cosmosul
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
continua îmbunătățire a răspunsurilor și stimulați în a aspira mai sus. În învățământul actual persistă o încredere disproporționat de mare în factorul rațional, simultan cu desconsiderarea funcțiilor speculative și imaginative. Criteriile logice și gândirea critică constituie piatra de temelie a intelectului elevilor, spre fundamentarea căreia conlucrează multe aspecte ale sistemului de învățământ. Nevoia de certitudine, resimțită involuntar de multe persoane, vine în contradicție cu capacitatea pe care au dovedit-o personalitățile creative de a tolera stările confuze și neclare. Majoritatea cadrelor
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
când regulile sunt încălcate. Stadiul dezvoltării cognitive: operații concrete ale gândirii și începutul operațiilor formale. În clasele mai mari, unii copii pot fi capabili să lucreze cu abstracțiuni, dar cei mai mulți dintre ei au nevoie de generalizări pornind de la experiențe concrete. Intelectul, ca formațiune psihică deosebit de complexă, cuprinde procese și activități psihice variate (gândire, limbaj, memorie, atenție), care oferă posibilitatea desprinderii de stimulul concret ce acționează direct asupra organelor de simț, permițând astfel, depășirea experienței senzoriale. În perioada micii școlarități are loc
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
bază care oferă legitimitate statului în epoca modernă: mai întâi garantarea păcii în interior, în timp ce garantarea păcii în exterior cade în competența statelor. II.2.1.4. John Locke (1632-1704) Lucrarea cea mai importantă a lui John Locke, Eseu asupra intelectului omenesc , a pus bazele empirismului englez. În filosofia politică, cu ajutorul lucrării Două tratate despre guvernare, J.Locke a devenit întemeietorul filosofiei politice liberale, de mare succes în Anglia și în Statele Unite ale Americii. Influența lui J. Locke asupra filosofiei politice
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
întemeiate pe adevăr sunt demne de laudă, iar cele bazate pe fals sunt demne de dispreț. Deci, liberul arbitru este însoțit de responsabilitate. Corelată liberului arbitru, apare și voința, care este foarte amplă. Ceasta se află uneori în neconcordanță cu intelectul; întinderea mai mare a voinței decât a intelectului este sursă a greșelilor noastre. Extras din text, în manualul de filosofie, din lucrarea Principiile filosofiei, analiza concepției despre libertate a lui René Descartes poate avea următoarele idei explicative: prin conceptul de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cele bazate pe fals sunt demne de dispreț. Deci, liberul arbitru este însoțit de responsabilitate. Corelată liberului arbitru, apare și voința, care este foarte amplă. Ceasta se află uneori în neconcordanță cu intelectul; întinderea mai mare a voinței decât a intelectului este sursă a greșelilor noastre. Extras din text, în manualul de filosofie, din lucrarea Principiile filosofiei, analiza concepției despre libertate a lui René Descartes poate avea următoarele idei explicative: prin conceptul de liber arbitru se înțelege capacitatea omului ca ființă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]