35,526 matches
-
a împărtășirii, și libertatea consumatorilor de a controla și a schimba produsele. Încurajăm utilizarea softului liber (free software), iar o secțiune a site-ului nostru este dedicată traducerii unor texte importante despre licența generală publică (GPL) și lupta împotriva proprietății intelectuale - chestiuni care sunt încă relativ necunoscute în România." Etc. etc. Lăsând de-o parte limbajul de balamuc, mentalitatea de milog (vezi "etica împărtășirii") și încurajarea furtului, a plagiatului, a însușirii muncii și gândirii altuia ("lupta împotriva proprietății intelectuale"), te întrebi
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
împotriva proprietății intelectuale - chestiuni care sunt încă relativ necunoscute în România." Etc. etc. Lăsând de-o parte limbajul de balamuc, mentalitatea de milog (vezi "etica împărtășirii") și încurajarea furtului, a plagiatului, a însușirii muncii și gândirii altuia ("lupta împotriva proprietății intelectuale"), te întrebi: ce legătură au aceste idei cu discriminarea, egalitatea individului, nedreptățile și abuzurile politice? Doar corifeii acelor instituții ne pot spune. Textul te duce, însă, la ceea ce se află dincolo de sinistrele amestecuri ale politicului și economicului. Nu cred că
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
fel de enclavă alcătuită după regula afinității selective: cine se aseamănă se adună. Îți cauți o mînă de oameni în ale căror gînduri să te regăsești și în ale căror cuvinte să te recunoști. Alături de ei, preschimbi enclava în conclav intelectual și conclavul în conciliabul ideatic. Înlăuntrul lui, întocmai ca într-un incubator în care germenii sunt cultivați pe medii nutritive, ideile unui om se vor păstra în viață, prin circulația lor de la o minte la alta. Un asemenea conclav menit
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
că suntem mai izolați decât oricând, și nu numai în cultură, ci și în politică. Izolați intelectual și nu turistic. Intrând în Europa, în realitate ne-am îndepărtat de ea. Oricum, niciodată mai mult decât acum mediocritatea, nulitatea morală și intelectuală nu au ocupat mai ferm spațiul public. Lumea îi vede, le simte pustiul intelectual, dar fiindcă stăpânesc finanțele și o bună parte din publicații, tace înfricată sau indiferentă. La noi eroii postrevoluționari, salvatorii patriei, icebergurile ei au apărut după ce a
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
politică. Izolați intelectual și nu turistic. Intrând în Europa, în realitate ne-am îndepărtat de ea. Oricum, niciodată mai mult decât acum mediocritatea, nulitatea morală și intelectuală nu au ocupat mai ferm spațiul public. Lumea îi vede, le simte pustiul intelectual, dar fiindcă stăpânesc finanțele și o bună parte din publicații, tace înfricată sau indiferentă. La noi eroii postrevoluționari, salvatorii patriei, icebergurile ei au apărut după ce a trecut orice pericol. Acum se sacrifică luptând cu Securitatea, deși această instituție nu mai
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
că, după Revoluție, nu mă așteptasem să fiu contestat în campanii succesive, denigrat etc. mai mult decât fusesem înainte, de către atâtea nulități literar-politice. Fiind însă dinainte antrenat, nu mi-a fost prea greu să suport și această tentativă de linșaj intelectual și moral. Am crezut în mine, în cărțile mele, în convingerile la care am ajuns. Nimeni nu mă poate face mai bun sau mai rău decât sunt. Viața mea, cărțile și tot ce fac sunt afacerea mea personală. Îmi spuneam
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
dovedesc mie însumi că sunt capabil să clădesc o instituție de cultură și în sectorul privat. Și mi-am dovedit. Acum, am încă un motiv să continui - în primul rând de dragul oamenilor din redacție. Mă entuziasmează talentul și capacitatea lor intelectuală. Din alt unghi privită viața, observ că, odată cu trecerea timpului, devenim tot mai mult spirit. Simțurile se acutizează la maximum, totul este sensibilitate, durere, căutare. Uneori, am impresia că, dacă m-aș concentra asupra unui obiect, gând, obsesie, acestea, în
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
care stă la originea interpretărilor lui Alexandru Paleologu, fie că este vorba de eseuri, de articole de critică de artă, cronici de teatru sau literare, ori atitudini politice. În descrierea de mai sus este condensat întregul mecanism ce guvernează viața intelectuală a lui Alexandru Paleologu, cu bunele și cu relele. Pentru că, trebuie spus, dacă expunerii teoretice nu i se pot aduce reproșuri, nu au fost puține cazuri în care "sumara, dar suficienta deliberare" (din punctul de vedere al autorului), a dus
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
de trupele Pactului de la Varșovia (mai puțin România), din august, 1968? Chiar dacă, la prima vedere este o simplă culegere de articole, Simțul practic este o carte de primă importanță pentru înțelegerea gândirii lui Alexandru Paleologu. Ea definește perfect situarea sa intelectuală, în câmpul literaturii și al gândirii politice.
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
critic are un grad de risc foarte ridicat. Alex Ștefănescu își amintește periodic de toate aceste inconveniente, care pot fi dezvoltate în adevărate drame sau boli profesionale (sastisirea, mizantropia, depresia). Și, totuși, nu renunță. E o dovadă de tărie morală, intelectuală și psihologică. Publicul cititor are nevoie de un asemenea exemplu de optimism, de încredere în literatură. Zborul cărților Alex Ștefănescu nu renunță să citească și să recomande cărți, pentru că iubește literatura română, chiar dacă știe cât pierde din literatura universală, prin
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
Dar bunele intenții au rămas la un nivel pur teoretic, a remarcat sala. Practic, deocamdată, CopyRo e netransparentă. Gestionarea bună sau defectuoasă a acesteia e o problemă independentă, care nu împuținează prin nimic importanța reală a unei liberalizări a proprietății intelectuale, a spus dl. Vasiliu. După o activitate de 50 de ani, editorul Tiberiu Avramescu s-a referit la mai mult decât dificila problemă a editării integrale și profesioniste a clasicilor români, activitate pe cale de dispariție: "Legea drepturilor de autor mai
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
cu alte reguli de validare și chiar cu alt lexic critic. Să-i examinăm îndeaproape, supunând în același timp analiza lui Mircea Martin unui nou examen și unei noi înțelegeri critice. Adrian Marino este, încă din tinerețe, obsedat de construcția intelectuală masivă și sistematică. La articolele publicistice are alergie, contribuțiile "parțiale" îl deprimă. Din Destinul criticului tânăr (1945) se vede frenetica lui dorință de documentare și ambiția, aproape dureroasă, de cultură maximă. Ceea ce frapează însă la viitorul arhitect al criticii ideilor
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
explice asemenea formulări evocînd o poveste care le-ar fi stat la origine; se știe însă că în cazul expresiilor explicațiile narative sînt aproape întotdeauna ulterioare și fanteziste. Adevărata explicație stă în tensiunea dintre un scenariu prototipic (obstacol fizic sau intelectual) și actualizarea sa, mereu inventivă, cu animale în posturi comice. Altminteri, asocierile de imagini migrează ușor între scenariul uimirii și cel al rîsului: a rîde ca rața la barieră ("ce te uiți fată și râzi ca rața la barieră", 123urban
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
mea poziție critică, strâns asociată cu deontologia exprimării ei. Nu, obiectivitatea nu înseamnă prudență. Aceasta e imaginea pe care iresponsabilii de toate nuanțele o propun despre obiectivitate spre a o minimaliza. Considerând-o o soluție comodă, ei își rezervă prestigiile intelectuale ale riscului. În realitate, nimic mai dificil și mai riscant decât încercarea de a fi obiectiv. Dificilă în măsura în care își dă un criteriu din afară, fără să se mulțumească cu eventuala coerență a propriului punct de vedere. Și riscantă în măsura în care stârnește
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
operei comentate. Dacă între aceasta și paginile care o "explică" nu există decât legături vagi și întâmplătoare, fire slabe pe care aleargă suveica marelui stilist, ceea ce scrie el se citește, cel mult, ca un fragment de eseu ori de jurnal intelectual. Nu poate fi calificat cu sintagma, plată, a criticii literare. Un critic adevărat nu poate, chiar dacă ar dori-o cu tot dinadinsul, să conteste valoarea lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu, susținând, în schimb, "poezia" lui Cassian Maria Spiridon. Dar
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
de bunuri simbolice e foarte mare. Problema etică a limitelor imitației și ale preluărilor în cultură s-a pus târziu și s-a legiferat și mai târziu. Ea depinde de statuarea și definirea a cel puțin două realități obiective: proprietatea intelectuală și conceptul de autor. O istorie a plagiatului nu se poate face, în mod corect, fără o istorie a legiferării proprietății intelectuale și nici fără o istorie a noțiunii de autor. Alexandru Dobrescu o întreprinde, totuși, cu mâinile libere și
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
a legiferat și mai târziu. Ea depinde de statuarea și definirea a cel puțin două realități obiective: proprietatea intelectuală și conceptul de autor. O istorie a plagiatului nu se poate face, în mod corect, fără o istorie a legiferării proprietății intelectuale și nici fără o istorie a noțiunii de autor. Alexandru Dobrescu o întreprinde, totuși, cu mâinile libere și fără a face apel la cele două istorii paralele, într-un prim volum din Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
Brândză, polemica din jurul cursului maiorescian de logică, în care intervin un anume dr. Zotu, acuzator, Eminescu și Slavici, apărători; B. P. Hasdeu și Anghel Demetriescu dovedesc pe larg plagiatul lui Grigore Tocilescu din sinteza istorică Dacia înainte de Romani (1880). Peisajul intelectual e întristător. După cum se poate constata din sumar, Al. Dobrescu lărgește aria de aplicație și de investigație mult dincolo de literatură, ceea ce este un merit incontestabil al cercetării. Autorul însuși recunoaște că aceste cazuri au mai fost semnalate și că, prin
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
Însă aducerea lor la un loc are un efect exploziv. Incisivitatea criticului literar de actualitate Al Dobrescu, cronicar la "Convorbiri literare" în anii 1970-1990, nu s-a tocit și trece în incisivitatea istoricului (nu numai literar), un istoric al moravurilor intelectuale. Spiritul investigației polemice, necruțătoare, demitizatoare, se combină cu erudiția documentației și a argumentației. De aceea, acest prim volum din Istoria plagiatului la români este o carte care nu trebuie doar citită, ci mai mult decât atât: este o carte ce
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
acte s-au recrutat fără excepție dintre novicii breslei, în vreme ce asupra adevăraților corsari ai minții nu a planat nici măcar umbra unei suspiciuni. Fiindcă plagiator în sensul propriu al cuvântului nu e cel care se înstăpânește pur și simplu peste bunurile intelectuale ale aproapelui, cât acela care o face fără a fi prins. Prinșii îngroașă rândurile ageamiilor, ale fraierilor, ale novicilor, ale amatorilor, ale veleitarilor, nepricepuți a șterge complet urmele ce-i pot da de gol. Ei sunt rușinați pe două coloane
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
pot da de gol. Ei sunt rușinați pe două coloane în ziare și reviste, în broșuri și pe încăpătoarele pagini de internet, ei sunt târâți prin tribunale și eventual condamnați, după cum tot ei ajung în perpetuitate pilde vii ale conduitei intelectuale reprobabile. Însă adevărații experți în plagiat, singurii cunoscători ai "secretelor" meseriei, au fost, sunt și vor rămâne de-a pururi "negustori cinstiți" de bunuri ale spiritului" (p. XI). Mi s-a părut foarte ciudată această compătimire a plevuștei, a plagiatorilor
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
oprească alăptarea timp de câteva zile. Dacă tratamentul cu antitiroidiene este necesar, el se poate face în siguranță, folosind doze moderate. Studiile au arătat că se regăsesc în laptele matern doar în doze mici și nu influențează dezvoltarea fizică și intelectuală a copiilor. Se recomandă totuși administrarea în doze divizate după fiecare alăptare și monitorizarea funcției tiroidiene a sugarului. Hipertiroidia în sarcină este o situație patologică asociată cu risc materno-fetal. Diagnosticul și managementul corect duc la rezultate bune, de aceea pacientele
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92275_a_92770]
-
el simte nevoia - din necesități compoziționale și, în fond, de bun simț - să definească o extremă prin alta. Până la un punct, observăm, nuanțele nu există. Între tânărul aspru și "posedat" care vrea o Românie curată și tânărul grăsuț, cu dioptrii intelectuale, pentru care lupta de clasă e motorul istoriei, nu apare nici cel mai mic numitor comun. Tineri studenți, Babis și Leo, deși se întâlnesc, par că trăiesc în lumi complet diferite. Autorul, ca și naratorul, caută de fapt unghiul potrivit
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]
-
și lucrează ca cercetător științific la Institutul de Istoria Artei (secția de artă medievală și apoi secția de teatru), iar între 1967 și 1970 este secretar general al teatrului "C. Nottara". Acești ani își vor pune serios amprenta asupra personalității intelectuale a lui Alexandru Paleologu. Civilizația medievală a rămas până în ultimii săi ani de viață o mare fascinație. Putea vorbi ore întregi cu pasiune și patetism, despre civilizația Kiev-ului medieval, despre ritualurile de la curțile regilor Franței sau despre faptele și vorbele
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
i-au sporit mult de tot cunoștințele despre lume și viață. În privința aceasta, fără nici o modestie, se pretinde într-adevăr priceput". (pp. 5-6). Toate caracteristicile scrisului lui Alexandru Paleologu sunt condensate în aceste rânduri. O anumită frivolitate (de această dată, intelectuală) despre care în Bunul simț ca paradox și în toate interviurile care au urmat, până în ultimul ceas al vieții, susținea că "este o cale către esențe", lipsa de metodă (da nu și de erudiție!), tendința de a intra în dialog
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]