3,529 matches
-
de obicei considerat cheia înțelegerii operei epistemologice și metafizice a lui Blaga, dogmaticul este doar o expresie limită a antinomicului. Epistemologia antinomică a lui Blaga își află întemeierea prin raportare la antinomia simbolului și absolutului din filosofia indiană. Această cheie interpretativă se găsește, după Sergiu Al-George, într-o lucrare de tinerețe a filosofului din Lancrăm, Filosofia stilului (1924), unde "antinomia dogmei este legată de ideea de absolut și de constelațiile acestuia în care primul rang îl deține simbolul"387. Metafora (interpretată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
consonează deloc cu hermeneutica savantului român, care merge, dimpotrivă, pe ideea plurivocității simbolurilor. Ea "se inspiră din cea indiană, care valorifică funcția plurivalentă a simbolurilor. În consecință, scopul metodei eliadiene nu este ieșirea din ambiguitate, ci instalarea într-o dimensiune interpretativă în care toate sensurile coexistă"544. În această perspectivă hermeneutică, gândirea antinomică este inevitabilă. Spre deosebire de Occident, în India nu există norme obligatorii de descifrare a simbolurilor, ci o multitudine de puncte de vedere complementare. Acest lucru este determinat chiar de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
simbolice devine "o hermeneutică a contradicțiilor cosmice și ontologice și a polarităților specifice existenței și condiției umane. Înțelegerea trebuie să accepte și să interpreteze datul primordial al contradicției, să descifreze întreg jocul antinomic al semnificațiilor"556. Prin angajarea acestui cod interpretativ al conjuncției contrariilor în decriptarea manifestărilor simbolice și religioase, Mircea Eliade scoate în evidență "că realitatea ultimă (sacrul, divinul) depășește posibilitățile de înțelegere rațională, că temeiul ultim nu poate fi sesizat decât ca mister și paradox, prin abolirea fie și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în parte. Aici stă "misterul totalizării" ce caracterizează sacrul, "această solidarizare de semnificații opuse ce definește sacrul drept un fenomen total"564. Tocmai de aceea, Mircea Eliade folosește pentru interpretarea acestei dialectici a hierofaniei expresia cusaniană coincidentia oppositorum. Acest cod interpretativ pare singurul adecvat pentru a da seamă de manifestarea sacrului. Deși Mircea Eliade urmează în dialectica sacrului linia teoretică durkheimiană bazată pe distincția sacru-profan, se pare totuși că o face în spiritul gândirii indiene 565. În India, sacrul nu este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
epistemologie, axiologie, cosmologie, antropologie, pe fundamentul filosofic al "paradoxiei", transfigurate sau nu" (Ioana Lipovanu, op. cit., p. 15). Blaga manifestă, se pare, "disponibilitatea de a face uz de paradox, în diferitele compartimente plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 23). 51 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 229-231. 52 În acest sens, Teodor Dima a urmărit resemnificarea gnoseologiei blagiene cu ajutorul metodei antinomiei transfigurate, "modul în care Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că Aldo Leopold este cel dintâi care dezvoltă în mod sistematic o teorie etică a mediului natural în sensul în care este înțeleasă în prezent o asemenea întreprindere intelectuală. Leopold argumentează în favoarea protejării și conservării naturii și oferă o perspectivă interpretativă ecologistă. Pe de o parte, el redefinește noțiunea de comunitate și îi dă un sens lărgit, pe de altă parte, el reconsideră relațiile de tip etic din interiorul unei comunități. Astfel, Leopold susține că o comunitate nu cuprinde doar oamenii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca posibilul inaparent al unui semnificabil originar. Pe de altă parte, ceea ce arată și face vizibil spune ceva, semnifică indirect, într-un mod ascuns. Înseamnă că ceea ce ea ne spune se dă înțelegerii, este un conținut inteligibil, necesitând o abordare interpretativă. În același timp, conținutul acesta de sens abia emergent se arată într-o formă vizibilă, sensul și imaginea alcătuind un tot unitar, o singură apariție semnificantă. Dacă trupul poetal apare ca imagine acoperită, aceasta este imaginea semnificabilului care, într-un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
clar-obscur, intermediul translucid al ivirii semnificabilului originar. Ceea ce este de prim abord și apare în textul unui poem este imaginea deja constituită, prinsă în complexul semnificațiilor ca element al unei lumi imaginare. Este imaginea poetică textuală ca obiect al tematizării interpretative, chiar dacă înțelegem acest travaliu exegetic drept inter-pretatio, adică prestație intermediară, strecurarea printre rândurile unui text. Imaginea poetală, în schimb, se ascunde în propria transparență, e voalată în chiar lumina ce face cu putință vizibilul, iar în fața unei astfel de imagini
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
miezul unui poem, acolo unde ne descoperim propria lumină? "Doar intuiția - spune Alonso -, doar săgețile șuierătoare trec peste ziduri și ajung în sălașul lăuntric. Acolo domnește lumina"2. Înainte de a fi cucerit strategic, prin convocarea unui întreg arsenal al metodelor interpretative, poemul e închis în sine, cetate inexpugnabilă care nu se lasă deschisă decât de înțelegerea albă a intuiției. Intuiția nu luminează interstițiile poemului, mai degrabă sesisează locul unde ceva luminează, luminișul în jurul căruia se constituie poemul. A ne lăsa călăuziți
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai personală a fiecăruia. Ei, și? Nu-i nimic, se spală în familie - atoateîngăduitoarea privire publică, ce în mod fraudulos își atribuie puteri supraomenești de autopurjare. Domnule, mă tem că subversiunea din om nu iese la spălat doar prin artificii interpretative! − Nu prea pricep ce altceva ai prefera, replică Ian. Devenim ceea ce se bănuiește în jurul nostru c-am fi: așteptările celorlalți ne sunt matricea formatoare. Nu ne putem suspecta unii pe alții de o răutate funciară dacă vrem să scăpam realmente
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
construc?ie a ordinii sociale ?i obiect de analiz? a acestui proces; aici, cercetarea se intereseaz? de efectele contextului asupra coeren?ei ?i inteligibilit??îi schimburilor verbale (�indexicalitatea�). O dat? cu �sociologia cognitiv?� (Cicourel, 1973), vor fi studiate ?i procedeele interpretative extralingvistice (Chomsky) care permit �competen?a interac?ional?� a locutorilor. Violent atacat? de c?tre Lewis Coser �n numele AȘA �n 1975, etnometodologia va urma o carier? �nfloritoare �n SUA, unde se va r?sp�ndi spre coasta de Est
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ar fi, totuși, o crimă? Să nu uităm că mizeria cheamă mizerie. Iar dacă uităm, au grijă faptele să ne trezească la realitate. Primesc, iată, un mesaj pe care l-aș numi Damf de Ron. Autorul textului, supărat pe „abuzurile interpretative” ale dnei Laignel, îmi cere să recomand comentariul său spre publicare Cotidianului, iar „dacă lor le e frică”, să-l transmit României libere sau Jurnalului Național fiindcă „ei nu se tem de nimeni și de nimic, nici de comuniști (...) ca
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mai mare notorietate se bucură următoarele curente de gândire: Teoria economică neo-schumpeteriană, în care firma este definită ca entitate care regrupează continuu și într-o manieră coerentă activități (S. Winter, 1991); firma este un repertoar de cunoștințe productive, un sistem interpretativ, sprijinit pe concurența generată de inovație. Interpretările date organizației evidențiază importanța cunoștințelor achiziționate prin procesele de învățare și stocate apoi în rutine productive. Teoriile strategiei, cu punctul de pornire în "teoria creșterii firmei" a lui Penrose (1959), fundamentează firma pe
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
C.W., Gilman S.C., "The Ethics Challenge in Public Service A Problem Solving Guide", JosseyBass, A Wiley Imprint, San Francisco, USA, 2005. Lisbon Treaty, XXI Century Europe, [online], available: http://europa.eu/lisbontreaty, [27.12.2011]. Loasby B.J., "Organisations as Interpretative Systems", Revue d'Economie Industrielle, vol. 4, nr. 97, trim. IV, 2001. Lyotard, J., F., Toward the Postmodern, Robert Harvey and Mark S. Roberts, Humanities Press, New Jersey 1993. Martin H.,P., and Schumann, H., The Global Trap: Civilization and
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pentru înțelegerea felului în care a apărut și s-a format un produs al cunoașterii care va primi numele sociologie. Viața, adică scurgerea timpului îmbrăcat în chipul omului care devine creator, nu poate fi scoasă din ecuația calității producției sale interpretative. Asemănările și deosebirile care apar, prin trecerea în revistă a tuturor celor care au contribuit într-un fel sau altul la nașterea sociologiei, izbitor de evidente, dau știre despre importanța formării individului ca om, în aria preocupărilor sale spirituale, în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
adică să oferim o sociologie din perspectivă istorică, să privim sociologia prin lupa trecerii timpului dezvăluind realizările sale înscrise în timpul cronologic, să abordăm istoria din perspectiva care este profitabilă studierii sociologiei, asumarea faptelor demne de a face parte din fondul interpretativ al sociologiei. Realizăm astfel scrierea unui discurs în care procedurile de includere și implicit de excludere țin de rațiunea disciplinei în care ne mișcăm. Disciplina susține Michel Foucault în Un discurs despre discurs este un principiu de control al producerii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în culegeri sistematice sau summe. Fiecare dintre acestea se împarte într-o mulțime de probleme, fiecare problemă se împarte în subprobleme și diviziunea lor continuă. Problematica abordată de Toma este deosebit de vastă. Insistând pe revigorarea lui Aristotel într-un registru interpretativ propriu, reprezentantul scolasticii medievale are în atenție și problemele statului, economiei, dreptului și moralei. Cea mai apreciată dintre summe este Summa Theologiae, cunoscută și sub denumirea de Summa Theologica sau, pe scurt, Summa, dialog al ideilor vehiculate de dominicani, franciscani
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
au produs. * Privind aceste deosebiri prin prisma valorii lor pentru nașterea sociologiei, apreciem pertinent că ele semnalează o eterogenitate emergentă. Aspecte comune: * Intenția tuturor este de a despărți cunoașterea societății de tradiția filosofică neoperațională și de a construi o modalitate interpretativă inedită, cu valoare științifică și practică. Intenția părăsirii abordării filosofice a societății este doar parțial reușită, în general pionierii sociologiei urmează proceduri speculative de abordare a socialului. * Au privit societatea ca întreg, detașându-se de abordările parțiale anterioare axate în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sunt recunoscute lui Simmel cel puțin următoarele contribuții: * A schimbat radical obiectul sociologiei. A face sociologie este o propoziție care la Simmel are alte conotații decât cele pe care le atribuie sociologiei Comte, Marx sau Durkheim. * A evidențiat noi posibilități interpretative la adresa societății, lărgind astfel domeniul de analiză al viitoarelor sociologii. Consideră analiza interesului ca fiind demnă de sociologie, pentru că el se află la originea întemeierii variatelor relații sociale; de asemenea, competiția cu rol deosebit de important în clădirea calității organismului social
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
paratextul care trebuie să însoțească traducerea, în primul rînd prefața, nota asupra ediției și notele explicative și, de aceea, cineva poate cunoaște literatura europeană fără să cunoască toate limbile continentului, pe cele antice și pe cele actuale. În plus, textele interpretative care anturează marile opere ale literaturii pot aduce precizările necesare în legătură cu trăsăturile și cu valoarea originalului. Îndoieli în legătură cu posibilitatea traducerii adecvate s-au manifestat și referitor la textele filozofice, deși aici relația nemijlocită între conținut și maniera de exprimare nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu putea fi însă decît rezultatul unui act de voință, iar voința trebuia orientată de un act deliberativ, de o reflecție și de o opțiune, activități ce pot fi efectuate numai de persoane cu o pregătire înaltă și cu aptitudini interpretative, adică numai de intelectuali. Aceștia sînt însă produsul educației realizate de obicei sistematic, prin școală, iar, cum românii nu au avut pînă la jumătatea secolului al XIX-lea școli superioare, intelectualii de atunci, puțini la număr de altfel, s-au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în manualele de școală ca substituți ai literaturii propriu-zise142. În lumea civilizată, nu există această profesie de critic literar, în revistele literare, într-un număr ponderat, manifestîndu-se cronicarii literaturii, statut deosebit avînd numai creatorii de doctrine estetice și de sisteme interpretative cu mare impact în evoluția creației și analizei operelor literare. Favorizîndu-se maniera impresiei și factologia în tratarea literaturii, în cercul criticilor români au fost atrași toți cei care nu-și puteau asuma efortul cunoașterii sistematice sau al gîndirii pe bază
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
exigentă interpretare a lor din perspectiva artei literare, al modelelor umane întruchipate de personaje, al imaginii despre lume oferite etc. Ținînd cont că rol formativ poate avea numai ceea ce este coerent, consecvent și argumentat, atît textul literar, cît și cel interpretativ ar trebui, prin urmare, să reprezinte cu certitudine un bun cultural veritabil. În această perspectivă, nu poate fi un bun cultural relatarea faptului că cineva s-a întîlnit cu altcineva și a stat de vorbă, aspect ce predomină în literatura
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
date...Te-aș ruga deci, dacă poți, să dai o fugă la Biblioteca Academiei, să arunci un ochi în colecțiile "Țara nouă" și "Hiena"..." I-am furnizat informațiile, nici nu presupuneau un efort special. Însă, pentru Georgeta Horodincă, ocazionalul text interpretativ va fi impulsionat revenirea la uneltele criticului. Și nu oricum, ci aplicate asupra scriitorului de care se ocupase cel mai intens în ultima vreme: Ștefan Bănulescu. Traducând meticulos, cunoștea în detaliu arhitectura cărților sale, se familiarizase cu toate articulațiile lui
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
relație de inter-definire. Astfel, pe lângă perspectivele de studiu deja enumerate, Imagologia ar putea fi abordată și din punct de vedere traductologic, iar Traducerea ar putea fi redefinită ca o mediere sau negociere a alterității. În felul acesta, pe lângă teoriile funcționaliste, interpretative sau teleologice ale traducerii, și-ar putea face loc și o teorie imagologică a traducerii. Altfel spus, o traductologie imagologică. Urmărind suportul tehnic și instrumentar al celor două științe, descoperim echivalențe și sincronii de desfășurare a analizei, care justifică o dată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]