6,649 matches
-
schematizant, fără a-i transforma în fantoșe; „tendința” (nu teza) îi apare ca un drept al romancierului la o „demonstrațiune” - nu de idei, ci prin fictio - a unui punct de vedere implicit, care trebuie „să stea de sine”. Z. are intuiția premonitorie a acelui „realism trist” pe care îl va realiza Liviu Rebreanu, ca imagine a universului rural; îl vede pe țăran sub semnul unui singur „motor sufletesc: posesiunea pământului”. Comparațiile cu ipostazele literare ale țăranului rus îi par a dezvălui
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
mai mică! Asigurați șanse de succes fiecăruia! CE AȘTEAPTĂ ALȚII DE LA TINE atitudine pozitivă nivel înalt de energie căldură personală integritate simț al responsabilității bună auto reprezentare capacitate mentală vocație de conducător vocație de adept simț al umorului elasticitate flexibilitate intuiție recorduri personale abilitate autodisciplină creativitate imagine de perspectivă lipsa problemelor dorințe mari EȘTI CEL MAI BUN! Transformați înfrângerea în victorie! Analizați înfrângerile pentru a vă pregăti calea spre succes! Aveți curajul să fiți propriul dumneavoastră critic constructiv! Nu mai dați
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
a personaliza procesul de instrucție la nivelul real al elevilor; 2. exaltarea memorării și a reproducerii fidele a cunoștiințelor memorate, (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educației, în detrimentul aprecierii imaginației și a intuiției; 3. valoarea de fetiș a programei, care este tratată cu mai multă deferenta decât tratează un credincios cartea să sfântă, în loc de a privi programa că un simplu cadru de referință; 4. încrederea exagerată în metodele tradiționale, în paralel cu subestimarea
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
care stimulează gândirea și creativitatea și prin care elevii sunt învățați să lucreze productiv cu alții. Prin acestea, se pune accentul pe persoană, ca finalitate, elevul devenind un subiect activ, pe interacțiunea cu alții și, nu în ultimul rând, pe intuiție și afectivitate. Aceste metode sunt: Prelegerea - o perspectivă modernă; Discuția; Rețeaua de discuții; Dezbaterea; Brainstorming; Starbusting; Ciorchinele; Copacul ideilor; Turul galeriei; Metoda,,6-3-5”; Metoda ,,Phillips 6-6”; Termenii - cheie inițiali; Reuniunea-panel; Masa rotundă; Graffiti; Scaunul intervievatului; Cvintetul; Știu/Vreau să știu
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
latentă și fără vreun efort conștient, fie brusc și spontan, sporește performanțelor în amintire fără a fi nevoie de repetiții, crește rezistenței la oboseală și are un considerabil efect psihoterapeutic, dar și psihoprofilactic. b) Hipercreativitatea care apare atunci când este activată intuiția și persoana trăiește o stare similară cu inspirația. Instruirea este întotdeauna întovărășită de un efect de relaxare sau cel puțin de absența oboselii. Instruirea sugestopedică are totdeauna un efect favorabil, calmând tendințele agresive ale elevilor și ajutându-i să se
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
emoționale, Goleman consideră că aspectul cel mai important îl reprezintă conștientizarea propriilor emoții. Goleman reorganizează competențele emoționale pe patru dimensiuni, realizând o teorie a performanței umane bazată pe inteligența emoțională: Dimensiunea 1 - conștiința stărilor interne, a preferințelor , a resurselor și intuițiilor și cuprinde: conștiința emoțională, acuratețe în autoevaluare, încredere în sine; Dimensiunea 2 - managementul stărilor interne, al impulsurilor și resurselor pentru a facilita atingerea scopurilor și cuprinde: adaptare, autocontrol, conștiinciozitate, a fi de încredere, inițiativa și inovație, imbold spre achiziții; Dimensiunea
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
mulțumiți doar să reacționați. Coeficientul emoțional va ajuta să anticipați probleme de ordin intern sau extern și să aplanați conflictele încă din fașa. Trebuie să vă dedicați timpul găsirii de idei inovatoare și nu cârpirii celor existente. Aveți încredere în intuiție. Intuiția de moment este produsul informațiilor emoționale adunate și sortate spontan, informații care ne spun ce este important și ce nu, în functțe de experiențele anterioare. Nu vă lăsați niciodată emoțiile nefolosite. Ori de câte ori aveți tendința de a va înăbuși sentimentele
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
doar să reacționați. Coeficientul emoțional va ajuta să anticipați probleme de ordin intern sau extern și să aplanați conflictele încă din fașa. Trebuie să vă dedicați timpul găsirii de idei inovatoare și nu cârpirii celor existente. Aveți încredere în intuiție. Intuiția de moment este produsul informațiilor emoționale adunate și sortate spontan, informații care ne spun ce este important și ce nu, în functțe de experiențele anterioare. Nu vă lăsați niciodată emoțiile nefolosite. Ori de câte ori aveți tendința de a va înăbuși sentimentele puternice
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
chestionarul de inteligență emoțională care are 60 de itemi . Acesta vizează înțelegerea emoțiilor personale, înțelegerea emoțiilor celorlalți , reglarea propriilor emoții, reglarea emoțiilor celorlalți și dezirabilitate socială. Înțelegerea emoțiilor personale se referă la conștiința stărilor interne, a preferințelor, a resurselor și intuițiilor. Cuprinde: conștiința emoțională, acuratețe în autoevaluare, încredere în sine. Înțelegerea emoțiilor celorlalți se referă la conștiința sentimentelor celorlalți, a nevoilor și preocupărilor. Cuprinde: empatie, orientare spre servicii, constiinta organizațională Reglarea propriilor emoții se referă la managementul stărilor interne, al impulsurilor
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
volatile, toate reprezentând viața, care prin combinații diferite imprimă acestora gustul, aroma, savoarea, valoarea într-o armonie unică și specifică fiecăruia. Omul modern, dar și cel antic ,chiar cel primitiv, în simplitatea lui, a aflat misterul leacurilor, la inceput prin intuiție și îndrumare divină, apoi a căutat să pătrundă cu agerimea minții în mijlocul acestora, a încercat, pe parcursul istoriei și existenței sale, să le cunoască, să le stăpânească. Curiozitatea lui a devenit scop, știință, iar acestea la rândul lor au însemnat o
Programa pentru CDŞ la biologie “resurse medicinale şi melifere”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
România avea să primească sudul Dobrogei (Cadrilaterul) până la linia Turtucaia-Ecrene <ref id="185">185 Vezi textul Tratatului de pace și al Protocolului semnat la București În lucrarea lui Titu Maiorescu, România..., doc. nr. 99, p. 223-239. </ref>. Cu o remarcabilă intuiție, Regele Carol I Îi mărturisea ministrului plenipotențiar al Franței la București că, datorită dușmăniilor acumulate În cursul evenimentelor care tocmai se Încheiaseră, „pacea de care ne bucurăm nu poate fi... decât o pace armată” <ref id="186"> 186 Apud Anastasie
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
este în conexiune directă cu rațiunea, Eul ia cunoștință de sine însuși, dar concomitent, tot prin limbaj, „intră” în realitatea lumii, a celorlalți, realizând comunicarea cu un alt Eu sau cu alte Euri. În felul acesta limbajul deschide calea către „intuiția imediată a interiorității”, unificând interioritatea sufletească subiectivă cu exterioritatea lumii obiective. Din această unificare a „dublului” naturii persoanei umane, rezultă cunoașterea. Fundamentarea unei antropologii psihopatologice Să încercăm în continuare ca, pe baza celor de mai sus prezentate, să schițăm cadrul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin timbrul vocii, intonația vorbirii, sclipirea ochilor, miros, mișcări. Atmosfericul ni se prezintă ca o emanație care radiază din individ și se recunoaște în personalitatea acestuia (H. Tellenbach). Atmosfericul este și cel care generează sentimente de simpatie sau de simpatie, intuiție sau prejudecată, atracție sau respingere, în cazul întâlnirii a două persoane. Ambianța atmosferică comună apare ca un tip de rezonanță a raporturilor interumane, simultan din ambele direcții, de la o persoană la alta. În cazurile patologice, ambianța atmosferică este modificată. Cele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și natura suferinței acestuia prin surprinderea ambianței atmosferice pe care o degajă pacientul său. Această descoperire a atmosfericului este calea de acces către interioritatea bolnavului, pe care psihiatrul o „simte” ca pe o modificare psihopatologică a persoanei acestuia. Ea reprezintă „intuiția” sau „sentimentul anormalului” pe care-l degajă persoana bolnavă psihic și pe care psihiatrul experimentat îl surprinde cu ajutorul „simțului clinic” care este rezonanța interioară, în sfera subiectivității medicului psihiatru a subiectivității alterate a bolnavului. Raportul „trup/suflet” în psihopatologie Problemele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medic și bolnav. Etapele raționamentului medical al diagnosticului clinic sunt reprezentate în schema de mai jos: fig. p. ms. 107 Partea accesoria a suferinței BOLNAVUL Partea esențială a tulburărilor Simptomele clinice Fenomenele vitale DIAGNOSTICUL Criterii de evaluare clinică a suferinței Intuiția medicului ca înțelegere a suferinței Partea obiectivă (observație clinică) MEDICUL Partea subiectivă (înțelegerea cazului) Să analizăm în detaliu componentele din schema de mai sus, axându-ne pe cei doi termeni, „bolnavul” și „medicul”, ca „părți” care concură la realizarea diagnosticului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al bolnavului, prezintă și el o latură subiectivă, de tip emoțional-afectiv, prin coparticiparea la suferința bolnavului, și o latură obiectivă, rațională, raportată la observația clinică a cazului, căreia caută să-i dea o formă rațională. Latura subiectivă se referă la intuiția, sau capacitatea de penetrare, de surprindere de către medic, a suferinței bolnavului. Latura obiectivă se referă la experiența clinică a medicului, la criteriile de evaluare de către acesta a simptomelor clinice prezentate de bolnav. În relația „medic-bolnav” se va produce următorul proces
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi forțate, gesturi inhibate, automatism verbo-motor sau grafic. Delirul Falsele interpretări patologice sunt cuprinse în grupa stărilor delirante. Acestea cuprind tulburările de gândire și procesele psihice înrudite (reprezentarea, intuiția, expresia, percepția). Ideea delirantă este cea care se opune realității șocând evidența faptelor. Este destul de greu de delimitat delirul în raport cu o trăire normală, sau cu alte manifestări psihopatologice. Acesta poate apare în cursul evoluției clinice a unor variate boli psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
duce la „ruptura” dintre bolnav și realitate, la un conflict sau chiar la o stare de contradicție permanentă. În evoluția și constituirea delirului, se înregistrează câteva etape și anume: a) percepția delirantă, reprezentată prin delirul halucinator; b) reprezentarea delirantă sau intuiția delirantă; c) interpretarea delirantă sau delirul de interpretare; d) fabulația sau delirul de imaginație. La delir distingem, în ceea ce privește caracterul și conținutul acestuia, următoarele aspecte: delir monotematic sau sistematizat și delir polimorf nesistematizat tematic. Temele delirante majore, cele mai frecvent întâlnite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este un fel de ipoteză care a suferit o întoarcere greșită asumându-și în mod nelegitim statutul de noesis”. Se pun două întrebări, și anume: 1) Delirul este un fenomen reductibil la o idee, o eroare, un sentiment sau o intuiție ? 2) Delirul este rezultanta unei manifestări a modificării globale și complexe a structurii psihotice a personalității individului ? Prima teza consideră delirul ca pe un „fenomen primar” (K. Schneider), ireductibil la o altă tulburare decât el însuși legat de o cauză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realitatea obiectivă logică; dezorganizarea vieții psihice prin incoerență, discordanță și autism. Rezultă de aici două atitudini privind modul de interpretare al delirului și anume: a) Delirul este un fenomen psihopatologic elementar, reductibil la o idee, o eroare, un sentiment, o intuiție, considerat ca un fenomen primar ireductibil la o altă tulburare decât cea pe care o reprezintă (K. Schneider, G. de Clérambault). b) Delirul este rezultatul unei modificări globale și complexe a structurii personalității având două aspecte: - o structură de tip
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al structurilor delirante, se disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau „delirul halucinator” reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care sunt contrare adevărului și imorale. Intuiția delirantă este interpretarea delirantă a realității în virtutea unor tendințe proprii bolnavului. Fabulația sau delirul de imaginație, cu caracter productiv. H. Ey consideră că ideile delirante nu pot fi separate de ansamblul personalității bolnavului, de structura sa mintală, de experiențele trăite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constitutive ale delirului în sindroamele paranoide și paranoiace Sindrom paranoic pur Sindrom paranoic Sindrom parafrenic sistem Sindrom parafrenic nesistem Structură polarizată paralogic sau delirant-nesistematizată Structură juxtapusă sau autistă logic-neorganizat paralogic-organizat logic-organizat Elementele constitutive ale delirului Interpretări Amintiri false Trăiri-rigide Disestezii Intuiție delirantă Idei de influență Transitivism Negarea persoanei Iluzii Halucinații Fabulații A. Porot preferă o clasificare a delirurilor, după criteriul evoluției clinice și a originii acestora. În sensul acesta se disting trei grupe principale de deliruri: 1) Delirurile cronice de aparență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o lume care nu-l merită”. În cadrul tematicii referitoare la personalitatea delirantă se disting trei tipuri de alienare delirantă și anume: Dezvoltarea delirantă a persoanei, menționată de K. Jaspers, din cursul delirurilor pasionale, paranoia etc., în care prevalează mecanismele de intuiție și cele de interpretare. Proliferarea imaginativă, extraordinar de luxuriantă, ca în cazul „delirului de imaginație” (E. Dupré) sau a „parafreniilor” (E. Kraepelin), în care predomină tendința de a substitui reprezentărilor colective ale realității logice o concepție fantastică despre lume, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pasionali Această grupă cuprinde indivizi înclinați în a adopta sau în a adera la o credință, sau sectă, care să se transforme în convingere, dominând gândirea și comportamentul lor. Ei reprezintă acea categorie de bolnavi psihici care admit „adevăruri revelate”, „intuiții irecuzabile”, „certitudini supranaturale” etc. Din punct de vedere clinico-psihiatric se notează următoarele forme: idealiștii îndrăgostiți, marii mistici, care de fapt nu interesează sfera psihopatologiei, ci numai bolnavii „deliranți mistici” diferiți de primii, inventatorii, reformatorii religioși de tipul „deliranților profetici” sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cea mai mare și cea mai frumoasă lucrare ar fi pentru moașe cernerea adevărului de neadevăr șs.m.ț. Tu nu crezi tot astfel?”. Theaitetos confirmă: „La fel cred și eu”. Întrezărim aici ceva nemărturisit explicit de Socrate, dar fabulos: intuiții principiale pe care le proclamă mulți dintre teoreticienii postmoderniști ai curriculumului, ba chiar și o viziune ultramodernistă a formării „omului complet”, a „omului reumanizat” prin autoeducație integrală. La prima vedere, Socrate platonicul spune mai puțin. Dar subînțelesurile pe care le
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]