8,656 matches
-
își masează trupele la graniță, se retrage din Țările Române. 1854 (decembrie): Semnarea la Viena a unui tratat de alianță anglo-franco-austriac care prevede inter alia garanția Austriei de a apăra Țările Române (deja ocupate militar de austrieci) împotriva unei eventuale invazii a trupelor rusești. Tratatul prevedea și înființarea unei Comisii mixte anglo-franco-austriaco-turce pentru a încerca să reglementeze situația politică din Principate. Comisia se va întruni la Viena în luna martie 1855. 1856 (februarie): Congresul de pace de la Paris pune capăt Războiului
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cu disoluția membranei bazale și proliferarea celulelor endoteliale și continuă cu formarea chemotactică a unor extensii de tip cordon celular, urmată de plierea acestora în formă de tub și conectarea lor în anse de diferite lungimi. Uneori are loc și invazia cu miocite netede a acestor structuri. Factori umorali vasoactivi Noradrenalina și adrenalina sunt eliberate din medulosuprarenale și au efecte de tip hormonal mediate de α și β adrenoceptori. Noradrenalina este și transmițător principal în joncțiunea neuro-efectoare simpatică din mușchiul neted
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
să-și îmbunătățească calitatea vieții emigrînd într-o țară bogată, cu posibilități mai mari. Numărul celor care căutau să se mute în țările cu democrații mai vechi a fost mărit în ultimii ani ai secolului al XX-lea de o invazie de refugiați îngroziți de teroare, încercînd din răsputeri să scape de violență, represiune, teroarea genocidului, "epurare etnică", înfometare și de alte orori cu care s-au confruntat în țările de origine. Presiunilor interne li s-au alăturat și cele externe
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu disoluția membranei bazale și proliferarea celulelor endoteliale și continuă cu formarea chemotactică a unor extensii de tip cordon celular, urmată de plierea acestora în formă de tub și conectarea lor în anse de diferite lungimi. Uneori are loc și invazia cu miocite netede a acestor structuri. Factori umorali vasoactivi Noradrenalina și adrenalina sunt eliberate din medulosuprarenale și au efecte de tip hormonal mediate de α și β adrenoceptori. Noradrenalina este și transmițător principal în joncțiunea neuro-efectoare simpatică din mușchiul neted
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
următoare (secolele 13-15), cultura și limba franceză s-au impus. În această epocă (înainte de secolul 14) au pătruns în engleză tower (cf. fr. tour), table, lamp, gentle (gentleman este calc, adică traducerea fr. gentilhomme), forest (cf. fr. forêt). O adevărată invazie de cuvinte franceze are loc în secolul 14; la Chauser (1340-1400), apar aproape 250 de cuvinte franceze folosite pentru prima dată în engleză. În această perioadă, se împrumută și mulți termeni abstracți (engl. influence, variation, virtue) care se păstrează și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prin franceză sau italiană. Cum se explică faptul că araba a avut rol deosebit în formarea unor terminologii științifice europene? Evident că, în domeniul religios, important în cazul ebraicei, nu se puteau lua termeni din arabă, limba religiei musulmane. După invaziile popoarelor migratoare, Europa a slăbit; Imperiul Roman a fost distrus în 476, când a fost înlăturat Romulus Augustulus, ultimul împărat din Apus, iar în 1453 Bizanțul este cucerit de turci. În dezordinea care a urmat, cultura și știința, care erau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
populațiile germanice s-au romanizat. În Orient, germanicii au stat mai puțin timp, fiind dizlocați de huni. Cel mai mare grup migrator germanic din Dacia, goții, au stat în această regiune relativ puțin, două-trei secole, fiind împinși spre sud de invazia hunilor. Din timpul cât au stat în Dacia, goții au lăsat urme materiale într-o arie cu o romanitate mai puțin intensă (curbura exterioară a Carpaților, unde a fost descoperit și celebrul Tezaur de la Pietroasa). Aici a activat Wulfila, un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ilirii, panonii erau slavi. Ea este trecută astăzi în rândul poveștilor care nu merită nicio atenție, macar că tot mai apar din când în când susținători ai ei. Alături însă cu dânsa apăruse o alta, mai moderată, anume că înainte de invazia cea mare a slavilor aceștia se stabilise deja în considerabil număr pin unele teritorii ale ilirilor, panonilor și tracilor din răsăritul Europei, astfel că, atunci când au venit slavii în invazia lor cea mai de pe urmă și cea mare (în al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cu dânsa apăruse o alta, mai moderată, anume că înainte de invazia cea mare a slavilor aceștia se stabilise deja în considerabil număr pin unele teritorii ale ilirilor, panonilor și tracilor din răsăritul Europei, astfel că, atunci când au venit slavii în invazia lor cea mai de pe urmă și cea mare (în al doilea ori în al cincilea secol d. Hr., după cum e părerea unora ori a altora), au găsit prin acele teritorii o populație slavă mult mai veche, peste care s-au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
altora), au găsit prin acele teritorii o populație slavă mult mai veche, peste care s-au așezat. Populație mai veche slavă prin acele regiuni, pe unde se găsesc astăzi slavii de sud (sârbocroații, slovenii, bulgarii), nu exista, spune Philippide, înainte de invazia slavă din secolul VI. Argumente contra părerii că ar fi fost slavii autohtoni, ori mai de demult stabiliți în Panonia, Tracia, peninsula balcanică, se scot puternice din firea actualelor dialecte slave din acele teritorii: firea acestora este acea a unei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
scot puternice din firea actualelor dialecte slave din acele teritorii: firea acestora este acea a unei treceri treptate de la un dialect la altul și de la o limbă la alta, lucru care nu s-ar putea explica în caz când înainte de invazia slavă din secolul VI ar fi existat o populație mai veche slavă autohtonă” (OR, I, p. 322 urm.). La Herodot apare pentru scythes forma paralelă scolotes. Cu ambele cuvinte (de fapt unul singur în pronunții diferite) grecii denumeau pe vecinii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
considerați, prezintă fizicește toate caracterele unui neam de oameni aparte, care mai mult decât cu slavii ar semăna parcă cu neamurile din basenul mediteranei, și aceasta probabil din cauza fondului lor etnic comun, rămas de la vechea rasă mediteraniană, care exista înainte de invazia indogermanilor” (I, 777 urm.), iar în altă parte: „Din unitatea cea mare a limbii românești, constatată prin minimele deosebiri dialectale, prin legăturile strânse care există între grupurile dialectale cele mai îndepărtate în spațiu, prin apariția independentă pe teritorii deosebite a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și politic” (II, 383 urm.). Sintetizând aceste citate și adăugând informații din alte locuri ale operei, deducem următoarea stratificare etnolingvistică imaginată pentru adâncimile istorice ale poporului român și ale limbii sale: 1) la bază, vechea limbă mediteraneană; 2) peste aceasta, invazia indogermanilor, 3) a urmat suprapunerea unui conglomerat de diferite neamuri de oameni, 4) peste ele s-a suprapus romanitatea pentru care ele au constituit bazele etnice autohtone, 5) după un trai îndelungat într-un spațiu geografic restrâns și unitar politic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
romanității orientale numai din latină a atras după sine șirul de falsuri menite să dea impresia unui întreg pe care să se poată baza cultura și educația: după ce se nasc în Iliria din latini, românii devin păstori nomazi și transhumanți; invazia slavă și bulgară a determinat o parte a populației macedoromâne să migreze spre nord, peste Dunăre, unde regiunile erau mai puțin locuite și le puteau oferi, „începând din secolul al VI-lea și al VII-lea, o oarecare siguranță” (p.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
române, ca și a celorlalte limbi din zonă, își are explicația în simbioza traco-latină realizată în conviețuirea și conlucrarea latinilor cu autohtonii. Doar colaborarea cotidiană între vorbitorii de tracă și vorbitorii de latină, iar nu dictatura limbii latine urmată de invazii și dizlocări masive de populații, a determinat schimbarea peisajului etnolingvistic din sudestul, centrul și estul Europei. Acest peisaj, constatat la ieșirea din evul mediu, a crescut din baza comună traco-latină în care limbile tracă și latină s-au contopit pierzându
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a bazei traco-latine în spațiul cucerit de romani în est nu a fost însă unitară în direcția romanizării. La ieșirea din evul mediu a fost constatată o fragmentare și intersectare etnolingvistică în acest spațiu, fenomene explicate de tradiția neogramatică prin invazii, transhumanță și nomadism, dar pe care astăzi suntem în măsură să le explicăm prin gradul diferit de romanizare și indoeuropenizare: 1) limba română este cel mai pregnant rezultat al romanizări; 2) limba albaneză, adusă în pragul romanizării, a rămas limbă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
De altfel, primele mari fapte vitejești sau evenimente naționale sunt de natură mai mult epică decât dramatică. Sunt, în marea lor majoritate, expediții colective și îndepărtate, ca războiul din Troia, sau cruciadele, migrații ale popoarelor, sau apărarea solului național împotriva invaziilor străine, ca războaiele împotriva perșilor. De-abia mai târziu apar eroii izolați și independenți, care concep cu de la ei putere un scop al acțiunii, și realizează proiecte personale." Ce înțelege Hugo prin grotesc? Neatașat vreodată nici de codurile sociale, nici
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
171. De altfel, așa cum, în Ce-i lipsește "Moftului", O lămurire și altele, Caragiale își motiva opțiunea pentru "literatura de bas étaje", în speță pentru "mofturile" puternic impregnate de ironie, prin necesitatea unei acțiuni de plivire a câmpului literaturii de invazia nestăpânită a "spanacului", Eugen Ionescu susține că scrie Nu pentru a îndeplini "un act necesar de higienă literară"172, astfel încât nu este lipsit de importanță să observăm coincidența de viziune a celor doi scriitori asupra rolului terapeutic al denunțului critic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
totul la dimensiunea derizoriului, Mitică e moftangiul vesel tipic. Politicianul burghez cunoaște prin Cațavencu, Tipătescu, Trahanache, Dandanache, Farfuridi, Coriolan Drăgănescu, Leonida Condeescu, Costăchel Gudurău, etc. obiectivări literare inegalabile. Meritul lui Caragiale este de a fi reușit să redea prin intermediul personajelor, invazia politicului asupra cotidianului. Asemenea unui drog halucinogen, politica sau dezbaterea politică scoate această lume din inerție dându-i falsa senzație că trăiește. Contaminarea este generală fiecare jucând un rol mai mult sau mai puțin important în această mașinărie a sistemului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din urmă analiză, specificitatea maximă focalizarea limbajului într-un anumit registru profesional, geografic, social etc. și interferența registrelor. Respectivii cercetători au constatat că gramatica stăpânită la perfecție de autor l-a ajutat să descopere inepuizabile surse de comic provenind din invazia erorilor înregistrate la toate compartimentele sistemului limbii: fonetică, morfologie, sintaxă, vocabular. Amintim câteva semnificative ilustrări ale fiecărui aspect. Astfel, în cuvinte și sintagme construite pe baza unor "etimologii populare"119 precum ,,renumerație", "scrofulos", "lege de murături", ,,fidea", ,,cioclopedică" etc., sau
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vorbim de farsa electorală din O scrisoare pierdută, chintesență de nereguli inversate în regulamente. În plan lingvistic, comicul absurdului este reliefat prin frecvența nonsensurilor și prin gluma absurdă. Farfuridi sau Leonida sunt personajele caragialiene cu limbajul cel mai afectat de invazia paralogismelor devenite emblematice: precizări de tipul "la douăsprezece trecute fix", "o dăm anonimă", definițiile pentru "Republică", "fandacsie" etc. Exemplele ilustrează bivalența raportului dintre absurd și comic, deoarece nonsensurile stârnesc aici un râs rezervat, umbrit de perceperea unei simptomatologii care nu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Cântăreața cheală, Lecția, Scaunele), a singurătății în existență (Scaunele), a anulării identității și a demnității umane prin conformism sau masificare (Jacques sau Supunerea, Rinocerii), a proliferării obiectuale care anihilează ființa umană (Amedeu sau Cum să te debarasezi, Noul locatar), a invaziei inconștientului (Victimele datoriei) și, mai ales, a morții (Ucigaș fără simbrie, Regele moare, Setea și foamea, Jocul de-a măcelul) neutralizate prin parodiere, caricaturizare și cufundare în grotesc, deci prin procedeele deriziunii. În eseistica, publicistica și memorialistica ionesciană, absurdul revine
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ca Victor și Liza din farsa O soacră, au vrednici urmași în mic-burghezii urmuzieni Algazy și Grummer. Cu mijloace particulare, ambii autori ironizează aviditatea pentru pseudocultura de tip gazetăresc, foiletonistic. Balastul, alterarea și saturarea, excrescența, efemeritatea, nonvaloarea sunt mărcile acestei invazii grafologice, sancționată memorabil și definitiv de Caragiale prin frecvent utilizatul termen denigrator de "spanac" și chiar mai drastic de către Urmuz, prin intermediul parabolei ce se întrevede în episodul luptei "uriașe"101 dintre cei doi eroi literaturofagi, Algazy și Grummer. În epopeea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
opiniei publice decât lucrările de specialitate. Atitudinea societății este din nou ambiguă, distingându-se două curente majore în raportarea la această "obsesie a bântuirii" (precum teama de diavol în timpul perioadei vânătoarei de vrăjitoare): cel pentru care extratereștrii ar pregăti o invazie, obsesie "fundamentată" pe cel mai influent roman SF, "Războiul lumilor" al lui H. G. Wells (iar adaptarea radiofonică a lui Orson Wells din 1938, care a generat valuri de panică în rândurile americanilor spune totul despre amploarea acestui sentiment), dar și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
f.a. Springhall, John, "Censoring Hollywood: Youth, Moral Panic and Crime/Gangster Movies Of the 1930s", în Journal of Popular Culture, vol. 32, nr. 3, 1998, pp. 135-154. Stoker, Bram, Dracula, Penguin Books, London, 1994. Strugațki, Arcadi; Strugațki, Boris, A doua invazie a marțienilor, trad. Valerian Stoicescu, Paralela 45, Pitești, 2007. Styron, William, Bezna vizibilă. Amintiri despre nebunie, trad. Mihnea Gafița, Art, București, 2007. Șolohov, Mihail, Soarta unui om, ESPLA Cartea Rusă, București, 1959. Taraborelli, J. Randy, Marilyn Monroe. Secrete, glorie și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]