3,561 matches
-
ca unul dintre păcatele cele mai grave. La Antim Ivireanul, el se află pe poziția a treia fiind de van sat de tru fie și iu birea de ar ginți, și urmat de mâ nie, lă co mie, zavistie (ură, invidie), lene. Într-un text de în vă ță tu ră morală re li gioa să, Crinii țarinii, recopiat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, deși se vorbeș te de curvie, ea nu se numără printrecele șapte patimi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
folosite de ahtiații puterii, iată ce vedea istoricul nostru în revoluția de la 1789. Filosofia acesteia îi părea suspectă, "contractul social" o aberație. Nimeni n-a vestejit cu mai multă forță voluntarismul politic "stearpa ciocnire a silogismelor și urletul prelung al invidiei populare", pentru a exalta numai ceea ce este "creațiunea umană" ca atare. Istoria nu e reductibilă la document și spectacol, căci ea trebuie să formeze mereu pe om, să pună în valoare umanitatea din noi. La un pas de bicentenarul Revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
învelea cu colecțiile vechi ale oficiosului comunist francez "L'Humanité", păstrate de gazdă lui cu mormăiala "știu, nu e prea anarhist, însă... faute de mieux...", fugarul ia viața de la zero, creând, împotriva atacurilor furibunde, comuniste și fasciste, împotriva sărăciei și invidiilor, prin românele și eseurile sale, o operă în care locul central îl ocupă Omul cu majuscula, care trăiește toată viața cu nostalgia absolutului. O mare credință dispărea, "făcându-mă să simt pământul surpându-se sub picioare. Eram în pragul sinuciderii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
se întreabă de ce și pentru ce am trăit și suferit, am visat, scris, pictat sau, pur și simplu, am reparat scaune... Poate că așa pot ajuta să găsim un sens transcendental în această lume plină de orori, de trădări și invidii, de nedreptăți, de tortúri și genociduri. Dar și de păsări care imi încălzesc sufletul când le ascult ciripitul în zori de zi, sau când bătrânul meu motan mi se așează pe genunchi, sau când mă uit la flori, de multe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
soluție corectă. Am constatat de asemenea, că factorul motivațional este un mai bun predictor al eficienței procesului. În timpul competiției create în clasele de elevi am constatat că emulația a condus la două fenomene: - unul negativ, manifestat prin atitudini de răutate, invidie, orgoliu, iubire de sine în forme negative, perceperea partenerului drept rival, ceea ce modifică traiectoria, condițiile și finalitățile întrecerii între elevi; - altul pozitiv, orientat asupra propriei persoane, în deosebi asupra capacității ei de a se instrui; apare ca o formă a
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
prin naștere și - până la o vreme - de prea multa lor modestie. Pornind de la motivul folcloric al mamei vitrege, totdeauna incapabilă să-și stăpânească egoismul, Creangă a creat o narațiune exemplară, în care binele și virtutea sunt răsplătite, iar lenea, lăcomia, invidia, răutatea sunt aspru sancționate. Cele două fete fac două călătorii similare, trecând prin aceleași probe, pe care le abordează, însă, în mod diferit. Fata moșului îngrijește o cățelușă care îi iese în cale, curăță un păr frumos și înflorit, dar
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fiind cea care maximizează gradul de fericire pentru cel mai mare număr de oameni. Variantele ulterioare nu fac decît să confirme concepția utilitaristă. Totuși, dimensiunea echității nu este luată în seamă, decît odată cu teoriile justiției sociale. 4.1.3.1. Invidie, eficacitate și normă de justiție Un prim ansamblu de teorii situează noțiunea de invidie în centrul conceptului de echitate și justiție socială. Un stat social echitabil se caracterizează prin faptul că fiecare individ preferă situația sa celei a altuia. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Variantele ulterioare nu fac decît să confirme concepția utilitaristă. Totuși, dimensiunea echității nu este luată în seamă, decît odată cu teoriile justiției sociale. 4.1.3.1. Invidie, eficacitate și normă de justiție Un prim ansamblu de teorii situează noțiunea de invidie în centrul conceptului de echitate și justiție socială. Un stat social echitabil se caracterizează prin faptul că fiecare individ preferă situația sa celei a altuia. Astfel echitatea este garantată prin faptul că invidia a dispărut. Este important de remarcat faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
prim ansamblu de teorii situează noțiunea de invidie în centrul conceptului de echitate și justiție socială. Un stat social echitabil se caracterizează prin faptul că fiecare individ preferă situația sa celei a altuia. Astfel echitatea este garantată prin faptul că invidia a dispărut. Este important de remarcat faptul că invidia analizată de către economiști nu este diferită de resentimentul à la Rawls, ci se prezintă ca o evaluare rațională a situațiilor injuste, Chiar definită pe o bază individualistă și îndepărtată de realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
centrul conceptului de echitate și justiție socială. Un stat social echitabil se caracterizează prin faptul că fiecare individ preferă situația sa celei a altuia. Astfel echitatea este garantată prin faptul că invidia a dispărut. Este important de remarcat faptul că invidia analizată de către economiști nu este diferită de resentimentul à la Rawls, ci se prezintă ca o evaluare rațională a situațiilor injuste, Chiar definită pe o bază individualistă și îndepărtată de realitatea pe care nu încetează să o descrie, invidia poate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
situațiilor injuste, Chiar definită pe o bază individualistă și îndepărtată de realitatea pe care nu încetează să o descrie, invidia poate totuși permite definirea unei norme de justiție. Un stat social este just dacă el e nu doar echitabil (absența invidiei), ci și eficace (optimul paretian). Eficacitatea paretiană se evaluează atît în economiile de schimb cît și în cele de producție. În primul caz, Kolm vorbește despre existența de stadii juste; este suficient ca, plecînd de la dotări inițiale egale, să se
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
proces de schimb concurențial. Atunci cînd extindem interogațiile asupra situațiilor în care indivizii nu au dotări inițiale egale, sau atunci cînd abordăm cazul economiilor de producție, echitatea și eficacitatea se combină mai dificil, reducînd conceptul de justiție doar la absența invidiei (Kirman). Cum a remarcat Sen (1970), explicația se află probabil în faptul că invidia se bazează pe luarea în considerare a comparațiilor intra-personale și nu interpersonale ale utilității. Această definiție raționalistă a invidiei ar putea fi unul din multiplele
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
au dotări inițiale egale, sau atunci cînd abordăm cazul economiilor de producție, echitatea și eficacitatea se combină mai dificil, reducînd conceptul de justiție doar la absența invidiei (Kirman). Cum a remarcat Sen (1970), explicația se află probabil în faptul că invidia se bazează pe luarea în considerare a comparațiilor intra-personale și nu interpersonale ale utilității. Această definiție raționalistă a invidiei ar putea fi unul din multiplele avataruri ale imposibilității economiștilor de a ține seama de sentimente altfel decît supradeterminîndu-le prin
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
conceptul de justiție doar la absența invidiei (Kirman). Cum a remarcat Sen (1970), explicația se află probabil în faptul că invidia se bazează pe luarea în considerare a comparațiilor intra-personale și nu interpersonale ale utilității. Această definiție raționalistă a invidiei ar putea fi unul din multiplele avataruri ale imposibilității economiștilor de a ține seama de sentimente altfel decît supradeterminîndu-le prin calcule raționale, chiar dacă trebuie semnalat faptul că în materie de alegeri raționale "pa-siunile" încep să fie luate în considerare (Frank
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
avataruri ale imposibilității economiștilor de a ține seama de sentimente altfel decît supradeterminîndu-le prin calcule raționale, chiar dacă trebuie semnalat faptul că în materie de alegeri raționale "pa-siunile" încep să fie luate în considerare (Frank, Livet). Odată cu această abordare economică a invidiei, reapare problema care a susținut evoluția utilitarismului: comparațiile interpersonale ale utilității. Modelînd simpatia lui Hume, Sen propune compararea stadiilor sociale uti-lizînd preferințele fiecăruia pentru a aprecia astfel situația celuilalt. Dar cum se poate determina o normă de justiție în absența
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
noua economie a bunăstării 157 4.1.2.2. Testele de compensare 160 4.1.2.3. Unanimitate versus majoritate: alegere socială și procedură de vot 161 4.1.3. De la welfarism la justiția socială 163 4.1.3.1. Invidie, eficacitate și normă de justiție 163 4.1.3.2. Hirsanyi și spectatorul imparțial 165 4.1.3.3. Rawls: o procedură de justiție perfectă? 167 4.1.3.4. Nozick: o procedură de justiție pură 169 4.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o învățare imediatși eficientă, genereazforme de emulație, faciliteazconturarea și cultivarea aspirațiilor elevilor la competiție și cultură. în același timp, însă, nu trebuie suităm faptul cele genereazși unele efecte negative, constând în apariția unor stări tensionale disonante, a unor manifestări de invidie și orgoliu, precum și a unor fenomene secundare negative la nivelul scopurilor educaționale. Asemenea efecte negative și fenomene secundare pot fi preîntâmpinate prin mai multcomunicare și cooperare, întrajutorare, orientându-i pe elevi svadși sînțeleagdiferențele dintre ei, saprecieze calitatea, stârnindu-le, în
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
paradox: înțelepciunea trebuie să îmbrace haina nebuniei pentru a elimina din scenă uzurpatorii de orice factură sunt ei. Pe de altă parte, regalitatea a fost supusă, din timpuri mitice, unui joc al hazardului, între incest, violențe de tot felul, certuri, invidie, ură pe de o parte, și vigoare, stabilitate, seninătate, pe de altă parte. Regalitatea, cel puțin la sfârșitul feudalismului, rămăsese structurată pe jocul violenței sacralizate.202 Nu acest aspect este avut în vedere, însă, în Hamlet. Eventual, doar prin prisma
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
păcatele și pogorămintele, de jos și până sus, la Eutropiu și Eudoxia, dragostea sa pentru cei săraci, pentru adevăr și dreptate, i-au făcut mulți dușmani. Patriarhul Ioan n-a fost pe placul tuturor, și de aceea a deșteptat uneori invidia, gelozia și pofta de răzbunare ale unora, deoarece biciuia fără nici o cruțare răul, ori din ce parte ar fi venit. Eutropiu stăruise pentru aducerea Sfântului Ioan la scaunul patriarhal al Constantinopolului și-l ajutase în lucrările sale de început. Dar
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
pare un act spontan, ea este un scenariu bine conceput al adolescentului. Va exista mai Întâi alegerea șintei, adică a colegului sau a profesorului În jurul căruia se va structura conflictul, ceea ce Înseamnă o acumulare de resentimente, de poziții adversative, de invidie, de ură. 62 4. Denigrarea se realizează prin preocuparea adolescentului de a descoperi acele trăsături de personalitate sau evenimente cu un caracter negativ sau denigrator, pe care le accentuiază și le denaturează până la grotesc, estimând sau dorind să obțina o
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
partid, cu ocazia unei manifestații de 1 Mai. Fapt care nu-l surprinde doar pe el, un simplu angajat al televiziunii de la Tirana, ci stârnește cele mai diverse reacții în rândurile colegilor, cunoștințelor și rudelor, de la nedumerire sau admirație la invidie, de la uluială la ostilitate. Consolându-se cu amintirea ultimei întâlniri de dragoste cu Suzana, și înțelegând că despărțirea anunțată de ea și motivată ca un sacrificiu cerut de ascensiunea politică a tatălui, devenise chiar din acea dimineață o realitate ireversibilă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ca în vis, se comportă ca niște amnezici, auzul lor nu mai este demult sincer și de aceea le vorbești în zadar, deși altminteri apreciază estetica discursurilor morale (...)." Pe fondul vieții de provincie universală, al colportajului benign, ispitit de otrava invidiei și a dihoniei, apare brusc senzaționalul cazului ce tulbură apele, ierarhiile, rutina mentalităților de abordare. Aparent suntem în plină intrigă polițistă. Protagonist al anchetei ce-i va ocupa viața este comisarul, excelent în tactica "cunctației". Niciodată tahigramele sau rapoartele unui
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rare la firent triompher bien vite, la mirent à la mode, au premier rang, et leș femmes leș plus titrées de France se firent présenter chez elle" [Maupassant, Notre coeur, p.185]. De aceea, ea este imitata cu disperare și invidie. Revistele specializate în difuzare largă a actualității mondene fac că Pariziana și cititoarea să intre într-un raport de confidenta, care nu se bazează deseori decât pe aproximări sau pe falsuri mituri în sensul comun al termenului. Pariziana este un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
locurile și distracțiile cele mai frecventate din Paris: Leș Champs-Elysées, Boulevards, Folies Bergère, pădurea Boulogne 252, parcul Monceau. Conform teoriei modernității, femeia modernă produce un șoc în anonimatul mulțimii orașului. Ca obiect expus, ea poate suscita admirația, pasiunea, compasiunea, promisiunea, invidia, gelozia etc., în funcție de spectator. Motivul căutării femeii în oraș este imortalizat de Baudelaire în poemul A une passante din ciclul Tableaux parisiens din volumul Fleurs du mal. Pentru Pariziene, acest rol devine distracție, joc, piesa de teatru etc, în funcție de speranțele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
purtat către vocea autoritara din discursuri și către cea puternică și originală din versuri, sicilianul s-a confruntat deseori cu dificultăți, generate parțial de tendința să de a introduce în propriile creații lexeme și stileme ale altor autori, partial de invidiile din mediul literar antagonic. În capitolele precedente s-a urmărit traseul receptării operei lui Leopardi de-a lungul primei jumătăți a secolului trecut (cu o introducere despre prezența sa în veacul al XIX-lea), subliniind atenția pe care i-o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]