29,866 matches
-
Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, unde este definit „ conflictul de interese ” și sunt reglementate cu titlu exemplificativ situații potențial generatoare de conflict de interese. Nerespectarea legislaţiei referitoare la achiziţiile publice va determina stabilirea ca neeligibilă a respectivei cheltuieli. În ipoteza în care beneficiarii finali (revistele şi publicaţiile culturale) ai finanţării au personalitate juridică proprie, documentele justificative (facturi, chitanţe, avize etc) primite de la furnizorii de servicii/produse/lucrări trebuie să fie emise pe numele beneficiarilor finali ai finanţării, care sunt revistele şi
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257010]
-
finali (revistele şi publicaţiile culturale) ai finanţării au personalitate juridică proprie, documentele justificative (facturi, chitanţe, avize etc) primite de la furnizorii de servicii/produse/lucrări trebuie să fie emise pe numele beneficiarilor finali ai finanţării, care sunt revistele şi publicaţiile culturale. În ipoteza în care beneficiarii finali (revistele şi publicaţiile culturale) ai finanţării nu au personalitate juridică proprie, documentele justificative (facturi, chitanţe, avize etc) primite de la furnizorii de servicii/produse/lucrări trebuie să fie emise pe numele beneficiarilor finanţării, care sunt uniunile de creatori
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257010]
-
diferit fiind determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor. Așa fiind, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica privind încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție nu este întemeiată. ... 27. De asemenea, se opinează că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine prevederilor constituționale
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
respectivul creditor să își recupereze rapid creanța și tocmai de aceea a edictat căi de atac adaptate acestei faze procesuale. ... 51. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale. ... 52. În ceea ce privește invocarea în susținerea criticilor de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 148 din Constituție, care
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
7. Se consideră că dispozițiile art. 5 alin. 1 și ale art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 sunt neconstituționale, în măsura în care acestea ar avea drept efect posibilitatea dobândirii de către oricare dintre persoanele juridice vizate de ipotezele normelor legale - respectiv regie autonomă ori societate comercială - a unui drept de proprietate publică sau privată asupra oricăror bunuri enumerate la art. 136 alin. (3) din Constituție și/sau în anexa la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, inclusiv asupra
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
care textul de lege este plasat în capitolul privind dispozițiile tranzitorii ale actului normativ, iar primele două alineate au natura unor asemenea prevederi, întrucât se referă expres la cauzele „aflate în cursul urmăririi penale“ și stabilesc regulile de urmat în ipoteza în care legea nouă aduce modificări în materia competenței. Pornind de la conținutul art. 26 și al art. 54 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, parchetul reține că situațiile tranzitorii sunt „raporturi sau
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale au în mod indubitabil natura unor norme tranzitorii, la fel ca prevederile art. 6-18 din același act normativ, care tratează diferite ipoteze privind cauze aflate pe rolul organelor judiciare la data intrării în vigoare a legii, iar în legătură cu fiecare dintre acestea se utilizează expresia corespunzătoare „aflate în curs de judecată“, respectiv „aflate în curs de soluționare“ sau, după caz, „aflate
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
sub imperiul actualei codificări, aplicarea în timp a legii de procedură stă sub spectrul unui principiu legal [al actualității - art. 13 alin. (1) din Codul de procedură penală] și, pe de altă parte, regula ar urma să se aplice oricăror ipoteze, nu doar celor specifice situațiilor tranzitorii. De asemenea, s-a mai menționat că este important de evidențiat faptul că prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
specializate în condițiile alin. (1), împrejurare determinată de faptul că în evoluția lor s-au succedat două legi fundamentale de procedură - vechiul și noul Cod de procedură penală, fiind, astfel, restrânsă sfera de aplicare a normei numai la aceste două ipoteze și doar pentru o perioadă limitată în timp, respectiv până la soluționarea lor definitivă. Drept urmare, art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
a fost stabilită prin contopirea mai multor pedepse aplicate pentru diferite infracțiuni, fapte despre care nu se cunoaște dacă au fost cercetate de către Direcția Națională Anticorupție și nici dacă urmărirea penală a fost declanșată pe vechea sau noua codificare, ipoteză în care dezlegarea chestiunii cu care a fost sesizată Înalta Curte nu ar avea nicio înrâurire asupra modului de soluționare a fondului cauzei. De asemenea, nu este îndeplinită nici cerința privind existența unei veritabile probleme de drept în înțelesul atribuit
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
corespunde normelor de tehnică legislativă, așa cum sunt reglementate în art. 24 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora în procesul de legiferare, pentru a fi acoperite pe deplin diferitele ipoteze ce pot apărea în procesul de aplicare a actului normativ, se folosește fie enumerarea situațiilor avute în vedere, fie formulări sintetice sau formulări-cadru de principiu, aplicabile oricăror situații posibile. Deopotrivă, este de menționat că, prin Decizia nr. 5 din 10
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
de art. 25 și art. 39 din Constituție. ... 22. Referitor la invocarea în susținerea criticilor de neconstituționalitate a Deciziei Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020, precitată, Curtea constată că aceasta nu prezintă relevanță în cauză, deoarece vizează o ipoteză juridică distinctă. ... 23. De asemenea, Curtea precizează că soluționarea aspectelor referitoare la interpretarea și aplicarea legii revine instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei, fără a fi de resortul contenciosului constituțional. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
DECIZIA nr. 81 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256012]
-
reguli speciale de procedură. În cauză, părțile au acces la judecarea în primă instanță și în apel, care este devolutiv. De asemenea, arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 16 din Constituție, ele aplicându-se tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 12. Prin Încheierile din 26 februarie 2019, 28 februarie 2019, 15 octombrie 2019, 12 noiembrie 2019, 31 martie 2020, 12 martie 2020 și 30 iulie 2020, pronunțate în
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, reține că textele de lege criticate îndeplinesc condițiile de previzibilitate, claritate și precizie și se aplică, în mod egal, persoanelor aflate în ipoteza normei legale, în acord cu dispozițiile art. 16 din Legea fundamentală. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentința penală nr. 121/F din 15 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.448/2/2017, Curtea de Apel București
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obține fotografii sau înregistrări audio și video, sesizează judecătorul de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică, sunt aplicabile și pentru ipoteza în care, anterior aprecierii procurorului ca investigatorul sub acoperire/colaboratorul să poată folosi dispozitive tehnice, fusese emis un mandat de supraveghere aflat în ființă, dar care nu prevede posibilitatea ca punerea în executare să poată avea loc și prin implicarea/atragerea unui
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
lipsa de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocați la cel puțin două ședințe ale acestora având aceeași ordine de zi. ... 36. Examinarea textului legal evocat anterior relevă că nu sunt menționate în cuprinsul său, în mod limitativ sau enunțiativ, ipotezele de excepție de la aplicarea normei, fiind instituite două condiții necesare pentru a putea solicita judecătorului-sindic aplicarea mecanismului pe care această normă îl reglementează. ... 37. Astfel, se poate solicita aplicarea art. 45 alin. (1) lit. o) din Legea nr.
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
de la aplicarea normei, fiind instituite două condiții necesare pentru a putea solicita judecătorului-sindic aplicarea mecanismului pe care această normă îl reglementează. ... 37. Astfel, se poate solicita aplicarea art. 45 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 85/2014 în ipoteza în care, la cel puțin două ședințe ale comitetului creditorilor sau ale adunării creditorilor, având aceeași ordine de zi, nu se poate lua o hotărâre din lipsa de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocați. ... 38. Norma analizată nu cuprinde
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
din lipsă de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocați la cel puțin două ședințe ale acestora având aceeași ordine de zi. ... 62. În acest sens s-a arătat că analiza dispozițiilor art. 136-138 din Legea nr. 85/2014 relevă că ipoteza imposibilității adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor cu privire la planul de reorganizare, din cauza neîntrunirii cvorumului cerut de lege pentru legala sa acceptare, nu poate fi pusă sub semnul egalității cu ipoteza „cererii“ evocate de art. 45 alin. (1
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
136-138 din Legea nr. 85/2014 relevă că ipoteza imposibilității adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor cu privire la planul de reorganizare, din cauza neîntrunirii cvorumului cerut de lege pentru legala sa acceptare, nu poate fi pusă sub semnul egalității cu ipoteza „cererii“ evocate de art. 45 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 85/2014. Aceasta deoarece temeiul exprimării votului de către creditori cu privire la planul de reorganizare nu este dat de o cerere a administratorului judiciar, ci de exigența legală
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
la două ședințe consecutive având aceeași ordine de zi. Aceasta a fost situația avută în vedere de legiuitor pentru care s-a reglementat, prin actuala Lege-cadru a insolvenței, posibilitatea conferită judecătoruluisindic de a substitui pasivitatea decizională a creditorilor. ... 104. În ipoteza avută în vedere de către titularul sesizării nu este însă îndeplinită situația premisă, respectiv aceea ca procedura insolvenței să fie blocată de pasivitatea creditorilor. Aceasta întrucât, pentru situațiile în care creditorii, legal convocați, în condițiile art. 137 din Legea nr.
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
din totalul valoric al masei credale să accepte planul], fie pentru că votul asupra planului nu a putut fi exprimat din lipsă de cvorum, consecința acestui fapt este aceeași: judecătorul-sindic va decide, prin sentință, intrarea în faliment, fiind incidentă ipoteza de la lit. c) pct. A a primului alineat al art. 145 din Legea nr. 85/2014 - niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat. ... 106. În al treilea rând, de vreme ce creditorii votează în condițiile art. 138 alin. (3
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
vot în cadrul ședinței convocate de administratorul judiciar cu privire la planul sau planurile de reorganizare propuse nu este sancționată de lege, acest aspect fiind lăsat la simpla apreciere a creditorilor înscriși pe tabelul definitiv de creanțe. ... 111. Oricum, în ipoteza în care au fost propuse două sau mai multe planuri de reorganizare, alin. (6) al art. 138 din Legea nr. 85/2014 impune ca votarea acestora să se facă în aceeași ședință a adunării creditorilor, în ordinea decisă prin votul creditorilor
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
de reorganizare cu votul negativ, inexistența unei hotărâri a adunării creditorilor din lipsă de cvorum ar trebui asimilată cu neacceptarea planului de reorganizare de către creditori, drept condiție prealabilă de confirmare a acestuia de către judecătorul-sindic. ... 115. Concluzionând, în ipoteza în care nu s-a putut adopta o hotărâre a adunării creditorilor, în condițiile art. 138 din Legea nr. 85/2014, cu privire la aprobarea planului sau a unuia dintre planurile propuse, din lipsă de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
este reprodus astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016, acest articol având legătură cu competența judecătorului de cameră preliminară de a verifica, din oficiu, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, întrucât, în ipoteza dispunerii unei soluții de începere a judecății [soluție prevăzută la art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală], această evaluare nu mai poate fi realizată în procedura de cameră preliminară reglementată de dispozițiile art. 342-346
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
fi realizată în procedura de cameră preliminară reglementată de dispozițiile art. 342-346 din Codul de procedură penală. Reține că, atunci când în cauză nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală, urmărirea penală fiind efectuată in rem, chiar și în ipoteza admiterii plângerii formulate de petent, judecătorul de cameră preliminară nu poate dispune începerea judecății, ci poate trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și pentru a completa
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]