3,426 matches
-
intermedierea se asigură între o entitate plină și o alta lipsită de consistență. Lucrarea domnului Teclean este, în esență, o analiză delicată și atentă a nenumăratelor valențe ale problematicii arabe, care pleacă de la analiza parcursului istorico-geografic al limbii arabe și islamului, uneori realizat cu prezența fizică a arabilor, dar alteori aceștia din urmă jucând doar rolul de inițiatori. Tratarea coordonatelor politico-geografice regionale și a elementelor cadrului geostrategic reprezintă, în opinia noastră, cele mai substanțiale și cele mai detaliate capitole ale lucrării
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
lucrare, potențarea ei confesională, aceasta acordându-i una din trăsăturile de bază - cruzimea excesivă, care a generat și mișcări de răspuns și apărare tot atât de dure, așa cum a fost Reconquista din Peninsula Iberică. Interesant este însă, faptul că, depășind spațiul arab, islamul a căpătat nuanțe noi, unele mai înțelegătoare, mai puțin intolerante decât cea inițială, așa cum este islamul din Indonezia. În mod logic, problema influențelor reciproce, culturale, politice și economice, dintre arabi și alte popoare și grupuri, ca și a axelor preferențiale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
generat și mișcări de răspuns și apărare tot atât de dure, așa cum a fost Reconquista din Peninsula Iberică. Interesant este însă, faptul că, depășind spațiul arab, islamul a căpătat nuanțe noi, unele mai înțelegătoare, mai puțin intolerante decât cea inițială, așa cum este islamul din Indonezia. În mod logic, problema influențelor reciproce, culturale, politice și economice, dintre arabi și alte popoare și grupuri, ca și a axelor preferențiale de pătrundere a acestora, ocupă o pondere însemnată în economia lucrării. Dintre acestea, sesizate ca atare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
Peninsula Iberică, Sicilia); aria care a intrat, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, sub controlul colonialismului european (statele Maghrebului, statele din sud-vestul Golfului Persic și din sudul Peninsulei Arabe); aria statelor care au suferit o puternică influență a islamului, de sorginte arabă, fără a fi supuse arabizării (Pakistanul ș.a.). Lumea arabă ne pare, în cele din urmă, ca o arie labilă și problematică, în căutarea propriei căi de evoluție, o regiune ieșită din comun din punctual de vedere al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
Adriana Hass); Georg Lukács, Estetica, I, București, 1972 (în colaborare cu Aurora M. Nasta); W. van Bode, Maeștrii picturii olandeze și flamande, I-II, București, 1974 (în colaborare); J.W. Goethe, Afinitățile elective, București, 1975; Dominique Sourdel, Janine Sourdel-Thomine, Civilizația Islamului clasic, I-III, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Samoilă, Ziaristica, București, 1932, 261-265; E. Filotti sărbătorit de Sindicatul Ziariștilor, FCL, 1935, 1268; [Informații biografice] „Anuarul diplomatic și consular al Regatului României”, 1942, 73, 78-79, 126; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
România și Bulgaria. Ne-am putea gîndi că aceasta se datorează prezenței, în aceste țări, a unor puternice curente care doresc deschiderea spre Europa, a unei conștiințe politice dezvoltate la credincioși, în puternică opoziție cu comunismul. În Bulgaria, zonă a Islamului pentru 10% din populație, părintele ortodox Christofor Subev a fondat în martie 1989 Comitetul pentru drepturile religioase, pacea conștiințelor și valorile spirituale. Ambiția lui era de a aduna toate religiile Bibliei înrădăcinate în țară, pentru a cere libertatea conștiinței, separarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
căreia rămân ancorate în realul epocii, folosind evenimente și personaje autentice pentru a transmite povești cu valabilitate universală. În acest sens, dintre formele de manifestare a conștiinței, probabil că religiile sunt cel mai mult fundamentate pe mituri istorice, Creștinismul și Islamul fiind doar două exemple. Poveștile despre Iisus și Mohamed sunt articulate în același fel cum sunt și miturile, structura și sensul lor putând fi studiate cu instrumente asemănătoare analizei mitologice. Ambele religii au la bază evenimente și personaje reale, istorice
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
86, 87, 90, 96, 113, 118, 123, 127, 133, 147-150, 157, 159, 183, 185, 188, 193, 194, 196, 199, 202, 205, 209, 212, 215-217, 230, 231, 234, 236, 237, 239, 243, 244, 246, 251, 253, 261, 263 ipse, 181, 184 islam, 169 istorie, 12, 15, 61, 63, 69, 77, 84, 101, 106, 127, 140, 157, 179, 184, 187, 194, 199, 201, 237, 238, 242, 263, 289 limbaj, 7, 35, 39, 44, 57, 58, 62, 98, 119, 124, 187 logic, 15, 58
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Tomás de Torquemada, marele inchizitor al Spaniei, care era un evreu convertit ce a pornit o avalanșă de represalii la adresa evreilor și a evreilor convertiți, Adolf Hitler, a cărui bunică era evreică, sau ienicerii (yeniçeri), care erau creștini convertiți la islam și care, întorși în teritoriile natale, reprezentau cu tărie interesele societății și culturii otomane în defavoarea celor creștine, sunt doar câteva exemple care exprimă intensitatea cu care poate fi interiorizată identitatea grupului de referință, care la un moment dat a fost
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a reprezentat ceva mai mult decât un proiect american menit să extindă supremația ec onomică, militară și culturală a Statelor Unite ale Americii. Totuși, încă din anii ̕80, sushi-ul japonez s a globalizat la fel de mult ca telenovelele lat ino -americane sau Islamul fundamentalist, în timp ce fluxul masiv de imigranți hispanici a avut un impact uriaș asupra societății american e. Este dificil să aperi afirmația potrivit căreia gl obalizarea este o stradă cu sens unic, construită pentru a răspândi valo ril e și interesele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
perceput ca viu, activ, capabil să între prindă miracole prin intermediul suflului divin (baraka), care ira diază în jurul mormântului său. O vene rație paradoxală, deoarece ea nu este pe deplin conformă cu învățătura Coranului, chiar dacă se constituie în anumite zone ale Islamului (Maroc, Egipt) într-un puternic factor identitar (Gellner, 1969 : 12). Mă apropii de o altă dificultate fundamentală a cercetării mele : ce trebuie întreprins, cum să faci atunci când vrei să studiezi ceva „diferit” de ceea ce Occidentul a crezut că a clarificat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bărbaților. Antropologul american de origine tunisiană A. Hammoudi, care a studiat marele pelerinaj de la Mecca, pune în evidență importanța universală a veșmintelor în momentul în care se intră în spațiul dedicat pelerinajului. Parte din afirmațiile sale sunt valabile și în afara Islamului. Astfel, în condițiile specifice de pelerinaj (stres, înghesuială, privațiuni diverse), diferențele dintre bărbați și femei în modul de a se îmbrăca se accentuează, hainele ritualizând la rândul lor transgresiunile dintre sexe. Imaginea de ansamblu a corpului nu trebuie să fie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al pelerinajelor. Se dorește îmbunătățirea imaginii organizatorilor spațiului public, ideea că sunt „buni creștini” și filantropi, două trăsături atât de valorizante în Orient. Nu este o practică specifică doar pentru noi. Sponsorizarea deplasărilor la Mecca (hadj) este monedă curentă în Islamul contemporan, costurile fiind suportate de oameni politici și de afaceri. Sponsorizări agresive sunt raportate chiar la locul pelerinajului, cel mai adesea colaborări între oameni de afaceri locali și mari companii transnaționale din domeniul agroalimentar (Bianchi, 2004 : 9). Demnitarii, oamenii politici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Iisus între Cer și pământ. Dumnezeu îl trimite pe fiul său, Iisus, pentru a lua parte la suferințele lumii, prin el răscumpără păcatele creaturilor sale și se revelează acestora. Finalul Cărții lui Iov s-ar prelungi astfel în Noul Testament. Pentru islam, numeroși mesageri și-au asumat un rol de intermediar comparabil cu cel al lui Iisus, și asta pe diferite căi. Și au existat, cu siguranță, profeți evrei care s-au aflat într-o poziție similară, cea a lui Moise apropiindu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de teodicee. Cum se putea prezerva principiul justiției și rectitudinii lui Dumnezeu în fața existenței răului și suferinței? Dar dacă, în creștinism, suferința pune o problemă, este mai ales fiindcă ea intră în contradicție cu afirmația că Dumnezeu este iubire. În islam, ea atinge înainte de toate principiul atotputerniciei divine. Și în Coran suferința este sancționarea păcatului. Ea apare ca necesară în planul Atotputernicului și revelează adevărata natură a ființei umanegg. Emană direct de la justiția divină. În practică, asta înseamnă că trebuie abordată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
putut înflăcăra unele spirite în perioade propice unor asemenea vehemențe. S-a spus că "martiriul așa cum a fost inventat și cum este înțeles în zilele noastre este o forță la fel de puternică în Biserica care l-a creat ca și în islam, deși, evident, într-un mod diferit"21. În iudaism, astăzi, trebuie să constatăm că puterea lui de atracție este integral neutralizată. Suferința îmblânzită În iudaismul tradițional, catastrofele străvechi sunt comemorate la date precise ale calendarului liturgic, marcate de rituri fixe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
așkenază, în timpul Cruciadelor și al revoltei cazace. Martirul nu este nicăieri erijat în model de pietate. Tatăl lui Maimonide, Maimon ben Iosif, a scris el însuși o Epistolă de consolare pentru a-i îmbărbăta pe evreii care se convertiseră la islam și continuau să trăiască în exterior ca musulmani, practicând totuși iudaismul în secret 32. El se opune ideii de a accepta martiriul pentru a evita convertirea forțată. Desigur, atât în lumea așkenază, cât și în lumea sefardă, martiriul nu era
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
rabinii și "laicii" devin spectatorii lui, își abandonează treburile și se pregătesc pentru întoarcerea poporului evreu în Țara Sfântă, care marchează sfârșitul exilului. Când această efervescență se dovedește incontrolabilă, autoritățile otomane îi dau de ales, în 1666, între convertirea la islam și moarte. Alege convertirea. Și aici transpare o respingere tipică a eroismului prin martiriu, foarte îndepărtată de modelul așkenaz al fidelității față de iudaism. Această respingere, cum am văzut, era deja prezentă la Maimonide în Epistola despre persecuție, scrisă în exil
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
respingere tipică a eroismului prin martiriu, foarte îndepărtată de modelul așkenaz al fidelității față de iudaism. Această respingere, cum am văzut, era deja prezentă la Maimonide în Epistola despre persecuție, scrisă în exil pentru a-i consola pe cei convertiți la islam sub persecuțiile almohade din secolul al XII-lea. Într-adevăr, se întâlnesc puține martirologii evreiești în lumea musulmană 44. Specificitatea contextelor istorice și a experiențelor traversate nu este suficientă pentru a explica, de una singură, cvasi-absența, în lumea sefardă, a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
explica, de una singură, cvasi-absența, în lumea sefardă, a discursului despre martiriu sau a scrierilor despre martiriu. Pentru a înțelege mai bine această variabilitate a răspunsurilor evreiești la suferință, trebuie să luăm în considerare și diversitatea percepțiilor despre creștinism și islam în lumea evreiască. Și sefarzii au compus elegii și rugăciuni de penitență legate de episoade dureroase trăite în momente precise ale istoriei. Aceste scrieri sunt parte integrantă din discursul lor despre suferință, chiar dacă nu formează componenta cea mai importantă. Putem
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mila lui. Amin, amin!"48. În singura carte publicată în timpul vieții, în 1553, Istoria regilor Franței și a sultanilor turci otomani, Ha-Cohen merge dincolo de o simplă comparație între istoria Franței și cea a otomanilor, de evocarea luptei dintre creștinătate și islam. Fundalul narațiunii sale se inspiră din Gog, regele Magogului, pomenit în Iezechielwww. Gog, conducătorul unei coaliții de forțe ale răului, și Israel, întors pe pământul său, se înfruntă. Înfrângerea lui Gog și supraviețuirea lui Israel determină națiile să recunoască suferințele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
supranaturală a pedepselor aplicate dușmanilor lui Israel leagă clar această profeție de genul apocaliptic. În literatura ulterioară, războiul lui Gog și Magog este un semn ce anunță venirea iminentă a lui Mesia. Marile înfruntări militare între națiuni, precum lupta dintre islam și creștinătate, aprinseseră speranța unei asemenea veniri. Aceeași carte povestește, de altfel, destinul lui Solomon Molko, care se crezuse dăruit cu o vocație mesianică și murise pe rugul Inchiziției în 1535. O poveste care intră clar în considerațiile mesianice ale
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ea se potrivește foarte puțin cu realitățile istorice. Cum putem explica îndelungata supraviețuire a evreilor fără a ne gândi la strategiile politice la care au recurs ei? Cum să ignorăm impactul autonomiei comunitare de care beneficiau ei atât în zona islamului, cât și în cea creștină și care le lăsa libertatea, în cadrul confesional al Evului Mediu și al epocii moderne, să-și administreze viața religioasă și familială după propria legislație, chiar dacă era în schimbul plății unui tribut financiar? În fapt, condiția lor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
antisemitismului, totul pe fondul traumatismului reactivat într-un climat tensionat? Rasismul antiarab urmează și el o curbă ascendentă și se dezvoltă pe un sol al resentimentului moștenit din colonizare și decolonizare, care a reapărut după 11 septembrie 2001 și confundă islamul și terorismul. Cifrele despre jignirile rasiste sunt totuși mai greu de stabilit, întrucât cei care le suportă sunt mai puțin prompți în a depune plângere, de teamă să nu fie refuzați brutal din cauza originii lor sau a culorii pielii. La
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
politice din țară. Și nu întâmplător fondarea CRAN-ului, organism cu denumire calchiată după CRIF, a fost anunțată în acest context la sfârșitul lui noiembrie 2005. În ceea ce-i privește, având mai puțină experiență de acest tip și reduși la islam, cu toate conotațiile negative ce-i sunt atașate după 11 septembrie, arabii și musulmanii din Franța nu reușesc să se degajeze de percepția religioasă în care sunt prinși și care-i împiedică să se organizeze pe eșichierul politic. În fapt
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]