11,439 matches
-
Acasă > Poezie > Familie > PLÂNGI? Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Plângi? Iubito,plângi? Nimic în lumea asta Nu merită o lacrima de-a ta. Și sufăr când te văd atât de tristă, Și mă întreb,de-i vina mea. Cândva,mă bucurăm că plângi, Și nu-mi pasă prea mult de tine
PLANGI? de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384583_a_385912]
-
când te văd atât de tristă, Și mă întreb,de-i vina mea. Cândva,mă bucurăm că plângi, Și nu-mi pasă prea mult de tine, Mi se părea firesc,să lăcrimezi Doar pentru mine. Nu plânge! Spune-mi doar,iubito De mine dacă-ți este dor. Nu adună sub pleoape tremurânde, Al ochilor izvor. Nu vreau,să te mai văd plângând Acum,cănd mi-esti atât de dragă. Zâmbește,si zâmbetul tău, Va fi ca un bandaj,pe-o rană
PLANGI? de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384583_a_385912]
-
De mine dacă-ți este dor. Nu adună sub pleoape tremurânde, Al ochilor izvor. Nu vreau,să te mai văd plângând Acum,cănd mi-esti atât de dragă. Zâmbește,si zâmbetul tău, Va fi ca un bandaj,pe-o rană. Iubito,plângi? De fericire lăcrimezi acum, Ca inima-mi de ghiata altădată, Pe cale e,să se prefaca-n scrum. Referință Bibliografica: Plângi? / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459, Anul IV, 29 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
PLANGI? de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384583_a_385912]
-
pe seară, la apus; Mă dor de depărtări imaginare, Mă dor de floarea ce deja s-a dus... Și te visez, desi mă uit la tine- Îți plâng comete-n gândul tău stelar Și te transform din lan de maci, Iubite, În diamantul unui inelar. Știu, nu am voie să te port la mână, Priviri străine, dur m-ar exila! Stigmatizata lumii, pentru tine, Iubitul meu..., eu totuși,...te-aș purta: Inflorescența de trăiri și raze, Să te topești, în sânge
IREVERSIBIL DRUM DE KAMIKAZE... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384626_a_385955]
-
în care se regăseau nuanțe ca de la mamă la copil, l-a întrebat, mai mult din dorința de a-l liniști prin a-i fi aproape, decât din pură curiozitate: - Este un caz dificil, de ai venit atât de târziu? - Iubito, ca de obicei, până la un punct, toate cazurile noastre sunt dificile... De data asta..., este un ceva care-mi trece prin cap și-mi scapă la fel de repede precum apare. Să fie semne de bătrânețe, ce zici? i-a răspuns el
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
fiecare dată... - Tu ai dreptate întotdeauna. Experiența acumulată m-a ajutat cu fidelitate... Mergem direct în pat, dar după țigara asta. Adică, te aștept ori mă aștepți acolo. Merg la baie. Simt nevoia să fac un duș... Va fi rapid, iubito, nu-ți fie teamă! a adăugat el observându-i fața de copil îmbufnat. Ca orice soție grijulie și doritoare, l-a așteptat cu brațele deschise. După duș, Marius Olaru arăta puțin mai odihnit, dar nu suficient de refăcut pentru ochii
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
pe frunte ca pe un copil. Sunt convinsă că dimineața va fi mai bine pentru amândoi. În plus, ai nevoie de odihnă. Serios! Știu eu cum te avânți când lucrezi la un caz nou... - Uf! Tu chiar ai dreptate întotdeauna, iubito. Hai să dormim... În primele minute, mai ales după ce a auzit respirația regulată a femeii, care rămăsese cu capul pe umărul său și cu un braț peste piept, după îmbrățișarea de "noapte bună", Marius Olaru a fost convins că va
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
Si cu ea să mă mândresc. Dar, nu stiu ce spune ea, Daca pi mini mă vrea, Să devin ase deodată, Dragostea ei, cea căutată. .............................. Hai, te rog, spune ceva, Cam ce gândești dumneata, Vrei să-ți cuceresc inima, Și să fii iubita mea ? Referință Bibliografica: Prin Moldova, la plimbare / Ilie Popescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1913, Anul VI, 27 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PRIN MOLDOVA, LA PLIMBARE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384647_a_385976]
-
Editura Dandes Press): • „Poezia prietena mea” ; • „Poezii, poezii”; „Iubirea un colț de rai” • „Călătorie în regatul cuvintelor IV” • „Călătorie în regatul cuvintelor V” • „Iluzii de vară” • „Nostalgii de toamnă” • „Cinstirea înaintașilor” (Coautor și coordonator) Coautoare în alte antologii: • „Privește visând iubito” - Editura Editgraph • „Istoria literaturii tinere” - Editura Editgraph • „Zborul frunzelor din ceruri” - Editura Editgraph • „Să nu-l uităm” (În memoria poetului Adrian Păunescu) - Editura Inspirescu • „Antologie de poezie contemporană” - Editura Inspirescu • „Antologie de literatură umoristică” - Editura Inspirescu • „Terapia prin poezie” - Editura
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
pătrunse în curte. Era îngrijorat de starea nevestei, mai ales că în gospodăria sa nu simți nici o mișcare. „Unde o fi? La vreun vecin?... Dacă i s-a făcut rău?” Ca un uragan pătrunse disperat pe ușă. - Elena! Unde ești iubito? În camere nu era nimeni. Ieși din nou în pridvor, nedumerit. Calul îl privea curios din ogradă, neînțelegând ce are stăpânul de este așa speriat și aleargă disperat când în casă, când afara. „Probabil a uitat unde a pus ceva
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
ochi. Rămase o clipă locului înmărmurit, întrebându-se ce căuta acolo, apoi din câteva salturi fu lângă ea. - Vai de mine, e dimineață! - exclamă Elena buimăcită. Dar ce-i cu mine aici? Te-ai întors de mult, dragule? - Liniștește-te, iubito! - o mângâie Pătru ca să n-o sperie. - Am ațipit, dar nu-mi amintesc cum am ajuns aici... - Ești încă somnoroasă... Bărbatul o cuprinse în brațe și o sărută cu patimă. Amândoi se afundară în fânul a cărui aromă îi copleși
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
a întâmplat ceva, dragule? - Comoara! Am uitat-o priponită pe șa. Ce noroc că armăsarul n-a ieșit din curte! Valdescu coboî din fânar. - Hei, ce faci? Mă lași aici? - întrebă femeia nedumerită. E mai importantă comoara ca mine? - Nu iubito! - adăugă prinzând-o în brațe. Dezlegă lădița de pe șaua calului. Acesta necheză bucuros, că într-adevăr stăpânul își aduse aminte de el. Cei doi tineri pătrunseră în casă, puseră lădița pe masă și cu vătraiul forțară încuietoarea care cedă cu
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
locul de odihnă. Timpul a zburat, a trecut ca o părere, orelele au fost minute, iar minutele secunde, când a trecut așa de repede? Începea să se însereze, trebuia să intrăm în sat, înainte de căderea întunericului. M-am ridicat oftând, iubita a înțeles motivul, m-a prins cu mâinile pe după cap apoi m-a sărutat: Nu te supăra, uite, te sărut mult, să-ți țină, până ne vom revedea. Nu doresc să intru noaptea-n sat, lumea vorbește și nu vreau
IUBIREA PENTRU...III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382355_a_383684]
-
ei. O, doamne, cum arată! își zise Primăvara, cu inima-i zvâcnindu-i, când îl văzu. Ce mândru și chipeș era în armura de luptător! El este? Da, chiar Mărțișor! Și acesta țâșni spre ea și-o îmbrățișă cu foc. - Iubita mea, ce dor mi-a fost de tine! Și câtă-ngrijorare că ești în suferință! - Ce-am plâns, iubitul meu, că ai fost pedepsit! Se înlănțuiră de parcă erau numai un trup și nu se mai dezlipeau unul de altul. - Ce
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
ați mințit. - Ce nepătrunsă este înțelepciunea ta, părinte! îi zise Primăvara. Oare de ce nu înțelegi că iubirea nu se ucide cu pedepse grele, cu viclenii sau cu minciuni deșarte? - Așa e, Majestate! interveni Zefir. Să-ndeplinim dorința prințesei noastre mult iubite și s-o însoțim în drumul ei cu bravul Mărțișor! - Să n-aud, căpitane, sunt foarte supărat! Dacă asta ți-e dorința, să pleci și tu! Plecați cu toții! Plecați imediat! Limbile de foc țâșneau agitate prin norișorii care se învinețiră
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
căpitan chiar vrea s-o însoțească? Nu știa dacă trebuie să se bucure sau să plângă. Iar Mărțișor... Nu-i venea să creadă. Chiar este posibil să-și realizeze visul? Privea prostit când la Soare-Împărat, când la căpitan, când la iubita sa. Dar bucuria se revărsa valuri, valuri în sufletul lui Mărțișor, inundă și pe prințesă și pe Norocel, care nu-și stăpâniră emoțiile și lacrimile de bucurie. Se îmbrățișară și se sărutară, chiuind de bucurie. În sfârșit, izbândise! Totuși, limbile
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
a tinerei perechi era aceea de a nu uita de legile vrăjii. Pe la miezul nopții dinaintea nunții, Paul și Margareta, cu oarecare teamă în suflet, luară lădița cu manuscrisul vrăjitoarei, precum și o lopățică și cum era prorocit, voinicul își aruncă iubita pe cal și plecă la locul unde bunicii și străbunicii lor își duceau veacul. Mormântul familiei se afla la câteva sute de pași distanță de marginea pădurii după datina străbună pentru ca de acolo să asculte foșnetul codrului, murmurul izvorului și
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
În ziua următoare, pe la ora prânzului, se trezi cu oarecare durere de cap de la licoarea lui Bachus. Se spălă, se îmbrăcă elegant, cumpără un nou buchet de flori și alergă la maternitate la scumpa sa soțioară. Își sărută pe buze iubita și pe frunte micuța făptură ce dormea la pieptul mamei sale. - Dragul meu, zise deodată prințesa Margareta întristându-se, am uitat de blestem... În acel moment, bărbatul se prăbuși dezolat pe un scaun. Își cuprinse fața între palme și de
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
grabă mare acum e seară și se vede, un minunat apus de soare. Se scalda-n caldele culori și se-nveleste-n cer albastru iar stelele-i închid lumină, c-a obosit, frumosul astru. Acest frumos tablou feeric îl văd iubite, tu-l privești? numai noi doi, sub clar de luna, să-ți spun, să-mi spui, că mă iubești. Referință Bibliografica: Apus de soare / Anișoara Gurău : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI, 01 octombrie 2016. Drepturi de
APUS DE SOARE de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382372_a_383701]
-
Căci nu știam ce-nseamnă "a trăi"! Și nostalgii mă cuprindeau cu sila, Prin ancestrale zone-eram mereu, În zbor ascet mă atinsese Mila Ce-n Duhul Sfânt a-nfiripat idila Și duhul mi-a lipit de Dumnezeu. Am cunoscut chemarea Ta, Iubite, Am lăcrimat știind că mă iubești, Am cunoscut din vorbele-Ți șoptite, Că rugile-mi acum sunt răsplătite Și că Tu vrei Isus, să mă sfințești. Din veșnicii ai pus în mine dorul De-a Te dori, de-a Te
DIN VEŞNICII AI PUS ÎN MINE DORUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382379_a_383708]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DRAGOBETE - DRAGOSTEA Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului aș vrea o floare să-ți pețesc Iubito, dacă s-ar putea, Eu scut spre lumi să-ți fiu, aș vrea. Când nori privirea îți umbresc, Aș vrea o floare să-ți pețesc. Apoi s-o pun să-ți fie-aproape Sărut pe mână și pe pleoape. Și ca
DRAGOSTEA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382415_a_383744]
-
-o disprețuitor. -Bine ,bine i-a răspuns lebădă noastră și a plecat plăgănd ,lacrimile i se prelingeau pe pământul rece și acolo se transformau în mici perle argintii pe care mai tarziu peste ani oamenii le strângeau și-și împodobeau iubitele cu ele După o oră de mers pe jos lipa -lipa cu piciorele rănite,sângerânde la marginea unei păduri întunecoase unde a dat boț în boț cu un lup flamand, singuratic mai mult piele decât os. -Ce faci dragule de ce
CALTORIA LEBEDEI ARGINTII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382413_a_383742]
-
redau zăganii copilele ardorii. Priviți deci cum se-nclină La Belle Époque-ul zilei Și cad toți ospătarii pe un pămînt apatic... Vă spun, trage curentul dinspre Cutia Milei, Și-o să ne-nțepenească vreun înger șturlubatic. Ce pot să-ți fac, iubito, dac-ai plecat la stînă? Eu doar îți promisesem că ți-o ofer, pe-un munte... Acum dormim în vise cu pieile pe lînă Și cu prosoape ude îmbătrînim pe frunte. Hai, îmbătați cocoșul, cetatea e proscrisă, Tavernele și banii
CETATEA PROSCRISǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382429_a_383758]
-
zilei de naștere, i-am compus o ultimă poezie, cu tot dorul și dragostea de care eram în stare în acel moment: Călătorind spre Calea Lactee Mi-am luat scara gândului, nebun, Să urc spre Calea-Lactee, de pulbere drum. Îmi caut iubita, rătăcită printre aștri Și steluțe mici, ca ochii ei albaștri. În pulberea de stele plutind liniștită, Fiecare stea - o dragoste neîmplinită. Îmi caut iubita din visele târzii, Din nopți de neliniști, de dragoste pustii. Iubirea - oare după care stea-i
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382393_a_383722]
-
Calea Lactee Mi-am luat scara gândului, nebun, Să urc spre Calea-Lactee, de pulbere drum. Îmi caut iubita, rătăcită printre aștri Și steluțe mici, ca ochii ei albaștri. În pulberea de stele plutind liniștită, Fiecare stea - o dragoste neîmplinită. Îmi caut iubita din visele târzii, Din nopți de neliniști, de dragoste pustii. Iubirea - oare după care stea-i ascunsă Și mă cheamă de dorinți pătrunsă? Aștept s-apară, de pe cărări infinite, Cu pași timizi, ochi verzi și gene arcuite. Zâna inimii lovite
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382393_a_383722]