42,645 matches
-
în funcție de contextul legislativ, de probatoriul administrat și de principiile aplicabile în materie fiscală. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, context în care Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit competenței sale, poate da o
DECIZIA nr. 186 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258861]
-
anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de contextul legislativ și de probatoriul administrat. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 24. În acest context, Curtea observă că, astfel cum reiese din actul de sesizare a
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
Ionuț Damian într-o cauză civilă. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia din Dosarul Curții nr. 309D/2019 face referire la Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, autorii acesteia din dosarele Curții nr. 2.358D/2019 și nr. 2.565D/2019 fac referire la Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia“. Susțin că atât legiuitorul, cât și
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
control judiciar învestită cu soluționarea apelului a desființat o încheiere pronunțată în procedura de cameră preliminară, în condițiile în care, potrivit art. 341 alin. (10) din Codul de procedură penală, calea de atac împotriva acestei încheieri este contestația și se judecă de judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară. Dispunând această soluție, a fost menținută soluția inițială de clasare adoptată de procuror și a fost lăsată nesoluționată acțiunea penală pentru care se dispusese, în mod definitiv, începerea judecății de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
de acest aspect depinde verificarea propriei competențe de a soluționa respectiva cale de atac, inclusiv verificarea - din oficiu sau la cerere - a corectei compuneri a completului de judecată. Potrivit dispozițiilor art. 354 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege, iar dispozițiile privitoare la compunerea completurilor de judecată le regăsim, în principal, în titlul II din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Raportat la toate aceste considerații teoretice
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
vedere speța ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a apreciat că analiza legalității compunerii instanței nu se poate raporta la soluția pe care aceasta a pronunțat-o, ci la calificarea pe care instanța învestită să judece a dat-o căii de atac exercitate (calificare care, la rândul ei, nu poate face abstracție de hotărârea judecătorească împotriva căreia a fost exercitată calea de atac). ... ... V.3. Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept - Centrul de cercetări în
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
completului cu numărul de judecători prevăzut de lege) și cu judecători care au îndreptățirea legală să ia parte la formarea lui (când dispozițiile legale stabilesc că anumite categorii de cauze, cum ar fi, de exemplu, cele cu inculpați minori, sunt judecate de judecători desemnați în condițiile prevăzute de lege). În situația teoretică în care o instanță ar dispune o soluție dată în competența unei alte instanțe ar exista un caz de greșită aplicare a legii, încălcare pentru care însă în momentul
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. (2) Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluționată plângerea, dar nu
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
asupra conținutului acestuia și care ar putea da naștere la mai multe soluții. În speță este cert că dispozițiile art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală se referă strict la nelegala compunere a completului de judecată ce a judecat apelul, prezumându-se plenitudinea de competență a instanței de apel. În acest context se constată că, de fapt, instanța de trimitere a urmărit de la Înalta Curte de Casație și Justiție obținerea unui remediu împotriva deciziei din apel ce a
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
fost desființată în apelul procurorului, declarat în defavoarea inculpatului, instanța care rejudecă poate agrava soluția dată de prima instanță. ... VI. Dispozițiile legale supuse interpretării Art. 417 din Codul de procedură penală: Efectul devolutiv al apelului și limitele sale (1) Instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces. (2) În cadrul limitelor prevăzute la alin.
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție (a se vedea și Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 618 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251358]
-
Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. (3) Recuzările se judecă cu citarea părților și a expertului. “ ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că susținerile privind neconstituționalitatea textului de
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
ce comercializa droguri de risc. S-a mai precizat că nu era finalizată urmărirea penală, urmând ca în perioada imediat următoare să fie emis rechizitoriul în cauză. Prin urmare, s-a apreciat că inculpatul A., în timpul în care era judecat pentru infracțiunea de corupție, a avut calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, întrun alt dosar, furnizând informații și date utile în cauză, contribuind la probarea activității infracționale a persoanei cercetate, facilitând
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
interpretând sintagma „în condițiile legii“ din finalul art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996, se ajunge la concluzia că dispoziția primarului trebuie contestată la instanța de contencios administrativ, nu la judecătorie, această din urmă instanță neavând competența de a judeca orice cerere în materia actelor de stare civilă; o atare plenitudine de competență nu este prevăzută de lege. ... ... V. Punctul de vedere al Ministerului Public 37. Titularul sesizării a apreciat că aparține judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, atât în redactarea anterioară modificărilor aduse prin art. I pct. 8 din Legea nr. 310/2018, cât și în redactarea ulterioară acestor modificări, se stabilește că judecătoriile judecă în primă instanță aceste cereri. ... 69. Fără nicio îndoială, rectificarea actelor de stare civilă se subsumează categoriei generic enunțate în cuprinsul art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a cererilor referitoare la
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
poate reține nici încălcarea art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, întrucât textul de lege criticat nu îngrădește dreptul părților interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să se prevaleze de garanțiile procesuale în cadrul unui proces public, judecat de o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Mai mult, chiar dispozițiile legale criticate dau posibilitatea funcționarului public să se adreseze instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente, potrivit legii. Avocatul Poporului
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
absolută. ... 9. În ceea ce privește desemnarea prin tragere la sorți a membrilor completurilor de judecată se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 și se concluzionează în sensul că nu există niciun argument pentru care cei judecați în ultimă instanță de completurile de 5 judecători să primească garanții complete cu privire la imparțialitatea acestora, iar justițiabilii care pot face apel doar la completurile de 3 judecători să fie total lipsiți de astfel de garanții. ... 10. Înalta Curte
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
de lege, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite. ... 24. Curtea a subliniat faptul că autoritatea de lucru judecat ce se atașează hotărârii judecătorești impune obligația tuturor subiecților de drept ca actele emise ulterior acesteia să se raporteze la realitatea de drept stabilită prin hotărârea judecătorească. Altminteri, ori de câte ori s-ar emite un nou act ce nu
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că nu există identitate de situații între persoana acuzată și drepturile acesteia în procesul penal și persoana aflată în executarea unei pedepse privative de libertate. Între persoanele aflate în aceeași situație juridică, adică judecate definitiv și aflate în executarea pedepselor, legea nu face nicio distincție. De asemenea, organizarea procedurilor în faza de executare a pedepselor nu se supune art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, acest text vizând organizarea
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
garanție acordată persoanei condamnate că beneficiază de un tratament juridic corespunzător situației în care se află, soluția pronunțată de către judecătorul de supraveghere conținând în mod automat și susținerea persoanei deținute. De asemenea, persoana condamnată are cunoștință de cauză, aceasta judecându-se în ședință publică, cu citarea sa și a administrației penitenciarului, și, totodată, poate depune memorii și concluzii scrise și își poate angaja, ca orice parte dintr-un proces, un apărător care să o reprezinte în instanță, potrivit art. 39
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
solicitarea instanței, în acest caz fiind audiată. “ ; ... – Art. 56 alin. (12): „Dispozițiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplică în mod corespunzător. “ ... ... 14. Dispozițiile art. 39 alin. (14)-(19), la care se face trimitere, au următorul conținut: (14) Contestația se judecă, în ședință publică, cu citarea persoanei condamnate și a administrației penitenciarului. (15) Persoana condamnată și administrația penitenciarului pot depune memorii și concluzii scrise. (16) Persoana condamnată este adusă la judecată doar la solicitarea instanței, în acest caz fiind audiată. (17
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
din Legea nr. 47/1992, asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Aplicarea și interpretarea legii sunt de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 19. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011. Curtea a reținut că, în această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a stabilit - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]