28,495 matches
-
prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea ei, sens în care își poate adapta conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea a statuat în jurisprudența sa (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
877 din 31 octombrie 2019, și Decizia nr. 514 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 24 august 2020. ... 30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate cu privire la dispozițiile art. 26 alin. (1), ale art. 60 alin. (6) și ale art. 113 din Legea nr. 51/1995, precum și
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 31. În plus, autorii excepției sunt nemulțumiți și de modul de interpretare și aplicare în cauzele deduse judecății a dispozițiilor de lege criticate. Or, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că aspectele ce țin de aplicarea legii intră în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiilor, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. ... 32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
prevede necesitatea asanării legislației active, scop în realizarea căruia „în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmări abrogarea expresă a dispozițiilor legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizată“. ... 28. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, dar, prin reglementarea lor, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, sau Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 30 octombrie 2014). ... 29. Totodată, în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, precum și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109, Hotărârea din 23 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza Ex-regele Greciei și alții împotriva
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenție, astfel încât hotărârile acestora trebuie supuse cenzurii instanțelor judecătorești; numai în acest fel sunt îndeplinite cerințele constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil (a se vedea, în acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 9 ianuarie 2013, pronunțată în Cauza Oleksandr Volkov împotriva Ucrainei, paragraful 123). ... 33. Astfel cum se subliniază în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu atât mai justificat este controlul judiciar
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
la dreptul la un proces echitabil (a se vedea, în acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 9 ianuarie 2013, pronunțată în Cauza Oleksandr Volkov împotriva Ucrainei, paragraful 123). ... 33. Astfel cum se subliniază în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu atât mai justificat este controlul judiciar ulterior al deciziilor luate de autorități strict administrative, control care să fie exercitat de un organ judiciar cu competență deplină (a se vedea Cauza Crișan împotriva României, Hotărârea
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
faptului că, în Cauza Glod împotriva României, reclamanta nu a putut accede la o instanță, acest drept nefiind prevăzut de lege la momentul plângerii. ... 34. Prin contrast cu cele reținute în Decizia nr. 4 din 8 ianuarie 2009, precitată, tot jurisprudența Curții Constituționale a conturat fizionomia juridică a procedurilor administrative prealabile, fără caracter jurisdicțional, așa cum sunt, de exemplu, comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, al Ministerului Afacerilor Interne și al Serviciului Român de Informații, care sunt
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
Constituțională a respins în mod constant critici asemănătoare cu privire la textul legal criticat, respectiv constituționalitatea unor jurisdicții speciale administrative reglementate prin acte normative anterioare revizuirii ori chiar adoptării Constituției, iar în cauză nu a fost justificat un reviriment de jurisprudență; • Curtea Constituțională nu este competentă să verifice conformitatea Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ci exclusiv conformitatea legilor cu Constituția; • Curtea Constituțională nu este competentă să verifice conformitatea reglementărilor de rang secundar ori terțiar cu
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991; • Decizia nr. 649/2007 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 și ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Pe cale de consecință, coerența și previzibilitatea jurisprudenței constituționale ar fi impus o soluție de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Doar în cazul apariției unor noi elemente de fapt ori de drept ar fi putut fi justificat un reviriment de jurisprudență, ceea ce în cauza aflată
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
de consecință, coerența și previzibilitatea jurisprudenței constituționale ar fi impus o soluție de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Doar în cazul apariției unor noi elemente de fapt ori de drept ar fi putut fi justificat un reviriment de jurisprudență, ceea ce în cauza aflată pe rolul Curții Constituționale nu a fost susținut de autoarea excepției de neconstituționalitate și nici nu a fost prezentat ori argumentat de majoritatea care a adoptat decizia de admitere. Prin urmare, din această perspectivă, excepția
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
A.N.A.F. însoțite de acordul M.F. Capitolul 10 ALTE DISPOZIȚII Articolul 10.1. Părțile recunosc că se află sub incidența prevederilor legislației bancare referitoare la confidențialitatea și secretul bancar. Articolul 10.2. Forța majoră așa cum este aceasta definită în doctrina juridică și jurisprudență apără de răspundere partea care o invocă, sub condiția anunțării celeilalte părți în termen de 10 zile lucrătoare de la apariție și a probării acestui eveniment cu documente justificative eliberate de Camera de Comerț și Industrie a României. Încetarea forței
ANEXĂ din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254957]
-
fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, arată că printr-o ordonanță de urgență nu pot fi restrânse drepturi sau libertăți cetățenești. ... 4. Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată și solicită păstrarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 28 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.265/301/2021, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
DECIZIA nr. 14 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255588]
-
847 din 29 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 157 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2016, decizii prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 14. Prin jurisprudența precitată, Curtea a constatat că recunoașterea posibilității executorului judecătoresc de a sesiza instanța de executare în vederea validării popririi nu îi conferă calitatea de parte în judecarea cererii astfel formulate. În acest sens, art. 460 alin. 2 din Codul de
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 9 mai 2003). ... 15. Distinct de cele mai sus menționate, Curtea Constituțională reține că, având în vedere importanța executării silite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa, că dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu și lipsit de eficiență practică dacă ordinea juridică internă a statului, care respectă preeminența dreptului, ar permite ca o hotărâre judecătorească sau un alt înscris care constituie titlu executoriu să
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
cele care configurează regimul juridic al instituției validării popririi, instituie mecanisme procedurale menite să dea deplină eficiență normelor constituționale care consacră liberul acces la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, în accepțiunea statuată de Curte în jurisprudența sa constantă, fără a ridica problema unei încălcări ori restrângeri a acestor drepturi. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 și în aplicarea art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus întocmirea de adrese către curțile de apel pentru a comunica jurisprudența instanțelor judecătorești în materie, a amânat pronunțarea pentru data de 23 noiembrie 2021 și, ulterior, pentru aceleași motive, pentru data de 27 ianuarie 2022. La această din urmă dată, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (1
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
tribunalele din circumscripția lor au soluționat cereri având ca obiect stabilirea pensiei/actualizarea pensiei/obligația de a face/contestație decizie de pensionare, formulate în temeiul Legii nr. 130/2015. ... 17. Curțile de apel, ca răspuns la solicitarea formulată de către Curtea Constituțională, au comunicat jurisprudența solicitată. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, înscrisurile aflate la dosare, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
judecătorești definitive și irevocabile sau, după caz, hotărâri judecătorești definitive, acordarea pensiei de serviciu, Curtea constată temeinicia acesteia din perspectiva argumentelor ce vor fi prezentate. ... 31. Astfel, cu privire la principiul egalității în drepturi, Curtea Constituțională a reținut într-o jurisprudență constantă, începând cu Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite, astfel cum sa arătat mai sus. În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
serviciu în temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătorești definitive contravin și prevederilor constituționale ale art. 124 și 126 referitoare la înfăptuirea justiției și la instanțele judecătorești. Astfel, cu privire la efectele hotărârilor judecătorești, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că înfăptuirea justiției, în numele legii, are semnificația că actul de justiție izvorăște din normele legale, iar forța lui executorie derivă tot din lege. Altfel spus, hotărârea judecătorească reprezintă un act de aplicare a legii pentru
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
124 alin. (3) din Constituție, care prevede alte două principii constituționale: independența judecătorului și supunerea lui numai legii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 460 din 13 noiembrie 2013, precitată). ... 37. Aplicând aceste considerente de principiu rezultate din jurisprudența sa la speță, Curtea reține că dispoziția legală criticată lipsește de efecte juridice hotărârea judecătorească prin care s-au stabilit, odată cu dreptul la pensie de serviciu, implicit toate consecințele ce decurg din acordarea acestuia, inclusiv actualizarea sau recalcularea acesteia
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
mare parte din viața lor profesională, justiției (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013). ... 17. Curtea reamintește că, în jurisprudența sa, a statuat că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
Decizia nr. 958 din 30 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2008, Curtea a mai reținut că, deși diferențiată, reglementarea criticată nu este discriminatorie, întrucât, așa cum s-a arătat în jurisprudența sa, persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămânând în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare [conform art. 82 alin. (1) și (3) din Legea nr. 303/2004], și cele care, deși au trecut
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
o situație diferită față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcții, iar în funcția de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puțin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, concordantă și cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, situația obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]