66,303 matches
-
de umilit, fie și numai pentru un minut, cu sentimentul că participă la o lucrare divină." Așadar, în loc de pagina albă a poetului, avem pagina calendarului pe care diaristul trebuie să o completeze. Calendarul este "pagina albă" (pagina de start) a jurnalului. Obsesia personajului este obsesia celui rămas în afara construcției epice corespunzătoare. Personajul se apropie de un alt statut literar și, de ce nu?, ontologic: acela de a fi protagonistul unui jurnal. Multe din personajele romanelor lui Alexandru Sever apar printre notații delfice
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
să o completeze. Calendarul este "pagina albă" (pagina de start) a jurnalului. Obsesia personajului este obsesia celui rămas în afara construcției epice corespunzătoare. Personajul se apropie de un alt statut literar și, de ce nu?, ontologic: acela de a fi protagonistul unui jurnal. Multe din personajele romanelor lui Alexandru Sever apar printre notații delfice, complet necontextualizate. Toate aceste rînduri neutre, gravitează în jurul situațiilor concrete pe care le poartă cu sine fiecare dintre numele proprii. Inventarul este o sumă de voci care aparțin, la
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
se poate afla și cea "reală", a autorului ("Alexandru Sever" este și personaj într-unul dintre romanele sale). Jocul autenticității este confiscat complet de tărîmul ficțiunii - punctul de referință al fiecărei notații se află în romanele autorului. Toate "întîmplările" acestui jurnal sînt livrești; tocmai din această cauză o descriere exactă este imposibil de făcut. Imperceptibile schimbări de ton, de stil, variațiuni în descrierea obsesiilor - toate aceste pot fi stabilite doar într-o analiză pe text. Scriitor rafinat, Alexandru Sever dezvoltă subtile
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
pe text. Scriitor rafinat, Alexandru Sever dezvoltă subtile construcții eseistice chiar în interiorul romanelor sale. În postfață Ion Vartic deplînge (pe drept cuvînt!) ignorarea acestui excelent scriitor: "nereceptat încă de critică și public pe măsura valorii sale."... Nu e prea tîrziu - jurnalul a fost deseori un bun "lansator". Iar acest "inventar" al rafinamentelor unei întregi opere poate determina cititorul român să îi acorde atenția cuvenită lui Alexandru Sever. Alexandru Sever, Inventarul obsesiilor circulare, Biblioteca Apostrof, colecția "Ianus", 1999, 404 p., f.p.
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
acest sens cele două epopei homerice, Iliada și Odiseea, sînt cărți de morală". Așadar magnificul model reprezenta o "încredințare", și, implicit, " formă de rezistență chibzuită". I se consacră o carte de eseuri, degajată de "trimiterile bibliografice riguroase", cu aspect de "jurnal" și cu rol de "terapie". Siguranța de sine a tînărului cutează a se reflecta în ilustrul personaj, invocat ca un fel de garant al propriei deveniri ("Odiseu este dintre aceia care-și fundamentează existența pe un gînd, singurul care nu
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
Mult mai des e folosită forma machedon :" Ce dacă a semnat Caramitru, păi ăsta-i azi ministru, mîine Hamlet, și poimîine Desdemona, și nu pățește nimic, că-i machedon deștept" (Academia Cațavencu = AC 49, 1997, 8); "Urmașul? Tot un machedon" (Jurnalul național = JN, 26 aprilie 2000, 14, varianta pe Internet), ca și adjectivul corespunzător, derivat, machedonesc, -ească: Veți adopta și ceva din obiceiurile machedonești ale nașilor...?" (EZ 2478, 2000, 3); "eram la horă, în mijlocul unui dans de-al nostru, machedonesc" (EZ
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
de fapt, poetul a fost perfect sănătos și, din dispoziția lui Maiorescu, ar fi fost arestat și internat în ziua fatală de 28 iunie 1883 în sanatoriul dr. Șuțu. D-sa pune sub semnul îndoielii însemnarea din 23 iunie din jurnalul lui Maiorescu care consemnează că "Eminescu devine din ce în ce mai evident alienat", notînd detalii ce atestă acest diagnostic, la care aș adăuga prima constatare (din 30 mai), tot din jurnal, a acestei stări. Ar fi vorba, de fapt, crede autorul nostru, de
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
Șuțu. D-sa pune sub semnul îndoielii însemnarea din 23 iunie din jurnalul lui Maiorescu care consemnează că "Eminescu devine din ce în ce mai evident alienat", notînd detalii ce atestă acest diagnostic, la care aș adăuga prima constatare (din 30 mai), tot din jurnal, a acestei stări. Ar fi vorba, de fapt, crede autorul nostru, de o însemnare falsificînd lucrurile numai ca să pregătească internarea poetului. Slavici, prieten cu poetul, în casa căruia acesta locuia era spionul lui Maiorescu, care îl urmărea și controla pe
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
sănătos ("Eminescu era sănătos psihic în clipa arestării lui" și alte astfel de aprecieri cu vizibile tente grobiene stilistic). Dl. Cernăianu discuta polemic chiar cu dl N. Georgescu care, într-o carte a d-sale transcria ceea ce notase Maiorescu în jurnal că venind Eminescu la el în acea dimineață fatală i-a oferit cinci lei pentru trăsură, dînd indicații birjarului asupra destinației: "Zău, observă ironic nevoie mare dl Cernăianu. Nu a împins nițel trăsura, să-i dea iepii un exemplu pozitiv
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
Z. Ornea Am mai comentat în revista noastră, de două ori, fragmente din jurnalul lui Ioan Hudiță. Revin din nou pentru că Editura Institutului European din Iași a reluat ediția, ignorînd volumul publicat acum vreo doi ani de Editura "Roza Vînturilor" și tinde să-l publice, probabil, integral. Frumoasă, benefică inițiativă. Pentru că acest jurnal e
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
din jurnalul lui Ioan Hudiță. Revin din nou pentru că Editura Institutului European din Iași a reluat ediția, ignorînd volumul publicat acum vreo doi ani de Editura "Roza Vînturilor" și tinde să-l publice, probabil, integral. Frumoasă, benefică inițiativă. Pentru că acest jurnal e mult mai bogat în informație și aprecieri, venite din partea Partidului Național Țărănesc. Ceea ce e foarte important. Ioan Hudiță, om politic din gruparea dr. N. Lupu, a intrat în PNȚ, în 1935, odată cu întreaga grupare lupistă. Om de convingeri tari
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
Mihalache cu ai lui (inclusiv Madgearu) socotea că țara trebuie să se alieze cu Germania, pe cînd Maniu (căruia i s-au alăturat dr. N. Lupu și Hudiță) era împotrivă. Rămîne un fapt, mereu consemnat de Hudiță în întreg acest jurnal pentru perioada menționată, că Maniu și partizanii săi erau convinși, încă din septembrie 1940, că nemții vor pierde războiul și apreciau că dacă SUA n-a intrat încă în război aceasta se datora faptului că se considera că armata engleză
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
vedea "că nici 10% din populația românească nu admite alăturarea noastră la pactul tripartit." Memoriul e semnat de toți membrii biroului. Iar cînd, la 24 noiembrie 1940, ziarele noastre relatau ditirambic despre aderarea lui Antonescu la Axă, Hudiță consemna în jurnalul său: "Am conștiința deplină a catastrofei spre care mergem. Deși opinia publică este cu noi, partidul nostru n-a putut împiedica aderarea la pactul nenorocirii noastre!" Madgearu declară, într-o ședință de Birou, că "omul acesta (Antonescu n.m.) este complet
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
Firește că Mihalache, și ceilalți penețiști, au refuzat propunerea lui Antonescu de a intra în guvernul lui, care nu urma să fie un guvern de uniune națională, ci numai mai reprezentativ. A urmat, se știe, rebeliunea legionară, surprinsă atent în jurnalul pe care îl comentez, sfîrșită în condițiile cunoscute. Desigur, PNȚ a redactat un nou memoriu trimis lui Antonescu prin care i se cerea, pur și simplu, demisia ("Greșelile se plătesc de toți, în orice situație s-ar găsi ei: în
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
orice situație s-ar găsi ei: în interesul țării, noi vă rugăm să binevoiți a demisiona pentru a înlesni M.S. Regelui posibilitatea formării unui guvern de largă concentrare națională"). Un memoriu asemănător i-a fost trimis generalului Antonescu de către PNL. Jurnalul lui Ioan Hudiță, editat, cu acribie, de ginerele autorului, dl. prof. Dan Berindei, e amănunțit și poate fi utilizat ca document de referință. Hazlie e aici doar colaborarea amiabilă a autorului jurnalului cu fruntași legionari ca P.P. Panaitescu, Eugen Chirnoagă
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
i-a fost trimis generalului Antonescu de către PNL. Jurnalul lui Ioan Hudiță, editat, cu acribie, de ginerele autorului, dl. prof. Dan Berindei, e amănunțit și poate fi utilizat ca document de referință. Hazlie e aici doar colaborarea amiabilă a autorului jurnalului cu fruntași legionari ca P.P. Panaitescu, Eugen Chirnoagă și Găzdaru (ce pregăteau o restructurare a învățămîntului universitar) pentru rezolvarea situației sale în învățămînt. Ioan Hudiță devine, în această ipostază, un Gonzalv Ionescu al lui G. Călinescu, care, pentru a căpăta
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
această ipostază, un Gonzalv Ionescu al lui G. Călinescu, care, pentru a căpăta o catedră, ar fi fost în stare să reintroducă iobăgia în țară. Istoria, se vede bine, din nou, e vicleană și plină de stupide ironii. Ioan Hudiță, Jurnal politic, vol. II (7 septembrie 1940-8 februarie 1942). Studiu introductiv și note de acad. Dan Berindei. Editura Institutul European, 2000.
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
însăși chemarea de a călători, căci la danezul Andersen cu siguranță e vorba de o chemare. Sînt foarte multe, enorm de multe tratate despre călătorie, socotită în Evul Mediu a fi chiar o artă. Și mai multe sînt memoriile sau jurnalele de călătorie ale veșnic curioșilor europeni. Am citit într-un studiu despre pelerini și străini conceput în anii '60 de doi norvegieni (nu va fi fiind întîmplătoare apropierea geografică) următoarea clasificare a imboldului de a călători: voiajul ca formă de
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Carol I constata în jurnalul său, cu o stupoare neconsolată măcar de vreo explicație verosimilă, cum regatul pe care îl conduce reușește sistematic, într-un mod extrem de bizar, să se discrediteze ca imagine în Occident. Era vorba, desigur, despre o percepție dacă nu nedreaptă, cel
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
cu ascuțișuri ascetice ale fizionomiei trădau o mistuire lăuntrică ce dubla înfățișarea publică, indolent-insignifiantă. Cred că o mască similară o va fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea lui Victor Felea că scriitorul a ținut un jurnal. Prezent, mai întîi, fragmentar, în reviste și acum publicat în volum (deși, din păcate, incomplet), Jurnalul unui poet leneș divulgă dualitatea acestei ciudate personalități. Pe de o parte, avem datele laturii sale devitalizate, stigmatizate de anodin. Neaspirînd la un loc
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
o mască similară o va fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea lui Victor Felea că scriitorul a ținut un jurnal. Prezent, mai întîi, fragmentar, în reviste și acum publicat în volum (deși, din păcate, incomplet), Jurnalul unui poet leneș divulgă dualitatea acestei ciudate personalități. Pe de o parte, avem datele laturii sale devitalizate, stigmatizate de anodin. Neaspirînd la un loc "mai în frunte", Felea e încercat de sentimentul ratării: "Mereu umil, mereu neluat în seamă, mereu
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
care dă dovadă, în ciuda acuzațiilor grave și bine întemeiate ce i se aduc, dezvăluie în el un personaj depășit și rudimentar, nedemn de locul pe care îl ocupă, obținut printr-o mare farsă (alegerile din 20 mai a.c.)". Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia Felea, Ed. Albatros, 2000, 834 pag., preț 128.600 lei
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
fiecare zi este o "amînare"; am fost obsedat de moarte de la vîrsta de 18 ani. În timpul care mi-a mai rămas aș vrea să trăiesc în continuare "bucuria de a cunoaște", să-l însoțesc pe fiul meu Grégoire, să termin Jurnalul infidel și dacă va fi să se prăbușească lumea să nu privesc dezastrul de la fereastră, ci să ies repede în stradă și să mă las acoperit de ruinele ei fără să mă înspăimînte...
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Gheorghe Grigurcu Marea surpriză a jurnalului de care ne ocupăm aci o constituie însă partea sa dedicată vieții literare. Aci se poate pune chestiunea conștiinței reale a poetului-critic, care și-a înăbușit în textele publicate în timpul vieții reacțiile dezagreabile. E bine, e rău? Oricum e bine
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
că nu le-a avut în vedere. O asemenea poză a "banalității" asumate cerea, totuși, sacrificii. Neîndoios, ea corespundea uneia din laturile structurii morale a autorului, deși bloca o altă latură, cea dinamică, rebelă la conveniențe, răsturnătoare de clișee. Prin jurnalul său, Victor Felea își propune a o reabilita pe aceasta din urmă: "Va trebui să demonstrez într-o zi celor ce mă cataloghează mereu printre spiritele cuminți și pașnice, declara el peremptoriu, că nu sînt lipsit de pasiune și forță
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]