4,013 matches
-
Dintre cele mai cunoscute, menționez: cuvintele englezești cash < fr. caisse, push < fr. poussent, finish < fr. finissent, interview < fr. entervue, nurse < fr. nourrice, pedigree < fr. pié de grue „semn format din trei linii“ (aluzie la forma arborilor genealogici, în formă de „labă de pasăre“), rail „bară“ < v. fr. rail „bară de fier“ circulă, în prezent, în franceză (sau, mai exact, în frangleză, după expresia lui Étiemble). Împrumuturi care concurează termeni existenți în limbă Împrumuturile de acest tip sunt cele mai interesante pentru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
labial „care aparține buzelor“, a labializa „a pronunța cu o mișcare suplimentară a buzelor“, labiat „care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi principali, așezați unul deasupra altuia, ca niște buze“. brâncă Cuvântul brâncă, cu sensurile „mână, labă“ și „împinsătură, ghiont (mai ales la plural: a da brânci)“, este moștenit din lat. branca, termen transmis tuturor limbilor romanice, deși în latină este un cuvânt foarte rar și târziu, despre care nu se știe de unde provine. Este posibil să
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în latină este un cuvânt foarte rar și târziu, despre care nu se știe de unde provine. Este posibil să facă parte, ca și camisia, din categoria cuvintelor celtice pătrunse în latină și transmise ulterior tuturor limbilor romanice. Lat. branca însemna „labă“, sens cu care apare în texte vulgare târzii (branca ursi, branca lupi); în lim bile romanice, are diverse sensuri, apropiate de cel originar, care e moștenit și de română (interesante sunt unele expresii romanice de felul retor. ir en braunchas
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sunt unele expresii romanice de felul retor. ir en braunchas „a umbla pe brânci“). În vechea Galie, s-a dezvoltat un sens aparte, „ramură“, cf. fr. branche (sens prezent și în provensală). Sensul inițial din română a fost cel de „labă“, de la care s-a ajuns la „mână“; în graiul meu din Bihor, termenul curent pentru „mână“ este brâncă. vintre Rom. vintre este moștenit din lat. ventrem (forma de acuzativ a lui venter), care s-a păstrat în toate limbile romanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ei, la vârsta de cincizeci de ani, în fața unor realități cu totul nebănuite până atunci. Câinele Stolț sări pe pieptul său, se tîrî cu botul până aproape de gîtu-i și după ce-l linse ușor pe obraz, oftând, își culcă capul pe labe, privindu-l. Liniștit, Ioanide închise ochii și se lăsă în voia dormitării. III Strada Tritonilor nu amintește nici pe departe oceanul ori mitologia clasică, precum s-ar presupune din nume, datorîn-du-și probabil apelația unor primari mândri de ascendența noastră romană
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
camarazilor mei, ca nu cumva să-mi intre în suflet orgoliul de a fi o persoană de excepție, fiul ilustrului arhitect Ioanide. ("Poți să fii modest - scrise Ioanide - și să ții seamă de părerea semenilor fără să cazi în patru labe.") Singurul lucru de care mă tem este de a nu mă fi ilustrat prin umilința mea. Dar dacă despici firul de păr în patru, faci filozofie și încetezi de a mai trăi. Am vorbit mai sus de doctrina comunistă, pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu o mare coamă de frișcă. Max vîrî degetul în ea, reteză o bună porțiune și o duse la gură, lingîndu-și apoi tacticos degetul. "E bună, tanti", fu toată scuza sa, admonestat cu un îngăduitor "Ești teribil de rău-crescut, Max! Labele jos!" În treacăt fie zis, în cercul Hangerliu expresia "Labele jos!" era în vogă, preferată de cele mai distinse membre feminine, chiar de the Countess și de the Marchioness, în țară și în străinătate, cu sentimentul de a comite o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ea, reteză o bună porțiune și o duse la gură, lingîndu-și apoi tacticos degetul. "E bună, tanti", fu toată scuza sa, admonestat cu un îngăduitor "Ești teribil de rău-crescut, Max! Labele jos!" În treacăt fie zis, în cercul Hangerliu expresia "Labele jos!" era în vogă, preferată de cele mai distinse membre feminine, chiar de the Countess și de the Marchioness, în țară și în străinătate, cu sentimentul de a comite o mitocănie exquise 1. Astfel, în timp ce în mediile populare pe care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
s-o copiem? După o lungă scrutare, zâmbind incert, Botticelli zise: - Prea seamănă a mormânt, nu sunt de părere. " Într-adevăr, medită Ioanide, e ceva sumbru acolo, ca și în camera mormintelor celor doi Medici, dar, în fine, se simte laba marelui artist, oricui îi sare în ochi concepția grandioasă." - Ascultă, Botticelli, asta e de Michelangelo! Butoiescu rămase puțin surprins, dar tot neconvins, și de atunci se feri de a mai da deschis o opinie. Ioanide nu putea să-i pretindă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lua parte la o reuniune în care mă aflu, a privi toate fețele alături de mine e pentru el un deliciu. Ștolț este monden. Pentru celelalte animale, afară de câini, are felurite nuanțe de ostilitate. Muștele îl supără, broasca, asupra căreia pune laba cu prudență, îl dezgustă, pisica îi produce nervi prin calmul perfid cu care îl privește, ursul îl sperie, pe alte jigănii le contemplă cu umor, ca pe niște caricaturi ale naturii, în fine, totul pentru Ștolț e a fi om
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
jigănii le contemplă cu umor, ca pe niște caricaturi ale naturii, în fine, totul pentru Ștolț e a fi om, și când vrea să fie convingător în solicitații merge în două picioare G. Călinescu și te trage de braț cu laba, omenește. Ștolț are comun cu mine dezinteresul pentru natură. Nu se simte bine decât în cadru artificial. Fără canapea, fără fotolii e stingher. Admite cel mult umbra picioarelor scaunului sau a dedesubtului mesei și a patului. Copacii, vegetația nu sunt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
merge pe un om, și încă mai puțin pe un condamnat la moarte. Muștele care se așază pe textul operelor lui Shakespeare nu simt decât mirosul de cerneală sau de impurități. Umbra literelor rămâne în afara conștiinței lor. Muștele își spală labele cu totul liniștite peste numele "Hamlet". Vrăbiile fac mare tapaj la fereastră. Și acestea se arată cu totul insensibile la drama mea. De ce, mă întreb, când sunt posibile atâtea miracole în lume, a lumina orașe întregi la învîrtirea unui buton
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mi-a sucit încheietura mîinii pînă cînd i-am dat una în gleznă și atunci a plecat țipînd că-i va spune maică-mii și voi fi alungat. Am alergat plîngănd la cotețe, m-am strecurat prin ușă în patru labe și m-am ghemuit într-un colț al podelei pe care se aflau grăunțe împrăștiate, stînd acolo pînă la lăsarea întunericului. Voiam să rămîn acolo și să mor de foame, dar am auzit-o pe mama chemîndu-mă de departe, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
imaginare. Se simțea străin atît față de realitate, cît și de imaginație. Astmul îi reveni apăsîndu-l tot mai mult - ziua îi zăcea pe piept ca o piatră, iar noaptea îl înhăța asemeni unei fiare. într-o noapte, s-a trezit cu laba bestiei strîngîndu-l atît de tare de gît că a trecut de la frică la panică teribilă și a sărit din pat cu un croncănit ascuțit, apoi s-a dus împleticindu-se pînă la fereastră și a tras perdeaua. Pe hornurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
severă, cu o expresie funcționărească din pricina ochelarilor de oțel fără lentile. Aceștia susțineau în fiecare nară un furtun de cauciuc care venea de la un cilindru de oxigen din spatele patului. îi scotea ca să doarmă, și uneori noaptea se scula în patru labe ca un cîine și emitea un sunet ca de orchestră, de parcă s-ar fi forțat să respire prin mici flaute și fluiere. Surorile îl întorceau și îi puneau ochelarii la loc. Era vizitat cu regularitate de o soție mică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
încoace - și să le numească miniștri. Ar avea folosul unei mai mari stabilități a cabinetelor. O mașină de iscălituri pusă în mișcare de un curent electromagnetic ar furniza zilnic cele câteva sute de scârțiituri oficiale cari se numeau de bătrâni "laba gâștei " și mecanismul guvernamental ar merge tot atât de bine, daca nu mai bine decât azi. Căci, în adevăr, ce 'nsemnează această nouă configurare; care e cauza parlamentară, care deosebirea de sistem prin care să ni se esplice înlocuirea d-lui Urechie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tuturor puradeilor din sat, când mai plângeau legănați pe picioarele mamelor sau în albiuțe de lemn, era "taie popa limba", și trebuie să fi fost aici și o amintire, nu a minții, ci a corpului pruncilor goi, apucați brutal de labele popii, ținuți de nas și gură și vârâți de trei ori în cristelnița-nghețată. Bărbos și crunt, în veșmintele lui mistice, popa din sat bântuia noaptea în visele copiilor adormiți pe pernele umplute cu paie. Mama-și mai amintea ierni
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vii. Înspăimântați că vor muri a doua oară de foame și uitare, morții începură să se foiască, stârnind un amenințător vuiet subpământean. Clănțănindu-și danturile puternice, au început să rupă scândurile buretoase, pline de larve-nchis-tate de cărăbuși, să sape cu labele lor ca de cârtiță tunele de la unii la alții, să țină sfat câte doi, câte trei și-n cele din urmă toți deodată, satul de dedesubt, înghesuiți într-o hrubă străbătută de rădăcini, de unde sicriele, deasupra țestelor, se zăreau luminând
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dintre cei vreo patruzeci de Badislavi avea atîrnate-n piept iconițe sfințite și purta în frunte o pată unsuroasă de mir. Armata de oase și cârpe, însuflețită fantastic de lumina focurilor, ținea sfat. Scheletele curate, cele mai vechi, agitau în ninsoare labe lungi ca de călugăriță. Murmurul cuvios dinăuntru și mireasma de tămâie nu le veneau la socoteală. Cu toate astea, cetatea trebuia supusă și dărâmată, iar cei dinăuntru jertfiți până la unul. Și asta până la cântatul cocoșilor. Zăpada care-ncepuse să se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și mireasma de tămâie nu le veneau la socoteală. Cu toate astea, cetatea trebuia supusă și dărâmată, iar cei dinăuntru jertfiți până la unul. Și asta până la cântatul cocoșilor. Zăpada care-ncepuse să se depună, umedă și cristalină, se retrăgea din fața labelor zornăitoare care-și iveau falangele cu unghii pietrificate din străvechi opinci. Poarta bisericii era țintuită în fier și avea în blana ei groasă și crăpată urme de flinte și archebuze, pete de sânge, chirilice încrustate, blasfematorii, răzuite prost de cine știe ce
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și prin ea se zăreau pliurile și lobii trandafirii ai creierului. Un singur copilaș, cel mai bucălat dintre toți, cel cu ochii mai mari și mai albaștri, se vădi a ascunde sub țeastă, în loc de frăgezimea cerebrală, un păianjen enorm, cu labele zgârcite pe lângă trup. Vedenia dură doar o clipă, căci apoi un abur lăptos opaciza iarăși oasele țestelor și pielea de sidef vârstat a frunților. Îmbrățișând o enoriașă cu țâțe obraznice, unul din îngeri își văzu poala veșmântului îmbățoșată, ridicîndu-se-ncet, nespus
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cele șapte inimi zvâcnind în ritmul alfa, ca șapte creiere, sau șapte sexe. Memoria este în miezul minții, sub craniu, sub piamater și sub neocortexul pe care se lăbărțează, peste zonele senzoriale și cele motorii, homunculul cu limbă tumefiată și labe de urangutan. În centrul creierului, înfășurată în sistemul limbic, în fornix și hipocamp, corpi mamilari și amigdală, memoria se bălăcește în apele striate ale talamusului și hipotalamusului, își modelează acolo sculpturile neuronale, înmoaie marmura minții cu lichide fluorescente. Creează rețele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
când ieșea în curte, prinsese obiceiul să se joace mereu cu Roșu, unul din cei doi câini - celălalt era cățeaua bătrână, al cărei pui era Roșu -, îl învățase să aducă un băț pe care-l arunca până la șopron, să dea laba și alte câteva caraghioslâcuri. Când plecase în Bavaria lui, neamțul se rugase de Tătica să-i dea lui câinele. Fiindcă-i era îndatorat, Tătica i-l dăduse, și Klaus îl luase în atașul motocicletei. Și uite că Roșu venise acasă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
bucată de lanț fin, mult admirat de sătenii care se strânseseră ca la urs. Când l-a văzut pe Tătica, înnebunise de bucurie, țopăia și scâncea, deși era slab de i se vedeau coastele și-și arunca pe pământ, zupăind, labele țepene. Întâmplarea asta a rămas multă vreme de pomină-n sat. Iar acum câinele lătra înecîndu-se, cum Maria nu-l mai auzise niciodată. Ieși pe ușa cuptorului, și fulgii de zăpadă îi îngheța-ră-ntr-o clipă fața înroșită de la foc. La poartă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
frica. Ochii orbind, urechile urlând, pietricelele de calcar din cohlee rotindu-se înnebunite în miezul neființei se deschidea atunci analizatorul mare al spaimei. Băiatul nu mai știa de mult dacă urcă sau coboară, sau dacă nu cumva merge în patru labe pe o nesfârșită șină de cale ferată, agățîndu-se de traverse, interiorul palmelor și al degetelor simțind la intervale ritmice forma și gheața drugilor de metal, singurele obiecte din spațiu. Dar nu erau cumva și acestea doar senzații subiective, nu cumva
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]