11,415 matches
-
coloratură anticomunistă ulterior: greva minerilor din 1977, mișcarea Goma, revolta muncitorilor brașoveni din 1987, fenomenul disidenței; nu În ultimul rând, țăranii revoltați Împotriva colectivizării, despre care la noi se știe foarte puțin, și dintre care mulți au fost aruncați În lagăre și Închisori. Ceea ce le explic studenților și ei Înțeleg și acceptă este următorul lucru: nu este vorba, predând acest lucruri, de o memorie revanșardă, ci de o memorie recuperatoare, chiar cu valoare terapeutică. Cursul despre Gulagul românesc este totdeauna secondat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
următoarele eseuri de mentalitate: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În secolul XX (2001), Imaginarul violent al românilor (2003), Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și Năravuri românești (2007). A publicat Împreună cu studenții patru volume experimentale conținând reportaje sociale; volumele semnate Ruxandra Cesereanu et al. sunt intitulate: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor (2004), A doua Curte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au făcut aranjamentele necesare pentru parașutarea unor provizii suplimentare și agenți, care erau, de fapt, capturați imediat. Operațiunea, denumită de germani Nordpol (Polul Nord) și Englandspiel (Meciul împotriva Angliei), a continuat până în 1944, când doi dintre agenții capturați au evadat din lagărul în care erau închiși. În acel moment, imaginându-și că vor fi oricum deconspirați, conducerea serviciului militar german de contrainformații a decis să încheie acțiunea cu un mesaj simplu către Londra, trimis în mod inspirat pe data de 1 aprilie
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
o retorică superficial pacifistă, iar sensul e deturnat către atrocitățile nazismului. Poeta glosează acum pe marginea jurnalului Annei Frank, fetița care s-a adăpostit timp de doi ani în „aripa secretă” a unei clădiri din Amsterdam pentru a sfârși în lagărul de la Bergen-Belsen. Procedeul a fost în bună măsură rezultatul unui compromis cu cenzura, care a respins versiunea inițială a volumului Atelierele (1980-1984), apărut abia în 1990. Dar, deși configurația cărții este oarecum circumstanțială (o dovedesc poeme ca Ramură de măslin
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
combaterea „statusului romano-catolic”, în care distingea acțiunea revizionismului maghiar, precum și în lupta pentru unitatea religioasă a românilor. Intransigent în privința principiilor, respingând orice clientelism, G. a provocat animozități care duc în 1945 la epurarea sa de la Universitate și la internarea în lagărul de la Caracal. Eliberat, i se va interzice să mai publice. Va continua să scrie, „chemând” pe preaputernicii epocii, din țară, dar și din lume, la „judecata istoriei” sau rememorându-și viața. După moartea sa, și îndeosebi în preajma centenarului nașterii, i
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
învățătură, din Pe baricadele vieții (1981). „Revalorificarea” va fi desăvârșită abia după 1989, când îi apar, pe lângă alte reeditări, Chemare la judecata istoriei (I-II, 1992-1993), volumul al doilea, În Basarabia revoluționară. 1917-1918, din Pe baricadele vieții (1992), Ziar de lagăr. Caracal, 1945 (1991) ș.a. Hărăzit, prin firea moștenită de la înaintași, unei existențe mereu „pe baricade”, G. se îndreaptă de la început spre domeniul pedagogiei, în care va căuta în primul rând arme pentru apărarea identității culturale a conaționalilor săi. Teza de
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
se înscriu și lucrările De la Basarabia rusească la Basarabia românească, Trei ani pe frontul basarabean și Ardealul în Basarabia. Totodată, împreună cu însemnările de călătorie, rămase în periodice, ori cu acelea relative la înființarea Universității clujene, precum și cu „ziarul” detenției din lagărul de la Caracal, ele au pregătit vasta autobiografie, în patru volume, Pe baricadele vieții. Cel dintâi panou, Anii mei de învățătură, se concentrează asupra formării sale intelectuale și morale. Ca urmare, evocarea meleagurilor săliștene, în aspectele lor etnografice, a familiei și
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
Octavian O. Ghibu, cuvânt înainte Iurie Colesnic, Chișinău, 1992; Nu din partea aceea, îngr. și pref. Vasile Popeangă, postfață Nadia Nicolescu, București, 1985; Oameni între oameni, îngr. și pref. Octavian O. Ghibu, Ioan Bulei și Șerban Polverejan, București, 1990; Ziar de lagăr. Caracal, 1945, îngr. Romeo Dăscălescu și Octavian O. Ghibu, pref. Romeo Dăscălescu, București, 1991; Chemare la judecata istoriei, I-II, îngr. Octavian O. Ghibu, pref. Viorica Moisuc, București, 1992-1993; În vâltoarea revoluției rusești, îngr. și introd. Octavian O. Ghibu, București
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
anevoie interesul cititorului, iar patetismul implicit nu convinge îndeajuns. Romanul manifestă preocuparea pentru reconsiderarea injustițiilor istoriei (este vorba despre un proces regizat, intentat unui așa-zis „sabotor”, în atmosfera zilelor de după reforma monetară din 1947). O tematică asemănătoare - sunt evocate lagărele penitenciare din anii ’50 - e tratată și în Destine (1990), carte cu structură la fel de alambicată (o misterioasă urmărire servește drept cadru pentru rememorări, flash-back-uri etc.). Prin texte legate de teme și subiecte diverse (chestiuni literare, instantanee din viața cotidiană, mituri
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
în care îi apar, sub semnătura Iuliu Giurgea-Bradu, articole și nuvele, acestea din urmă urmând a fi strânse, în 1917 (sau în 1918), în volumul Povestea primăverii, care, „suprimat” de cenzura germană, va fi retipărit în 1920. Internat într-un lagăr de prizonieri, probabil în Bulgaria, a scris poemul în proză Domnița Fărănume, dat la lumină după încheierea păcii, în 1920. O altă carte apărută tot atunci, Iedera (1921), cuprinde nuvele. Ulterior colaborează sporadic, cu proză, articole și traduceri, la „România
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
fugi. Tata și toți ai mei sunt captivi. Stau de veghe la moartea patriei mele. România nu mai există. Sunt fără țară. Exilat.”) Din Iugoslavia, împreună cu soția, pleacă spre Apus, traversând Europa Centrală, și timp de doi ani face experiența lagărelor postbelice. În 1947 se află la Heidelberg, unde se înscrie la o facultate teologică, apoi, după mai multe încercări de trecere clandestină a graniței franceze, ajunge la Paris (1948), unde, pentru moment, se integrează emigrației românești și activității desfășurate de
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
absurd și necugetat al șefului de jandarmi care, vrând să-i ia nevasta, îl predă - denunțându-l mincinos drept evreu - autorităților. Era la începutul războiului și ambiguitățile sonorității numelui declanșează suspiciuni în jurul lui Johann Moritz, care ajunge astfel într-un lagăr de muncă de la frontiera răsăriteană; de acolo evadează în Ungaria cu un grup de evrei bogați și, abandonat de aceștia, este arestat ca spion român. Deportat în Germania, este primit într-o unitate de elită ca specimen exemplar al rasei
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
grup de evrei bogați și, abandonat de aceștia, este arestat ca spion român. Deportat în Germania, este primit într-o unitate de elită ca specimen exemplar al rasei germane, înlesnește evadarea unor prizonieri francezi și ajunge, la sfârșitul războiului, în lagărele americane unde e suspectat a fi criminal nazist. Încheiat aici, Ora 25 ar fi rămas un roman picaresc, lipsit de orice semnificație. Întâlnirea cu „eliberatorii”, deloc încurajatoare (în noile condiții, cinismul ia locul cruzimii și atrocităților războiului), produce însă o
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
picaresc, lipsit de orice semnificație. Întâlnirea cu „eliberatorii”, deloc încurajatoare (în noile condiții, cinismul ia locul cruzimii și atrocităților războiului), produce însă o schimbare radicală în mentalitatea eroului. După treisprezece ani de pribegie și mai bine de o sută de lagăre de prizonieri, Johann Moritz, țăranul inocent care a trecut cu seninătate prin cele mai ciudate situații socotind simplu că totul se va rezolva, ajunge, reflexiv precum Traian Koruga, să se întrebe dacă, „născut în emisfera de răsărit”, va mai fi
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
în Europa de Est. 1989 poate fi considerat anul victoriei capitalismului dezvoltat din Europa Occidentală și America de Nord în „„războiul rece”” purtat vreme de aproape jumătate de secol, după terminarea celui de-al doilea război mondial. Confruntarea dintre lumea occidentală și cea a „lagărului socialist”, care se dorise o civilizație alternativă la civilizația capitalistă, s-a terminat cu victoria politică, economică și ideologico-culturală a Occidentului. Efectul cel mai important al acestei victorii a fost reorientarea noilor societăți, foste comuniste, către o reconstrucție a propriei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de locuitor a României și cea a Statelor Unite sau a Germaniei și interpretau dinamica diferențelor ca dinamică a decalajelor. Evident că nu numai România proceda astfel. Când Hrușciov a anunțat, de la tribuna ONU, că, în două-trei decenii, URSS și grupul („lagărul”) țărilor comuniste vor depăși din punct de vedere economic SUA și grupul („lagărul”) țărilor capitaliste dezvoltate, el se baza pe asemenea comparații cantitative de tipul producției de oțel pe cap de locuitor, care presupuneau că decalajele sunt în principal de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dinamica diferențelor ca dinamică a decalajelor. Evident că nu numai România proceda astfel. Când Hrușciov a anunțat, de la tribuna ONU, că, în două-trei decenii, URSS și grupul („lagărul”) țărilor comuniste vor depăși din punct de vedere economic SUA și grupul („lagărul”) țărilor capitaliste dezvoltate, el se baza pe asemenea comparații cantitative de tipul producției de oțel pe cap de locuitor, care presupuneau că decalajele sunt în principal de natură cantitativă și că cele două civilizații, capitalistă și socialistă, sunt comparabile între
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1989-1991, comunismul european dispare, iar noile țări intrate în tranziție postcomunistă apelează la capitalul occidental pentru susținerea tranzițiilor și pentru dezvoltare. Cronologic vorbind, este ultimul venit pe lista celor care apelau la resursele de dezvoltare ale Occidentului. Țările din fostul lagăr comunist nu puteau alege un moment istoric mai prost pentru a renunța la comunism, suprasolicitând aceste resurse. În acel moment, cea mai mare parte a lor era deja angajată în „colonizarea” altor regiuni ale lumii. Singurul avantaj competitiv de care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu ajunge ideologie dominantă. Comunismul, în forma sa leninistă, a dispus de o teorie bine articulată și bine dezvoltată - și cu toate acestea, a trebuit impus prin forță brută atât în Rusia, cât și în țările intrate mai târziu în „lagărul socialist”. În schimb, după ce a ajuns să influențeze semnificativ ideologia cotidiană, s-a putut reproduce, ca tip de societate, vreme de multe decenii, fără vreo dificultate specială. Dezechilibrul invers este la fel de păgubos. Dominația excesivă a ideologiei cotidiene, fără vreo modelare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
încărcate, manual, cărucioarele de scos minereul. Porecla datează din perioada comunismului incipient, dar munca manuală, lopata și porecla ei au supraviețuit mai mult de jumătate de secol. Din motive de comoditate a analizei, precum și din motive ideologice, economiile planificate ale lagărului socialist au fost identificate cel mai adesea cu un capitalism „de stat”. Cf. (2002). Decretul-lege nr. 54/1990, privind organizarea și desăfșurarea activităților economice bazate pe libera inițiativă. Cf. Inventarul averii „vizibile” a unor șefi ai Miliției, în Suceavă, (1991
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
satul natal și termină apoi Școala Normală din Orhei (1936). Un timp lucrează ca învățător în Tvardița, din județul Tighina, și la Umbrărești. Concentrat ca ofițer în rezervă, este trimis pe frontul de Răsărit (1941-1944) și cade prizonier, rămânând în lagăr până în 1948. Din 1951 devine redactor al emisiunilor literare pentru copii din cadrul Radiodifuziunii Române. Debutează cu versuri în 1938, la revista „Speranța” (Orhei), iar prima carte, placheta Litanii de seară, îi apare în 1942. A colaborat la reviste din Chișinău
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
fiind desființată oficial în 1949, G. este, ca și ceilalți membri, hărțuit de Securitate. În 1959 este arestat, anchetat și condamnat la doisprezece ani de temniță grea pentru activitate religioasă interzisă și subversiune anticomunistă. După Malmaison și Jilava, internat în lagărul Strâmba din Deltă, face muncă forțată la stuf, în bălțile Dunării. În 1962, beneficiind de amnistie, este eliberat și vreme de șapte ani lucrează pe diverse șantiere și în fabrică. În 1969 obține un pașaport turistic și împreună cu soția sa
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
asociația „Le Devoir de souvenir” și editează, din 1996, o publicație trimestrială cu același titlu, al cărei prim editorial, Amintirea indispensabilă, este o pledoarie pentru păstrarea în memorie a ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă încă în țările fostului lagăr comunist. În exil, preocupările literare ale lui G. se manifestă în continuare în limba română: publică poeme religioase în „Buna Vestire” din Roma, „Revista scriitorilor români” (München) ș.a., apoi, sub pseudonimul Simon Cubolta, tipărește în RF Germania volumul Pietre de
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
redactor la revista literară „Itinerar” (Chișinău, 1938+-1940) și a colaborat la numeroase alte periodice. Nevoit în 1940 să se stabilească la București, nu a încetat să activeze în favoarea Basarabiei, cu excepția perioadei 1950-1957, când a fost deținut în închisori și lagăre din țară și din Siberia. A continuat să scrie, versificând proverbe, esențializându-și experiența în maxime și cugetări, rememorându-și în lungi spovedanii viața și principalele evenimente la care a participat. În 1918 a fost ales membru corespondent al Academei Române
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
poezie, publică placheta Cu tango înainte (1982), o versificație patetică facilă, în mare măsură narativă, scrisă sub influența lui Eugen Jebeleanu și a lui Adrian Păunescu. Tema centrală este tragismul conștiinței umane, perceput ca un sentiment de cutremurare față de ororile lagărului de la Auschwitz. Simbolurile tradiționale („pasărea neagră”), utilizate în exces și golite de sens, precum și o paletă de figuri de stil de asemenea convențională și destul de sărăcăcioasă, abundența interogațiilor retorice încarcă și sufocă substanța poemului. Iarna când au murit cangurii (1984
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]