8,145 matches
-
pregăti și formulare pentru "sesizări" adresate Decanului, le-ar instrui cum trebuie să plângă, să-și smulgă părul (avea consilieri de la trupele de teatru studențești). Urmau Cutrelez, modelul pentru pescuit era ideal (îl prefera la serile de film organizate de lectori veniți de aiurea cu misiuni de spionaj, la gale, vernisaje. Dar de era cazul se recurgea la versiunea sportivă (potrivit pentru Ciric, de escapadele la mare ale Obiectivului se ocupau colegii de acolo el primea doar notițe scurte, ce mocofani
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Gobelins era o care nu intoxica viața celor din jur și nici simțul moralei în relațiile cu lumea. Tapiseria psihocrată avea în fapt o altă dimensiune, o perspectivă (de carieră, care putea fi săltată deasupra apei, cu hidroglisorul puteai ajunge lector în străinătate sau și mai mult, puteai avansa într-un deceniu cât alții în patru). Ba chiar și o temporalitate extinsă, incluzând generația următoare (diplome și posturi pentru copii, uși deschise spre cei care ne hotărăsc destinul). În faza decisivă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Patafizicului Textulant: "Luca Pițu a fost apoi un moldovean autentic, cu un accent inimitabil, care îi rămânea chiar și atunci când vorbea alte limbi./.../ Și-a păstrat accentul moldovenesc chiar și atunci când, în anii 1990, a mers o scurtă vreme ca lector de limba română la Nancy, în Franța."99 *** Ținutul pe care șugubeții Neaoshlandezi l-ar boteza Vodkania (din lipsă de imaginație, desigur) e cel în care dorisem să ajung, fusesem însă descurajat de profa din liceu. Îmi va rămâne multă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
timpul când Elpi își încheia sezonul nataționist și elaționist). Deschizând situl CNRTL aflăm în schimb o mulțime de combinații (sintactice, nu vă gândiți la cele aranjate de Supervizori pentru a atrage în capcană vreun brotăcel naiv venit de aiurea ca lector de Froggy-Sprache, Rosbif-Yazâk sau Hertman-Langue). Iar toate astea se referă numai la bietul animal. Descoperim astfel că în marină (marota primului registru) gentilul crapaud este multifuncțional intră în compoziția barei de la cârmă (gouvernail) dar servește și la fixarea balizelor, că
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
explicită în cele spuse. n Prin anii 60, fuseseră traduse romane despre marile bătălii navale din războiul ruso-japonez: Port-Arthur, semnat de A. Stepanov și Țușima, avându-l ca autor pe A. Novikov-Priboj. o 10 mai 1977: "la începutul lunii martie-aprilie lectorul francez MT și asistentul universitar LP se aflau la Suceava cu două studente" (DAGI. 166) 4 mai 1978: LP "este văzut adesea în compania lectorilor străini" (ibid., 169) 16.05.1977: în 1972, la Paris "l-a întâlnit pe fostul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
avându-l ca autor pe A. Novikov-Priboj. o 10 mai 1977: "la începutul lunii martie-aprilie lectorul francez MT și asistentul universitar LP se aflau la Suceava cu două studente" (DAGI. 166) 4 mai 1978: LP "este văzut adesea în compania lectorilor străini" (ibid., 169) 16.05.1977: în 1972, la Paris "l-a întâlnit pe fostul lector de la Iași, ML". Mai sunt și altele însă principiul saturației semantice și stilistice ne permite să nu le mai cităm. p "Cajvaneul: gagicar oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
francez MT și asistentul universitar LP se aflau la Suceava cu două studente" (DAGI. 166) 4 mai 1978: LP "este văzut adesea în compania lectorilor străini" (ibid., 169) 16.05.1977: în 1972, la Paris "l-a întâlnit pe fostul lector de la Iași, ML". Mai sunt și altele însă principiul saturației semantice și stilistice ne permite să nu le mai cităm. p "Cajvaneul: gagicar oarecare, paedicator, irrumator, amoros platonic, iertat de Dumnezeu, ascet, "pălmaș", meseriaș cu dare de mână, manustuprator sau
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
1932, Alessandria, Piemont) este profesor de semiotică și președinte al Școlii Superioare de Științe Umaniste de pe lângă Universitatea din Bologna. Între lucrările de specialitate, de critică și eseistice, reamintim: "Opera aperta" (1962), "La struttura assente" (1968), "Trattato di semiotica generale" (1975), "Lector in fabula" (1979), "Semiotica e filosofia del linguaggio" (1984), "I limiti dell'interpretazione" (1990), "La ricerca della lingua perfetta" (1993), "Sei passeggiate nei boschi narrativi" (1994), "Kant e l'ornitorinco" (1997). Romancierul nu se lasă mai prejos și, după debutul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
să-și aștearnă peste creier giulgiul prostiei, de vreme ce cauza nefericirii lui era propria-i minte și personalitate, un lux pe care nu și-l putea permite. La 18 ani plecase de-acasă, spre a-și croi un drum propriu; devine lector universitar la Paris V, specialist în ... aramaică, gata să traducă în acest idiolect ciclul proustian. Din prea multă înțelegere și toleranță, este un asociabil, exclus de grupuri și clanuri, un apatrid în propria lui țară. Timid, pentru a nu fi
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
elan ironic, alertul spectacol de tandrețe și gravitate prin care tânărul prozator francez a cucerit deja mintea, inima și încrederea cititorilor Viața și opera unui gravor Din 1994 Pascal Quignard (n. 1948, Verneuil-sur Avre) renunță la orice angajament (învățământ universitar, lector editorial ș.a.) spre a se dedica exclusiv scrisului. Pasionat de muzică, de antichitatea greco-romană, dar și de Extremul Orient, Pascal Quignard debuta în 1976 cu "Le lecteur", urmat de "Carus" (1979), "Le voeu de silence" (1985), "Le salon de Wurtemberg
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
căror dicteu își plămădise crezul artistic și legenda. Secvențe de adevăr despre viață, opiniile și opera lui Meaume ne sunt oferite de feluriți referenți, artiști în epocă sau cronicari ulteriori, cărora li se adaugă naratorul-monograf, subtil critic de artă și lector de enigme și obsesii. Toate aceste surse apocrife dau ficțiunii o credibilitate maximă, încât primul gest al cititorului este să deschidă dicționarul pentru a găsi numele protagonistului. Nu-l va găsi, și, deși dezamăgit, va crede că este doar o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
primar al desacralizării, rîsul fiind antimetafizic prin excelență, Înțelepții, cerebralii și eroii civilizatori nu rîd, este binecunoscută respingerea de către patristică a rîsului, acesta fiind considerat o acțiune prin care dumnezeirea este negată, suprimată, micșorată. Nici mînia nu este recomandată de către lectorul acestor cursuri de vară care este subtilul paj, mînia este o acțiune psihică decompensatorie, În regimul diurn mînia nu-și găsește rostul, este un factor perturbator. Acest analist subtil știe să o așeze pe prințesa mofturoasă pe canapeaua psihanalistului să
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
tot Înaltul” Hyperion nu mai vrea să citească semnele, scriitura dispare. Nemaicitind semnele nici În oglinda, nici pe suprafața mării el nu mai participă și astfel se situează În „locus refrigeri “nemuritor și rece, părăsește textul. O dispariție atît a lectorului cît și al scriptorului. „ea Îl privea cu un surîs/ el tremura-n oglindă” A tremura, a vibra Înseamnă a continua să acționezi, Înseamnă a te opune mortificării, a persista să vibrezi Înseamnă a ocupa din ce În ce mai multă durată, este o
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
visul, o altă Întrupare din elemente uranice, chaotice, dintr-o vale a chaosului vine eroul. In termeni textuali putem decela aici năzuința luceafărului de a accede paradisul textului, Eroul vrea să intre În text, În semnificațiile lui. Are funcția de lector in fabula. Citesc din Mincu (Eseu despre textualizarea poetică) ... „el, eroul vine dintr-o triadă ... infern, trece prin vama pămîntului care este un purgatoriu pentru el, și ajunge În paradis”. Liantul care ar face posibilă intrarea În paradis este (ar
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
a raporturilor care leagă semnele Între ele la nivelul discursului. Conștiința sintagmatică prevede semnul În extensiunea sa, legăturile semnului anterioare sau posterioare, punțile pe care le aruncă spre alte semne. Astfel tocmai legătura sintagmatică nu poate să o realizeze eroul ... lectorul/eroul nu poate să citească textul. Deosebirea dintre apa mării și oglindă ... Ultima, oglinda nu are adîncime, nu are profunzime, nu poate fi explorată din interior ... de aceea Hyperion se naște din apa mării ... epifaniile sale se realizează În schimb
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
secția Limba și literatura engleză limba și literatura franceză, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași (1982-1986). Redactor-șef al revistei "Dialog" (1984-1986) și redactor al revistei "Convorbiri literare" (1990-1995). Profesor de limbi moderne la Pașcani (1986-1990). Asistent universitar (din 1993), apoi lector la Catedra de limbă și literatură engleză de la Facultatea de Litere din Iași. Debutează cu versuri în revista "Convorbiri literare" (1977), iar editorial cu un poem în proză publicat în volumul colectiv Solstiții (1985). Colaborează cu poeme și articole la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
voce/ sau biografem, dacă discursul e pălmuit/ cu proză doar ca să fie întors cu furca/ spre lucrurile simple. E poezie". Simultan, sensul poemelor pare că se descifrează din ce în ce mai ușor. Venind în întâmpinarea posibilelor dificultăți pe care le-ar întâmpina propriul lector, instanța auctorială din Punțile... îi pune chiar la îndemână cele mai potrivite chei de interpretare pentru cele trei cicluri din volum: "punțile stalinskaya = obsesia comunicării, dimineața pe răcoare = criza personală, psi = recuperarea afectului" (AC/DC). Intrând, la rându-i, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
revistei "Dialog" și redactor șef-adjunct al "Opiniei studențești". Psiholog-terapeut la Centrul logopedic interșcolar din Iași și profesor de logică și psihologie la Liceul pedagogic din Iași (1976-1978). Cercetător în Științele educației la Centrul de Științe socio-umane al Universității ieșene (1978-1989). Lector (din 1990), conferențiar (din 2002) și profesor universitar (din 2005) la Catedra de Științele educației a Universității "Al.I. Cuza". Înființează revista "Timpul" (în 1990), al cărei director este și în prezent. Este și președinte-fondator al "Fundației culturale Timpul" (din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
direct în intimitatea cea mai profundă a eului liric este adevăratul actant al scenariilor din Melancolia pietrei. Inteligent alese, niciodată clarificate măcar pe jumătate, însemnele, hieroglifele poetice prin care se va potența acest corolar al neliniștilor ființei derivă atenția unui lector răbdător spre supoziția că, citit din această perspectivă, ultimul volum al poetei este un sensibil, complex tratat thanatologic de o profunzime cum greu se întâlnește în lirica actuală: floarea de amarylis, Pasărea-Moarte, capul "ca o meduză roșie" al lui Hipolit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a Universității "Al.I. Cuza", secția Limba și literatura română Limba și literatura franceză (1967-1972). Doctorat în filologie (1999). Corector, redactor și secretar general de redacție la revista "Convorbiri literare", redactor șef al revistelor "Sud-Est" (1991-1992) și "Continent" (din 1999). Lector la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava (1990-1991) și la Catedra de literatură română a Facultății de Litere a Universității "Al.I. Cuza" (1992-2001), conferențiar (2001-2005) și profesor (din 2005) la aceeași catedră. Debutează cu versuri în revista școlară "Sinteze
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și literatura română, a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (1954-1958). Profesor de limba și literatura română la școala generală din Panaci (1958-1961), Vatra Dornei (1962-1963) și Tecuci (1962-1973). Asistent la Facultatea de Litere, Limba română pentru studenții străini (1973-1978), Lector la Institutul de perfecționare al cadrelor didactice (din 1978), lector și conferențiar la Facultatea de Litere a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (din 1979). Debutează cu un eseu în "Contemporanul" (1968) și editorial cu monografia Geo Bogza (1983). Colaborează
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1954-1958). Profesor de limba și literatura română la școala generală din Panaci (1958-1961), Vatra Dornei (1962-1963) și Tecuci (1962-1973). Asistent la Facultatea de Litere, Limba română pentru studenții străini (1973-1978), Lector la Institutul de perfecționare al cadrelor didactice (din 1978), lector și conferențiar la Facultatea de Litere a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (din 1979). Debutează cu un eseu în "Contemporanul" (1968) și editorial cu monografia Geo Bogza (1983). Colaborează cu studii, articole, recenzii, eseuri pe teme de cultură generală
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
înmuiată într-un sânge gâlgâitor/ ca izvorul când vine dimineața// de ziua Mamei a sosit Abadon". Deși poetul simte în permanență "chinuitoarea apăsare/ teascul vișiniu al pustietății", el întoarce împotriva chemării neantului armele redutabile ale oricărui poet autentic, iar atenția lectorului este adesea dirijată înspre acest gen de metafore-simbol ale rezistenței ori supraviețuirii. Din acest motiv putem descoperi, de pildă, frecvent în textele antologice din Noduri... imaginea-nucleu a poeziei vitale, plină de sălbăticie, asigurând prin forță o binemeritată Victorie asupra viului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Liceul "August Treboniu Laurian" din Botoșani, promoția 1957. Facultatea de Filosofie (1957-1961) și Facultatea de Filologie, Secția Germanistică (1965-1970) de la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași. Doctorat în filosofie și germanistică la University of Texas, Fort Worth (1986). Asistent și lector de germanistică la University of Texas, Fort Worth (1981-1986) și la University of California, San Diego (1986-1990), director al Teatrului Național "V. Alecsandri" din Iași (1990-1992), din 1996 profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității "Al.I. Cuza" din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
teoretice, este sinonim intrării conceptului de intertextualitate în faza sa de maturitate. Relevante, în acest sens, rămân lucrările lui Michael Riffaterre La production du texte (Paris [1979]), precum și Sémiotique de la poésie (Paris [1982]) care consideră că intertextul înseamnă perceperea, de către lector, a raporturilor dintre o operă și altele care au precedat-o sau au urmat-o. Intertextul este caracterizat ca fenomen ce orien tează lectura textului, îi guvernează, eventual, interpretarea și se opune lecturii lineare : în timp ce lectura lineară nu produce decât
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]