15,094 matches
-
sublinguale și submandibulare, cu potențial fulminant, apărută în 90% dintre cazuri după infecții sau extracții dentare recente, mai ales a molarilor inferiori 2 și 3 (75%). Manifestările subiective sunt febra, disfagia și odinofagia. Obiectiv se constată tumefierea sensibilă, cu consistență lemnoasă a regiunii submandibulare, uneori prelungită la nivel cervical. Tumefierea dureroasă a planșeului bucal împinge limba în sus și posterior, cu obstrucția căilor aeriene, impunând intubație oro-traheală sau traheostomie. INFECȚII ODONTOGENE 117 Infecțiile retrofaringiene și mediastinale sunt consecința propagării infecțiilor molare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
secția dendrologică, secția biologică, plante utile, secția ornamentală, rozarium, plante memoriale, secția de recreere și odihnă. Sectorul taxonomic: are o suprafață de 5 ha, se află în apropierea intrării principale. În secție se cultivă circa 2000 de taxoni ierboși și lemnoși, dispuși conform sistemului de clasificare elaborat de A. Borza și îmbunătățit după alte noi teorii filogenetice. În cadrul acestui sector s-au amenajat : un acvariu, stâncării, turbării, iar dintre unitățile sistematice de plante existente amintim pe cele aparținând familiei Toxodiaceae, fam
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
utilizate ca sursă de celuloză, plante alimentare și oleaginoase, plante fixatoare de soluri, etc. Secția ornamentală (2,5 ha) este amplasată la intrarea în grădină, în jurul pavilionului didactic administrativ și a Complexului de sere și cuprinde plante decorative, ierboase și lemnoase care prin modul lor de grupare constituie o expoziție cu caracter permanent. Printre speciile întâlnite, amintim: Galanthus, Narcissus, Paeonia arborae, Syringa laciniata, Alyssum borzaeanum, Dianthus giganteus, Hepatica transilvanica, Hieracium pojorâtense ( specii rare, endemice). Rozarium sau Parcul Rozelor ocupă o suprafață
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de elevi. S-au analizat cu elevii la orele de geografie-cu aplicație practica la orizontul local si apropiat, informații privind poziția geografică, substratul geologic, tipurile de sol, condițiile climatice ale regiunii (temperatură, precipitații, etc)., rețeaua hidrografică a regiunii, speciile lemnoase întâlnite în pădure etc. Pregătirea elevilor a constat în anunțarea cu 6 zile înainte a obiectivelor excursiei, organizarea lor pe colective: botaniști, zoologi, și ecologi. Planul provizoriu al excursiei se multiplică și se înmânează fiecărui elev, astfel încât elevii să-și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
se va merge pe jos. Pe traseu se vor observa tufișurile de Sambucus nigra, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, de pe marginile drumului, stratul arborilor cu speciile Querqus robur, Querqus petraea, Carpinus betulus, Fagus silvatica și ierburile ruderală. Se vor remarca esențele lemnoase (arbori și arbuști) care intră în structura orizontală a desișului pădurii, precum și relieful întâlnit pe traseu. De asemeni se va urmări intervenția omului în pădure (tăieri de arbori, amenajări de drumuri, vetre de foc părăsite, gunoaie menajere de pe urma turiștilor, excremente
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
leurda), Polygonatum officinale (pecetea lui Solomon); Familia Cruciferae : Dentaria bulbifera (colțișor); Familia Boraginaceae: Symphytum officinale (tătăneasă); Familia Poaceae: Phleum pratense (timoftică); Familia Hypericaceae: Hypericum perforatum (sunătoare); Famila Aristolochiaceae : Asarum europaeum (pochivnic) Mușchi ,licheni, ciuperci Concluzii: în pădure am întâlnit plantele lemnoase arbori și arbuști (dicotiledonate) și talofitele (mușchi și licheni ). Adaptări la polenizare entomofilă: flori viu colorate, odorante și nectarifere: sânziene, cicoare, păpădie, coroniște, ghizdei, sunătoare, jales, etc . Adaptări la polenizare prin vânt : flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mijloc de expresie nou, accidentele materialului se transformă în semne grafice personalizând fiecare autor și stil în parte. Putem aprecia astfel cum aparente handicapuri ale unei tehnici sunt reconfigurate în semne plastice de o mare expresivitate. Chinuitele sfâșieri ale fibrei lemnoase longitudinale devin expresia sincerității brutale, dar convingătoare a artistului. Unul dintre cei mai profunzi gravori în lemn ai secolului XX este olandezul Maurits Cornelis Escher (mai ales prin modul în care tehnica, relativ rigidă, permite traducerea unor nuanțe de mesaj
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
acestei preferințe ține de unele caracteristici: materialul este mai ieftin ca lemnul, mult mai ușor de manevrat și, pentru că nu are fibră, se poate grava cu semne libere. Consistența semidură oferă posibilități de mișcare mult mai fluide decât în masa lemnoasă. Din punct de vedere al redării materialităților formelor figurate, ca și în cazul xilogravurii, semnele plastice sunt rezolvate prin cantitatea de culoare, susținută de lungimea și lățimea liniei, fiind, așa cum menționam, mai mult sugerate (Fig. 29, 30). Etapele imprimării în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
PREFAȚĂ Importanța spațiilor verzi alcătuite din plante lemnoase ornamentale rezidă din rolul pe care acestea îl au în îmbunătățirea condițiilor de viață, a condițiilor climatice și edafice din centrele populate iar în ultimul timp, mai ales pentru efectul important al acestora în lupta împotriva poluării, în special în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
orașe ale lumii, poluarea, zgomotul, excesele de temperatură, întrec limitele permise și au efect negativ asupra locuitorilor și a ambientului. Lucrarea este adresată studenților peisagiști și horticultori precum și amatorilor doritori să se inițieze în cunoașterea modalităților de folosire a plantelor lemnoase ornamentale în amenajarea spațiilor verzi exterioare. Această lucrare se dorește o mică contribuție la impulsionarea interesului pentru amenajarea spațiilor verzi, în vederea aducerii naturii în mediul nostru de viață, cu imensele sale servicii pe care adesea le ignorăm (amelioarea microclimatului și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ameliorarea umidității aerului; ameliorarea intensității radiațiilor solare. Modelarea amplitudinilor și a variațiilor termice diurne și sezoniere de către vegetație este exercitată prin efectul de umbrire, prin procesele de evapotranspirație, prin albedoul specific, sau prin reducerea efectului de răcire a vântului. Vegetația lemnoasă, prin microclimatul pe care-l realizează, moderează temperaturile excesive, astfel, temperaturile în zilele toride de vară sunt mai scăzute în interiorul masivelor de arbori, a perdelelor de protecție, fâșiilor plantate în lungul străzilor, sau în apropierea acestora, iar iarna temperaturile sunt
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
expuse temperaturilor foarte scăzute iarna. Viteza vântului sau viteza de deplasare a aerului, este ameliorată în special de arbori și arbuști, și în principal de speciile cu frunziș sau coroană densă sau cu frunziș sempervirescent. Plantațiile și zonele cu vegetație lemnoasă protejează împotriva vânturilor puternice, diminuându-le considerabil viteza în zonele adiacente, acestea compotându-se nu ca paravane compacte ce creează în spatele lor curenți turbionari (ca în cazul clădirilor, diferitelor construcții sau ziduri) ci ca adevărate filtre de atenuare și de deviere
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în parcuri și păduri fiind cu 7-14% mai mare decât în zonele lipsite de vegetație. În mediul urban, unde aportul higrometric al apei din precipitații este redus, datorită sistemului de evacuare a apei prin canale colectoare închise, vegetația (ierboasă și lemnoasă) umezește atmosfera, realizând acel nivel higrometric confortabil al atmosferei urbane, în special în timpul verii. De exemplu, se apreciază că un arbore de mărime medie dintr-o plantație stradală poate transpira într-un sezon de vegetație cca. 5 m3. Ameliorarea intensității
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de o parte prin efectul de umbrire, datorită frunzișului speciilor arborescente și arbustive, dar și prin cantitatea de radiații solare reflectate de vegetație (albedo). Intensitatea luminii are valori corespunzătoare, ce nu deranjează ochi, în zonele plantate, cu vegetație ierboasă și lemnoasă, și este supărătoare în zonele lipsite de vegetație în care abundă materialele inerte precum sticla, betonul, marmura, gresia, oțelul, etc. Umiditatea aerului este direct influențată prin procesele de evapotranspirație specifice plantelor, umiditatea relativă a aerului în parcuri și păduri fiind
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în parcuri și păduri fiind cu 7-14% mai mare decât în zonele lipsite de vegetație. În mediul urban, unde aportul higrometric al apei din precipitații este redus, datorită sistemului de evacuare a apei prin canale colectoare închise, vegetația (ierboasă și lemnoasă) umezește atmosfera, realizând acel nivel higrometric confortabil al atmosferei urbane, în special în timpul verii. De exemplu, se apreciază că un arbore de mărime medie dintr-o plantație stradală poate transpira într-un sezon de vegetație cca. 5 m3. Ameliorarea intensității
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de o parte prin efectul de umbrire, datorită frunzișului speciilor arborescente și arbustive, dar și prin cantitatea de radiații solare reflectate de vegetație (albedo). Intensitatea luminii are valori corespunzătoare, ce nu deranjează ochi, în zonele plantate, cu vegetație ierboasă și lemnoasă, și este supărătoare în zonele lipsite de vegetație în care abundă materialele inerte precum sticla, betonul, marmura, gresia, oțelul, etc. Funcția antipoluantă (sanitară). Această funcție este îndeplinită de spațiile verzi, indiferent de mărimea sau natura vegetației acestora, sub diferite aspecte
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
chimice a atmosferei, reducerea poluării fonice. Reducerea poluării fizice este realizată tocmai prin capacitatea vegetației de reținere, fixare și sedimentare a particulelor aflate în suspensie în atmosferă, a pulberilor fine sau a fumului. Prin frunzișul și textura coroanelor diferitelor specii lemnoase sau textura diferitelor suprafețe cu vegetație ierboasă, prin micșorarea vitezei de deplasare a aerului, vegetația reține mari cantități de particule, ce sunt ulterior antrenate de apa din precipitații la nivelul solului. Capacitatea de epurare fizică depinde de specie, respectiv de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
porțiunilor de drumuri sau de autostrăzi ce trec prin zone locuite, sau prin realizarea de masive dispuse în jurul între prinderilor ce constituie surse de zgomot sau chiar a aeroporturilor. Prin măsurători s-a constatat că o perdea deasă de vegetație lemnoasă, ce are lățimea de 200-250 m, reduce zgomotul cu 35-45 decibeli, echivalând cu zgomotul sesizat la 2 km față de autostradă, în teren liber, fără obstacole cu efect antifonic. În orașe, plantațiile stradale, plantațiile rare dintre construcții, scuarurile cu suprafață mică
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pădurile de recreare). Importanța decorativă a vegetației în peisajul arhitectural al unui oraș este și mai mare, în geometrismul construcțiilor spațiile verzi introducând varietate și culoare. Un ansamblu arhitectural își sporește expresivitatea artistică dacă este încadrat sau înconjurat de vegetație lemnoasă, gazon sau oglinzi de apă. Plantațiile accentuează perspectiva unui obiectiv arhitectural sau maschează diferite aspecte inestetice. Însușirile decorative ale vegetației lemnoase (culoarea frunzișului, textura co roanei, flori, fructe, lujeri, scoarța și ritidomul, etc.) sau chiar a vegetației ierboase, variază pe parcursul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
verzi introducând varietate și culoare. Un ansamblu arhitectural își sporește expresivitatea artistică dacă este încadrat sau înconjurat de vegetație lemnoasă, gazon sau oglinzi de apă. Plantațiile accentuează perspectiva unui obiectiv arhitectural sau maschează diferite aspecte inestetice. Însușirile decorative ale vegetației lemnoase (culoarea frunzișului, textura co roanei, flori, fructe, lujeri, scoarța și ritidomul, etc.) sau chiar a vegetației ierboase, variază pe parcursul unui an, diferind în funcție de fenofază, imprimând peisajului trăsături caracteristice anotimpului respectiv. Funcția decorativă a vegetației se poate realiza prin: îmbrăcarea versanților
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
spus, spațiile verzi contribuie la ameliorarea microclimatului. Importanța vitală a spațiilor verzi este dată de rolul esențial al acestora în îmbogățirea cu oxigen a atmosferei și reducerea CO2 din aer. Prin producerea oxigenului și consumarea CO2 vegetația, în special cea lemnoasă, contribuie la îmbunătățirea evidentă a compoziției aerului asigurând menținerea vieții pe Terra. În procesul de fotosinteză, cu cât cantitatea de biomasă este mai mare cu atât se formează mai mult O2 și se consumă mai mult CO2 . Studiile au demonstrat
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
menținerea vieții pe Terra. În procesul de fotosinteză, cu cât cantitatea de biomasă este mai mare cu atât se formează mai mult O2 și se consumă mai mult CO2 . Studiile au demonstrat că pentru obținerea a unei tone de masă lemnoasă se utilizează 1,8 t de CO2 eliminând 1,3 t oxigen liber. (după Giurgiu, V. 1978). În prezent, pe scară mondială se înregistrează o creștere îngrijorătoare a CO2 din atmosferă, cu influențe nefaste asupra tuturor organismelor vii. S-a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în cursul zilei). S-a demonstrat științific faptul că în perioada sezonului cald apa pe care o transpiră frunzele determină o creștere a umidității relative a aerului cu 7-14%, contribuind astfel la o scădere a temperaturii aerului. De asemenea vegetația lemnoasă ornamentală contribuie la reducerea vitezei vânturilor până la o distanță de 20-30 de ori înălțimea lor. Și perdelele forestiere au efect asupra vitezei vânturilor deoarece împiedică spulberarea zăpezilor, antrenând o umiditate mai ridicată în sol, în perioadele de secetă. Datorită diferențelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
arbori poate ajunge la 5-15 foni/100 m, în funcție de consistență, specie, sezon de vegetație ș.a. Cantitatea de microorganisme este mult diminuată în cadrul spațiilor verzi comparativ cu centrele urbane aglomerate, lipsite de plantații. Capacitatea de epurare microbiană a aerului de către vegetația lemnoasă este remarcabilă. Acțiunea de purificare a atmosferei exercitată de spațiile verzi determină o pătrundere mai ușoară a radiațiilor ultraviolete și realizarea unei păstrări la nivele mici a populațiilor bacteriene (cca. 0,7 germeni/l de aer). Acțiunea bactericidă a vegetației
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
infrastructura tehnică plantații realizate în lungul căilor de circulație sau în jurul unor instalații cu potențial ridicat de poluare, în vederea ameliorării calității mediului și protejării infrastructurii aferente; n) pepiniera un teren pe care se cultivă și se înmultesc plante erbacee și lemnoase până la transplantarea pentru plantare definitivă. (sursa: www.cdep.ro/Legea 4/2007) SPAȚII VERZI DE FOLOSINȚĂ GENERALĂ SCUARUL Este o unitate de spațiu verde cu o suprafață relativ mică, de la 0,3 până la 3 ha, destinată odihnei de scurtă durată
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]