4,839 matches
-
INSERAREA directă în centrul D0 a articolului; e.g. articolul hotărât și nehotărât din engleză (49a-b) sau articolul nehotărât din română (49c): (49) a. the man (engleză) DEF om b. a man un om c. un om (română) Articolele sunt specificate lexical pentru valoarea [+ / - definit], valorizând, astfel, trăsătura centrului D0; trăsăturile gramaticale (), nespecificate lexical, se valorizează prin ACORD cu centrul substantival al grupului nominal: (50) DP DP qp qp D NP D NP [i+def] [1] 4 [i-def] [1] 4 [i] [SG
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din engleză (49a-b) sau articolul nehotărât din română (49c): (49) a. the man (engleză) DEF om b. a man un om c. un om (română) Articolele sunt specificate lexical pentru valoarea [+ / - definit], valorizând, astfel, trăsătura centrului D0; trăsăturile gramaticale (), nespecificate lexical, se valorizează prin ACORD cu centrul substantival al grupului nominal: (50) DP DP qp qp D NP D NP [i+def] [1] 4 [i-def] [1] 4 [i] [SG, MASC] [2] [i] [SG, MASC] [2] the man a man [u+def
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
is not accessible to operations at ZP; only H and its edge are accessible to such operations." (Chomsky 2001: 14) Reiterând obiectivul nostru principal - analiza datelor din română -, vom reține din această scurtă prezentare ideea că domeniul complementizatorului (C), domeniul lexical verbal (v) și grupul nominal (D) au periferii stângi care primesc constituenți cu interpretare pragmatică; constituenții din periferie sunt vizibili, precum și centrul fazei, pentru operațiuni din afara domeniului lor. 2.3 Parametrul centrului În modelul antisimetric adoptat (Kayne 1994), Parametrul centrului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
centrului de la latină la limbile romanice, Ledgeway (2012: 235-281) propune o explicație elegantă și cât se poate de simplă: în proiecția verbală extinsă (i.e. în propoziție) (60) (adoptând împărțirea propoziției în trei domenii: domeniul complementizatorului CP, domeniul flexiunii IP, domeniul lexical vP), schimbarea centru final -->centru inițial se propagă dinspre centrele superioare ierarhic înspre centrele inferioare ierarhic, adică dinspre complementizator - pentru care în latina clasică există o setare parametrică mixtă, observabilă empiric prin coexistența structurilor inovative (centru inițial; complementizator lexicalizat) cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
înspre centrele inferioare ierarhic, adică dinspre complementizator - pentru care în latina clasică există o setare parametrică mixtă, observabilă empiric prin coexistența structurilor inovative (centru inițial; complementizator lexicalizat) cu structurile arhaice (centru final; complementizator nul, e.g. acuzativ cu infinitiv) - înspre centrul lexical al proiecției extinse verbale, verbul lexical. Schimbarea se produce în concordanță cu FOFC. Centrul C0 poate domina atât o structură cu centru inițial (59a), cât și o structură cu centru final (59b), FOFC fiind indiferentă în această configurație (un grup
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
complementizator - pentru care în latina clasică există o setare parametrică mixtă, observabilă empiric prin coexistența structurilor inovative (centru inițial; complementizator lexicalizat) cu structurile arhaice (centru final; complementizator nul, e.g. acuzativ cu infinitiv) - înspre centrul lexical al proiecției extinse verbale, verbul lexical. Schimbarea se produce în concordanță cu FOFC. Centrul C0 poate domina atât o structură cu centru inițial (59a), cât și o structură cu centru final (59b), FOFC fiind indiferentă în această configurație (un grup cu centru inițial poate avea orice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de vedere S-a insistat, pe bună dreptate, asupra faptului că scrierile românei literare vechi sunt tributare modelelor străine (v. Stan 2013: §1 și bibliografia; Gafton 2012 cu referire specială la traducerile religioase), lucru vizibil mai ales prin analiza fondului lexical al textelor vechi. O problemă spinoasă este însă gradul în care un text original străin / un model străin influențează traducerea / un text autohton din punct de vedere sintactic. Vom adopta perspectiva pe care o propune Poletto (2014) în analiza topicii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în limba veche, inversiunea este mult mai răspândită (v. §IV.3.2.1): (9) a. Citește-mi scrisoarea! b. citindu-mi scrisoarea c. Găsi-l-ar ăl din baltă! (internet) d. Ducă-se pe pustii! Pentru a putea deplasa verbul lexical la stânga cliticului (9a,b,d) sau la stânga complexului clitic plus auxiliar (9c) păstrând analiza conform căreia verbul se deplasează drept centru (X0-movement), există două soluții tehnice, ambele contrazise de datele lingvistice: (a) neaplicarea regulii de formare a centrului complex și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vor fi reluate și ilustrate în §IV. O problemă și mai delicată, fie trecută sub tăcere, fie minimalizată prin transferarea ei în componentul fonologic (Giurgea 2011), este linearizarea presupuselor centre complexe: predicția sistematică în deplasarea centrului (8b) este că verbul lexical va preceda auxilarul în construcțiile perifrastice, fapt puternic contrazis empiric 4. Predicțiile de linearizare incorecte sunt încă un argument împotriva formării de centre complexe. O altă soluție (implicită la unii autori, explicită la alții) de a explica efectele de adiacență
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C și subiectul rămâne într-un specificator din domeniul flexionar ([Spec, IP] prin convenție). În primul rând, dacă strategia de deplasare a verbului este XP, nu X0, în construcții perifrastice cu ridicare la C, constituentul verbal deplasat va fi verbul lexical, nu auxiliarul, după cum se poate observa și din comportamentul imprecațiilor condiționale (9c). În al doilea rând, după cum va rezulta din analiză, în deplasarea V-la-C, verbul se ridică la proiecția FINP din periferia stângă, situată la dreapta proiecțiilor FOCP și TOPP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vi) cum se explică efectul de blocare indus de nu, dar nu și de ne-. Înainte de formula analiza, este necesar să menționăm că adoptăm ipoteza centrului verbalizant v (Hale și Keyser 1993; Chomsky 1995) și, implicit, perspectiva conform căreia domeniul lexical verbal se alcătuiește dintr-o serie de proiecții funcționale ai căror specificatori introduc argumentele verbului (Pylkkänen 2008). Spre deosebire de alte argumente, generate ca specificatori ai unor proiecții funcționale (e.g. obiectul indirect se generează ca specificator al unui grup aplicativ, APPLP, Marantz
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
e.g. obiectul indirect se generează ca specificator al unui grup aplicativ, APPLP, Marantz 1993), argumentul extern (subiectul) se generează în [Spec, vP], iar obiectul direct se generează în poziția de complement al (soră la dreapta a) verbului. Tot în domeniul lexical este găzduită și proiecția care asigură atribuirea acuzativului (T0P = TenseObjectPhase), proces diferențiat de Pesetsky și Torrego (2004, 2011) de atribuirea nominativului. O reprezentare minimală (care va fi îmbogățită după necesități) a domeniului lexical vPeste următoarea: (16) (IP > periferia vP) vP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la dreapta a) verbului. Tot în domeniul lexical este găzduită și proiecția care asigură atribuirea acuzativului (T0P = TenseObjectPhase), proces diferențiat de Pesetsky și Torrego (2004, 2011) de atribuirea nominativului. O reprezentare minimală (care va fi îmbogățită după necesități) a domeniului lexical vPeste următoarea: (16) (IP > periferia vP) vP > TOP > VP 2. Deplasare XP în derivarea sintactică a verbului românesc Tipul de deplasare pe care îl propunem în derivarea verbului românesc a fost identificat de den Besten și Webelhuth (1987, 1990) și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a VP Laenzlinger și Soare (2004) fac o primă propunere de formulare a unei analize a deplasării ca grup a verbului în română. Spre deosebire de analiza propusă de noi aici (deplasare a VP), autorii citați deplasează proiecția vP (deci întregul domeniu lexical), fiind astfel obligați să extragă în mod sistematic toți constituenții din domeniul vP, cu excepția verbului. Pentru a asigura evacuarea sistematică a vP-ului, autorii propun următorul principiu: (20) Full VP Evacuation Principle "All arguments must leave the vP domain in
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
and phi-features) and I-features (i.e. informational features such as top, foc) checked/matched/assigned a value in the overt syntax." (Laenzlinger și Soare 2004: 107) După cum vom arăta în §§2.4; 2.5 infra, atribuirea acuzativului are loc în domeniul lexical al verbului, astfel că este greu să motivăm o deplasare obligatorie a obiectului direct în afara domeniului vP. De asemenea, după cum s-a arătat în bibliografia anterioară (Cornilescu 2000; Alboiu 2002), atribuirea nominativului în poziție postverbală este liberă în română; din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2005: cap. 11 pentru română). Astfel, atribuirea nominativului sau a acuzativului (și morfologia implicită) reflectă faptul că un nominal a intrat într-o relație cu un centru din domeniul flexionar IP (centrul T) - nominativul - sau cu un centru din domeniul lexical vP - acuzativul. Ideea că centrele funcționale responsabile de atribuirea nominativului și, respectiv, a acuzativului sunt diferite se verifică imediat atât prin date interlingvistice, cât și prin datele românei. Astfel, este foarte cunoscut comportamentul formelor în -ing din engleză, care au
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
centre funcționale diferite, după cum se va arăta în secțiunea următoare. 2.5.2 Structura domeniului vP și evacuarea VP Lucrând în paradigma decompozițională propusă de Hale și Keyser (1993) și Chomsky (1995), conform căreia verbele tranzitive se descompun în centrul lexical V și centrul verbalizant v (39), Pesetsky și Torrego (2004) îmbogățesc structura lexicală a domeniul v prin introducerea proiecției TenseObjectP (TOP) (40) care are un dublu rol, semantic și sintactic. Din punct de vedere semantic, proiecția TOP plasează într-o
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Structura domeniului vP și evacuarea VP Lucrând în paradigma decompozițională propusă de Hale și Keyser (1993) și Chomsky (1995), conform căreia verbele tranzitive se descompun în centrul lexical V și centrul verbalizant v (39), Pesetsky și Torrego (2004) îmbogățesc structura lexicală a domeniul v prin introducerea proiecției TenseObjectP (TOP) (40) care are un dublu rol, semantic și sintactic. Din punct de vedere semantic, proiecția TOP plasează într-o relație de temporalitate subevenimentul exprimat de vP cu subevenimentul exprimat de VP. Din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasarea VP în condițiile descrise mai sus (§2.1 supra) 2.6 Concluzii. Rezumat Plecând de la observațiile din §1 referitoare la avantajele unei analize bazate pe deplasare XP în derivarea verbului românesc (fenomenele de inversiune, adjuncția adverbelor clitice la verbul lexical), ne-am propus să examinăm măsura în care datele limbii române se pot reanaliza din această perspectivă. Astfel, în §2.1, prin examinarea unor date din română și din perspectivă comparată, am ajuns la concluzia că o analiză bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prezentată de Pesetsky și Torrego, bazându-ne și pe existența operației object shift în română, care indică libertatea de mișcare a obiectului în proiecția extinsă a verbului. Urmându-i pe Pesetsky și Torrego, relația dintre centrul verbalizant v și centrul lexical V este mediată de un centru TO proiectat în mod uniform (vP > TOP > VP); în situația particulară a românei, acest centru este înzestrat cu o trăsătură EPP, care asigură în mod uniform ocuparea [Spec, TOP]29 și deci extracția sistematică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu o trăsătură EPP, care asigură în mod uniform ocuparea [Spec, TOP]29 și deci extracția sistematică a complementului lui V. Rezultate de reținut • nominativul și acuzativul, cazuri structurale, se atribuie de către centre diferite; atribuirea acuzativului are loc în domeniul lexical și precedă atribuirea nominativului • nominativul se atribuie în mod liber în poziție postverbală în română Relevanța faptelor examinate Relevanță sincronică • atribuirea postverbală a nominativului conduce la ideea că deplasarea subiectului în poziție preverbală este un tip de deplasare A-bar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sunt blocați, derivându-se astfel efectele de adiacență folosite ca argument pentru analiza deplasării centrului (v. Dobrovie-Sorin 1994; Barbu 1999; Giurgea 2011 i.a.) • opțiunea deplasării ca grup a verbului explică de ce în deplasarea la C se ridică întotdeauna verbul lexical în structurile perifrastice: auxiliarele sunt centre (v. și §3.1.3.2 infra) • opțiunea deplasării ca grup în conjuncție cu poziția periferică a subiectului preverbal explică de ce fenomenul de inversiune subiect - auxiliar (SAI) este absent din română Relevanță diacronică • opțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
diferit în româna veche prin raportare la alte stadii romanice vechi: într-un sistem în care deplasarea verbului la C este mai productivă (din cauze care vor fi examinate în capitolul IV), opțiunea deplasării verbului ca grup face ca verbul lexical să se deplaseze în mod sistematic la C, rezultatul fiind că expresia sistematică a gramaticii V2 este inversiunea 3. Nivelul deplasării verbului și structura nucleului propozițional În secțiunile următoare, ne propunem să identificăm proiecția din domeniul flexionar IP la care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
determina pozițiile în care acestea se generează/deplasează; vom arăta că elemente funcționale precum auxiliarele verbale, cliticele pronominale, negația propozițională și complementizatorul să marchează limita dintre domeniul flexionar IP și domeniul complementizatorului CP/periferia stângă a propoziției, astfel că elementele lexicale care apar la stânga acestora sunt automat calificate drept elemente de periferie stângă propozițională. 3.1 Nivelul deplasării verbului în româna contemporană 3.1.1 Deplasare V-la-I Odată cu rezultatele din Emonds (1978) și Pollock (1989) (v. §1 supra), româna a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și Motapanyane 2000; Alboiu 2002; Avram și Hill 2007; Giurgea 2011; Cornilescu și Nicolae 2013; Ledgeway 2015a; Schifano 2013, 2014, 2015a, 2015b; Nicolae 2015c). Atât formele sintetice, cât și formele analitice precedă în mod sistematic adverbele care marchează limita domeniului lexical vP (55), precum și cuantificatorii flotanți care reflectă poziția de generare a subiectului [Spec, vP] (56) (Dobrovie-Sorin 1994: 8-12): (55) a. Părinții mei mergdes la bunici. b. Părinții mei au mersdes la bunici. (56) a. Colegii mei vin toți la ziua
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]