3,241 matches
-
apelează camaradul suferind, etapa adresării întru expresia vociferată, glăsuirii prin luarea de cuvânt. Atunci rostesc către prietenul meu: Condoleanțe! Desigur, o astfel de afirmație este un punct solar de maximă intensitate expresivă dinspre care pot radia o multitudine de expresii limitrofe, dar ceea ce importă aici este doar survenirea ei gravă și apăsată. Formulă de adresare obișnuită către persoanele ce pierd prin moarte pe cineva drag, acest cuvânt indică o trecere împreună a unor ape învolburate, o abordare laolalată a unui obstacol
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
India ca observatori), care nu și-ar putea găsi motivația fără luarea în discuție a elementelor de natură politică și geostrategică. Pentru stabilirea tabloului spațial al procesului de integrare în organismele regionale, vom considera ca spații de referință arealele/interfețele limitrofe, ce cuprind structurile în care sunt incluse și statele arabofone. Se va avea în vedere raportarea la numărul organizațiilor regionale și ponderea acestora în economia integrării regionale a fiecărui stat (Tabelul nr. 26). 3.1.3. Coordonate complexe ale integrării
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
eveniment are o anumită importanță și pe plan internațional, întrucât apariția Marocului independent cu atuurile și aspirațiile sale regionale (marea stabilitate internă, pretențiile asupra Saharei Occidentale, diferendele teritoriale cu Algeria) au determinat reconfigurarea structurii teritorial-strategice a Maghrebului și a zonelor limitrofe. Astfel, impunerea treptată a Marocului în poziția de lider al spațiului geopolitic maghrebian a dus atât la (re)tensionarea relațiilor din zonă (cu Algeria, Mauritania), cât mai ales la reconsiderarea priorităților geostrategice în regiunea euro-maghrebiană de către principalii actori cu interese
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
rezultatul existenței numeroaselor grupări politice, confesionale și militare, fiecare cu propriile interese în teritoriile palestiniene, iar pe de altă parte reprezintă efectele vizibile “în teren” ale multiplelor influențe, determinări și chiar ingerințe exterioare, într-un areal vital pentru securitatea entităților limitrofe (Israel și statele arabe îmvecinate) și pentru echilibrul regional. Diferențele ideologice și divergențele dintre grupările palestiniene au fost depășite cu ușurință atât timp cât exista un dușman bine precizat (statul Israel), ce asigura liantul comunității palestiniene, al cărei portdrapel era Organizația pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
politico-geografică reciprocă a statelor implicate, pot fi împărțite în două categorii: conflicte între state învecinate (conflicte de proximitate sau frontaliere) și conflicte între state ce nu au o dyadă frontalieră comună (conflicte la distanță). A. Stările conflictuale/tensionale între state limitrofe (conflicte de proximitate/frontaliere) În situația de față prezintă un interes deosebit cele 36 de dyade interarabe, a căror problematică evidențiază și explicitează în bună măsură distribuția stărilor conflictuale interarabe. Ne bazăm această afirmație pe faptul că, mai mult decât
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
De asemenea, o altă caracteristică este dată de ponderea egală a conflictelor de proximitate/frontaliere și a conflictelor la distanță (câte 32) în economia celor 64 de stări conflictuale interarabe. 3.2.4. Relațiile tensionate cu statele nearabofone din spațiile limitrofe - coordonate politico-teritoriale 3.2.4.1. Frontiere exterioare și conflicte arabo-limitrofe Frontierele exterioare (arabo-limitrofe) ale statelor arabofone sunt segmentele frontaliere cu state din afara spațiului arabofon. Acestea prezintă o serie de caracteristici diferite față de cele interarabe, ceea ce explică într-o anumită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
element se adaugă disensiunilor interne din statele arabofone, cauzate de faliile etno-culturale dintre aceste populații și etnia arabă majoritară/stăpânitoare, care vin să potențeze stările conflictuale de la periferii, cu impact obligatoriu asupra relațiilor tensionate cu statele nearabofone din spațiile exterioare limitrofe. La toate acestea se adaugă uneori și mize economice privind partajarea valorificării resurselor naturale, care conferă un motiv suplimentar de divergențe bilaterale: exploatarea unor perimetre forestiere cu esențe valoroase sau a unor zone de pășunat în Africa subsahariană, valorificarea resurselor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
comerciale. Mai nou, în 2003 a fost dată în folosință conducta petrolieră ce leagă bazinul Doba din Ciad de terminalul portuar camerunez Limboh. 3.2.4.2. Dinamica spațială a stărilor conflictuale/tensionale arabo-limitrofe A. Repartiția spațială a conflictelor arabo limitrofe De segmentele frontaliere circumscrise perimetrului extern sunt legate majoritatea conflictelor arabolimitrofe, a căror desfășurare se înscrie într-o geopolitică a periferiei arabe, marcată de un cerc de foc al sumei conflictelor asociate fiecărei dyade exterioare (Tabelul nr. 38). Se remarcă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
se înscrie într-o geopolitică a periferiei arabe, marcată de un cerc de foc al sumei conflictelor asociate fiecărei dyade exterioare (Tabelul nr. 38). Se remarcă o corelație aproape perfectă între numărul dyadelor arabo-limitrofe ale fiecărui stat și numărul conflictelor limitrofe în care a fost implicat statul respectiv. Practic, fiecărei stări conflictuale desfășurate cu state de la limita exterioară perimetrului arabofon, îi corespunde o dyadă frontalieră arabo-limitrofă nesigură. Doar două state arabofone fac excepție de la această regulă, respectiv Ciad, unde din patru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
conflictuală (cea cu Nigerul în 2006) și Djibouti, unde frontiera cu Etiopia a fost liniștită, datorită bunei înțelegerii între cele două state, ce au un inamic regional comun și anume Somalia. Stările conflictuale/tensionale dintre statele arabofone și cele nearabofone limitrofe (conflicte arabolimitrofe) au afectat 86% din perimetrul frontalier exterior (16.819 km.), dar au avut o repartiție inegală de-a lungul perimetrului exterior al spațiului arabofon. Astfel, funcție de numărul conflictelor/dyadelor exterioare conflictuale, precum și de ponderea acestora din totalul lungimii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
repartiție inegală de-a lungul perimetrului exterior al spațiului arabofon. Astfel, funcție de numărul conflictelor/dyadelor exterioare conflictuale, precum și de ponderea acestora din totalul lungimii perimetrului exterior, se evidențiază trei grupe de state (fig. 75): a. State fără conflicte cu exteriorul limitrof nearabofon, categorie în care sunt incluse 12 state arabofone care nu au segmente frontaliere terestre cu spațiile limitrofe nearabe (Bahrain, Comore, Egipt, Iordania, Kuwait, Liban, Oman, teritoriile palestiniene, Qatar, Sahara Occidentală, Tunisia, Yemen), precum și Djibouti, stat ce întreține raporturi amiabile cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de ponderea acestora din totalul lungimii perimetrului exterior, se evidențiază trei grupe de state (fig. 75): a. State fără conflicte cu exteriorul limitrof nearabofon, categorie în care sunt incluse 12 state arabofone care nu au segmente frontaliere terestre cu spațiile limitrofe nearabe (Bahrain, Comore, Egipt, Iordania, Kuwait, Liban, Oman, teritoriile palestiniene, Qatar, Sahara Occidentală, Tunisia, Yemen), precum și Djibouti, stat ce întreține raporturi amiabile cu Etiopia, singura țară nearabofonă cu care se învecinează. Practic cele 13 state fără dyade exterioare conflictuale reprezintă categoria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
din arealul arab, respectiv 52% dintre statele lumii arabofone. b. State cu un singur focar conflictual cu exteriorul nearabofon, grupă ce cuprinde 7 state (28% dintre statele arabofone), dintre care doar 5 (20%) dispun de frontieră terestră directă cu state limitrofe nearabofone (Ciad, Libia, Maroc, Siria, Eritrea), în timp ce Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite întrețin relații tensionate cu arealul limitrof nearab, respectiv cu Iranul, fără a avea frontieră directă cu acesta. c. Statele cu mai multe dyade conflictuale cu exteriorul nearabofon constituie grupa cea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cu exteriorul nearabofon, grupă ce cuprinde 7 state (28% dintre statele arabofone), dintre care doar 5 (20%) dispun de frontieră terestră directă cu state limitrofe nearabofone (Ciad, Libia, Maroc, Siria, Eritrea), în timp ce Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite întrețin relații tensionate cu arealul limitrof nearab, respectiv cu Iranul, fără a avea frontieră directă cu acesta. c. Statele cu mai multe dyade conflictuale cu exteriorul nearabofon constituie grupa cea mai restrânsă, cu numai 5 state (Algeria, Mauritania, Irak, Sudan, Somalia) - 20%, dintre care 4 state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Irakul a înregistrat conflicte aferente ambelor dyade exterioare (cu Iranul și cu Siria), determinate în bună măsură de proiectele politico-militare aventuriste ale regimului Saddam Hussein. Gruparea spațială a acestui tip de stări conflictuale, precum și corelarea lor cu centrii de putere limitrofi în raport cu care s-au desfășurat, reliefează configurarea următoarelor areale de concentrare a situațiilor conflictuale cu statele nearabofone limitrofe: aria maghrebiană, în care se concentrează stările conflictuale/tensionale arabo-limitrofe conexe frontierelor exterioare ale Algeriei (Algeria-Niger, Algeria-Mali), Mauritaniei (Mauritania-Mali, MauritaniaSenegal) și Marocului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
proiectele politico-militare aventuriste ale regimului Saddam Hussein. Gruparea spațială a acestui tip de stări conflictuale, precum și corelarea lor cu centrii de putere limitrofi în raport cu care s-au desfășurat, reliefează configurarea următoarelor areale de concentrare a situațiilor conflictuale cu statele nearabofone limitrofe: aria maghrebiană, în care se concentrează stările conflictuale/tensionale arabo-limitrofe conexe frontierelor exterioare ale Algeriei (Algeria-Niger, Algeria-Mali), Mauritaniei (Mauritania-Mali, MauritaniaSenegal) și Marocului (Maroc-Spania). aria nord-est-africană, ce cuprinde în principal stările conflictuale/tensionale conexe frontierelor sudice ale Sudanului (Sudan-Etiopia, Sudan-Kenya, Sudan-Uganda
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Orientul Apropiat și vectorul de referință al tuturor statelor arabe pe linia organizării și proiectării cadrului relațional în plan regional. Relațiile arabo-israeliene au reprezentat și continuă să reprezinte o componentă specială a raporturilor conflictuale ale statelor arabe cu spațiile externe limitrofe, de aceea o vom și trata separat de acestea. Distinct din punct de vedere socio-cultural, economic și politic de lumea arabă, dar ancorat în spațiul geopolitic arab, statul Israel constituie o enclavă în “oceanul” de arabitate care îl înconjoară. Încă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Iordania), Gaza și peninsula Sinai (de la Egipt) și platoul Golan (de la Siria). Întrucât frontierele stabilite după războiul din 1948-1949 erau dificil de apărat, pentru a crea condiții mai bune de securitate, obiectivul israelian principal în plan teritorial în raport cu spațiul arab limitrof a fost și rămâne acela de a disocia frontiera politică de cea militară a statului. Se urmărește menținerea în permanență a unei frontiere militare de facto, deși nerecunoscută pe plan mondial, care devansează spre exterior (pe teritoriile arabe învecinate) frontiera
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
oficială) și perimetrul frontierei militare (ce delimitează teritoriul efectiv controlat) există un o zonă-tampon, cu caracter de discontinuitate spațială, formată din acele teritorii considerate de decidenții israelieni ca fiind de importanță crucială pentru securitatea statului, în relațiile cu entitățile arabe limitrofe. În această categorie s-au încadrat periodic și succesiv spațiile din perimetrul de contact arabo israelian, respectiv zona de securitate sud libaneză, platoul Golan, teritoriul fermelor Shebaa, Cisiordania, peninsula Sinai și fâșia Gaza (fig. 77). Dinamica teritorială a acestei centuri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
protecție organizate de statul israelian a fost și este strâns legată de dinamica raporturilor de conflictualitate sau de normalizare a relațiilor arabo-israeliene. Prin urmare, autoritățile israeliene au pus la punct o organizare diferențiată a spațiilor de contact cu lumea arabă limitrofă, pe mai multe “viteze”, funcție de nivelul potențialului de risc resimțit din diferite direcții exterioare. În mod concret, interfața de contact arabo israeliană a devenit un spațiu cu geometrie și geografie variabilă, în care fiecărei piese teritoriale din angrenajul de contact
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Siria, Tunisia, Sahara Occidentală; în 8 state au dominat conflictele interne (peste 50% din încărcătura conflictuală): Insulele Comore - 95%, datorită numărului mare de lovituri de stat (19) derulate între 1977-1999, Oman, Yemen, Sudan, Somalia, Ciad, Algeria, Liban. Conflictele cu statele nearabofone limitrofe, fără a predomina procentual în nici un stat, au înregistrat cea mai mare pondere în Sudan (27,8%), acesta fiind și statul cu cele mai multe dyade frontaliere exterioare (5) și cu cea mai mare lungime a acestora (4.066 km.); cele mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Din perspectiva repartiției stărilor conflictuale la scară macrospațială arătate în tabelul de mai sus, domeniul arabofon se prezintă sub forma unei borduri intermediare de tranziție, defalcată pe două componente areale (partea asiatică și cea africană), ce face joncțiunea între spațiile limitrofe cu caracteristici conflictuale diferite și opuse unele față de altele. Astfel, Africa arabofonă prin volumul încărcăturii conflictuale acumulate (132 conflicte/tensiuni) reprezintă un areal intermediar ce face legătura între stabila, prospera și foarte puțin conflictuala Europă (cu doar 64 conflicte/tensiuni
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
20 de unități. Prezența Canadei în rândul statelor pivotale (I=36,5) se datorează în mare măsură imensității spațiului maritim la care are acces în mod natural, reprezentat prin cei 202.080 km. de țărm și cele 3 fațade maritime limitrofe (la oceanele Atlantic, Arctic și Pacific), în pofida faptului că statutul său este partial eclipsat de proximitatea teritorială a marelui vecin de la sud - S.U.A. Aceste elemente îi conferă statului canadian un patrimoniu de spațiu remarcabil, capitalizat sub forma unui veritabil tezaur
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
poziționare a potențialului geopolitic în spațiul arab, deși asimetrică ca “greutate”. Este simetrică pentru că cele două areale pivotale sunt situate la extremitățile estică și vestică ale domeniului arabofon: arealul estic cuprinde cea mai mare parte a peninsulei arabe și regiunile limitrofe rutei Sudanului, Eritreii, Republicii Djibouti, Somaliei, Yemenului și Insulelor Comore (41,1% din spațiul arabofon). E un spațiu periferic dominat de pauperitate și instabilitate, stări responsabile de scăderea drastică a valorilor indicelui de potențial geopolitic, în baza cărora statele în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
rezultată din însumarea P.I.B. al statelor din unitatea regională în cauză) la valoarea totală mondială a P.I.B., respectiv 65.610.000.000.000 USD (2007). Pentru realizarea unei juste aprecieri a potențialului geopolitic al spațiului arabofon în contextul proximităților teritoriale limitrofe, vom lua în considerare separat valorile indicelui I aferente celor trei componente ale Eurasiei (Europa, C.S.I., Asia nearabă), precum și ale celor două componente ale spațiului arabofon (Asia arabă și Africa arabofonă) - Tabelul nr. 53. Pe aceste coordonate, putem să privim
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]