2,625 matches
-
diferite. În „Crimele din Rue Morgue”, el călătorește pe străzile orașului; în „Misterul lui Marie Rogêt”, el este în aer liber; în „Scrisoarea furată”, el este într-un spațiu privat închis. În "Détections fictives, Le Seuil, collection « Fictions & Cie »" (1985), lingvistul francez Jean-Claude Milner a lansat teoria că Dupin și ministrul D— sunt frați, bazată pe trimiterea finală la Atreus și la fratele său geamăn,Thyestes. În mai 1844, chiar înainte de prima sa publicare, Poe i-a scris lui James Russell
Scrisoarea furată () [Corola-website/Science/327198_a_328527]
-
este recunoscută oficial ca "limbă regională a Franței" ("Langue régionale de France"). Limba marcheziană face parte din familia limbilor polineziene și este împărțită în două dialecte, care corespund geografic celor două grupuri de insule, cel nordic și cel sudic. Unii lingviști consideră, cele două dialecte, limbi de sine-stătătoare. Limba marcheziană este ocrotită, cultivată și standardizată de către Academia marcheziană care a fost creată în anul 2000 de către Marea Adunare a Polineziei Franceze (Te âpooraa rahi o te fenua Măòhi). Limbile oficiale ale
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
retică din Munții Alpi și limba lemniană din insula Lemnos din Marea Egee. Cum nu există documente sau texte mai lungi, relațiile mai largi ale familiei tirseniene sunt neclare. O legătură cu limbile anatoliene sau cu limba proto-indo-europeană, a fost sugerată. Lingviștii ruși, ca Serghei Starostin au sugerat o legătură cu supergrupa Dené-Caucaziană, o grupare neacceptată în majoritatea cercurilor științifice, care cuprinde limbile sino-tibetane, limbile nord-caucaziene, limbile Na-Dené, limbile eniseene, limba bască și limba Burushaski. Alfabetul folosit de etrusci avea 26 de
Limba etruscă () [Corola-website/Science/327327_a_328656]
-
cu numeroase arhaisme și regionalisme și o accentuare specifică. Nucleul ariei lor de locuire este regiunea din nordul Ungariei și sudul Slovaciei cunoscută în terminologia geografică ca Ținutul Paloților (în ). Originea etnică a paloților este disputată și nedecisă de istorici, lingviști și antropologi. Dintre numeroasele variante posibile se pot specifica cinci teorii mai importante, conform cărora: 1. Paloții ar fi descendenți ai unor triburi kavare, care au sosit în Panonia împreună cu triburile maghiare și pe care Anonymus le definește (greșit) ca
Paloți () [Corola-website/Science/327333_a_328662]
-
grupurile de trei cifre dintr-un număr se despart prin spațiu. Este de menționat că în alte țări francofone folosirea semnelor de punctuație poate fi diferită. De exemplu, în Elveția, grupurile de trei cifre se despart prin apostrof. După părerea lingvistului Pierre Burney, ortografia franceză are un aspect „intelectual”. În primul rând este etimologică prin păstrarea urmelor originii latine sau grecești a cuvintelor. În al doilea rând este gramaticală, prin acordurile pe care le reflectă. În fine, este ideografică, ceea ce îi
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
grecești a cuvintelor. În al doilea rând este gramaticală, prin acordurile pe care le reflectă. În fine, este ideografică, ceea ce îi dă un oarecare caracter estetic prin literele de prisos care sunt un fel de semne particulare sau ornamente. Alt lingvist francez, René Thimonnier, este de părere că prin caracterul său ideografic, ortografia franceză ușurează citirea în detrimentul scrierii. În ciuda inconsecvențelor sale, s-a afirmat că ortografia franceză este totuși un sistem coerent, descris ca atare prima oară de lingvistul rus V.
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
ornamente. Alt lingvist francez, René Thimonnier, este de părere că prin caracterul său ideografic, ortografia franceză ușurează citirea în detrimentul scrierii. În ciuda inconsecvențelor sale, s-a afirmat că ortografia franceză este totuși un sistem coerent, descris ca atare prima oară de lingvistul rus V. G. Gak, apoi de o seamă de lingviști francezi. După părerea lui Claire Blanche-Benveniste și André Chervel, grafia franceză îndeplinește următoarele trei roluri. Acest rol privește indicarea pronunțării (ortografie lexicală) și se bazează în primul rând pe cinci
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
prin caracterul său ideografic, ortografia franceză ușurează citirea în detrimentul scrierii. În ciuda inconsecvențelor sale, s-a afirmat că ortografia franceză este totuși un sistem coerent, descris ca atare prima oară de lingvistul rus V. G. Gak, apoi de o seamă de lingviști francezi. După părerea lui Claire Blanche-Benveniste și André Chervel, grafia franceză îndeplinește următoarele trei roluri. Acest rol privește indicarea pronunțării (ortografie lexicală) și se bazează în primul rând pe cinci tipuri de corespondențe grafo-fonetice, adică literele pot avea cinci valori
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
deja foarte bine fixată, inclusiv în masa tot mai mare a oamenilor școlarizați. Apar multe propuneri de reformă, uneori din partea unor mișcări organizate, alteori individuale, se creează comisii oficiale care discută reforme sprijinite de guvern, și au loc polemici între lingviști, cadre didactice și scriitori din orientările reformistă și tradiționalistă, dar și Academia, și majoritatea vorbitorilor sunt reticente față de reforme. Doar în 1901 se publică o hotărâre a guvernului cu toleranțe privitoare la unele reguli ortografice, acceptate de Academie. Toate propunerile
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
de la dificultatea învățării ortografiei și de la ideea că ortografia este o tehnică ce trebuie să răspundă nevoilor societății, prin urmare trebuie ușurată însușirea ei prin raționalizare și simplificare. În 2008, ziarista Pascale Krémer constată în introducerea la un interviu cu lingvistul și pedagogul André Chervel că în cei 20 de ani anteriori nivelul însușirii ortografiei a scăzut într-atâta, încât „ortografia deficientă devine o barieră în calea angajării la muncă, o frână în evoluția în carieră”. De aceea, André Chervel pledează
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
român. Inițiativa lui Lucaci de a îmbogăți textul slav cu numeroase completări și felul în care a scris îl situiază printre fruntașii culturii românești din a doua jumătate a sec. al XVI-lea. Pravila este de o importanță deosebită pentru lingviști, filologi, cît și pentru istoricii literari și juriști deoarece este cel mai vechi manuscris juridic din Țara Moldovei în care s-a scris în limba română, alcătuit cu 60 de ani înainte de scrierile lui Varlaam.
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
(numele de familie la origine: Göbl, n. 20 mai 1910, Miskolc - d. 5 februarie 1974, Budapesta) a fost un lingvist maghiar, specialist în istoria literaturii, romanist și slavist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe. este principalul traducător al liricii eminesciene în limba maghiară. În perioada interbelică a tradus de asemenea în maghiară opera scriitorilor Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Alexandru
László Gáldi () [Corola-website/Science/330881_a_332210]
-
din anul 2008 pare a se contrazice singur atunci când afirmă câteva paragrafe mai departe că în pronaos întâlnim „"tablourile votive care înfățișează pe domnitorul ctitor, [...], precum și chipul primului egumen, Vasile."” Cea mai plauzibilă explicație pare a fi cea oferită de lingvistul și filologul Alexandru Philippide care afirmă că toponimul Plătărești face parte din moștenirea lingvistică de origine „"tracă și iliro-panonă"”, derivând din cuvântul ilir „"Plator"” cu variantele „Plature” sau „Platore” (Plator este și numele unui rege ilir). Închinarea Mănăstirii Plătărești către
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
între ele prin așa-numite hiperlinkuri. Diversele site-uri web pot fi create de către o organizație, o persoană particulară, instituții publice etc. Inițial noțiunea apărea în limba română scrisă sub două forme : sit web și site (ca în limba engleză). Lingvistul George Pruteanu considera că varianta de preferat este "sait". De obicei un site web este administrat (creat, întreținut și actualizat) de către un așa-numit webmaster, dar există și alte posibilități: La începuturile Internetului fiecare site web se accesa prin indicarea
Site web () [Corola-website/Science/330134_a_331463]
-
recompensă de 20.000 lire. A fost arestat, condamnat la moarte, iar apoi la închisoare pe viață în închisoarea din Portoferraio. În timpul detenției, și-a scris amintirile, ce au înconjurat regatul și au devenit subiect de discuție pentru sociologi si lingviști. Deși o parte a istoriografiei secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea l-a considerat mai mult un hoț și un asasin, începând cu a doua jumătate a secolului XX a început sa fie reevaluat ca un
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
a populației, în colțul de sud-vest a peninsulei Istria din Croația, în special în orașele Rovinj și Vodnjan. Istriota (a nu se confunda cu istroromâna, o limbă romanică de Est) este o limbă romanică în legătură cu populațiile din Ladin (Italia). Potrivit lingvistului italian Matteo Bartoli, zona Laden s-a extins până în 1000 d.Hr, de la sud la Istria la Friuli și spre estul Elveției. Clasificarea acesteia rămâne neclară, din cauza specificului limbii, care a avut întotdeauna un număr foarte limitat de vorbitori. Istriota
Limba istriotă () [Corola-website/Science/330405_a_331734]
-
D. R. Popescu, Virgulă, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978; <br> Mircea Ghițulescu, Istoria dramaturgiei contemporane, București, Editura Albatros, 2000; <br> Dumitru Micu: Istoria Litereturii Române; de la creația populară la posmodernism, București, Editura Saeculum, 2000;<br> Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000;<br> Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, Editura Eubeea, 2003; Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004; <br> Dicționar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
(cunoscut și ca François Mesgnien sau Menin, n. în 1623 sau 1620 în Totain, d. 8 septembrie 1698 la Viena) a fost un lingvist polonez de origine franceză, cunoscător al limbilor Orientului Mijlociu, gramatician și lexicograf. În tinerețe a studiat filosofia la Roma sub îndrumarea iezuiților. Acolo probabil că s-a ocupat și de limbi orientale (probabil sub influența călugărului R.P Giattini S.
Franciszek Meninski () [Corola-website/Science/329409_a_330738]
-
(n. 8 octombrie 1957, Wrocław) este un lingvist polonez anglicist, lexicolog și lexicograf, autor a numeroase dicționare anglo-polone și polono-engleze, precum și publicații de lexicografie și lexicologie. este fiul lui Edward și Helenei Piotrowski. Tata al trei copii. A terminat liceul în Wrocław (1972-1976), apoi a studiat la Institutul
Tadeusz Piotrowski () [Corola-website/Science/329420_a_330749]
-
blazon național Ostoja (n. 28 mai 1836 în Subortowicza în jurul orașului Merecz - d. 14 iunie 1903 în Varșovia) a fost un etnograf polonez, muzicolog, lingvist, folclorist, membru al Academiei de Științe și Arte; tatăl lui Mieczysław. Provine dintr-o familie nobilă, a fost fiul lui Aleksandr Karłowicz și al Antoninei din familia Mołochowiec. A făcut liceul în Vilnius (1847-1852), ulterior universitatea din Moscova unde a
Jan Aleksander Ludwik Karłowicz () [Corola-website/Science/329412_a_330741]
-
(n. 29 martie 1946 în Zielona Góra) este un scriitor polonez, medic, lingvist (frazeolog și lexicograf), editor. Câteodată publică sub numele de Piotr Muldner sau ca PMN, pmn, Pemen. Este fiul lui Wiesław Müldner-Nieckowski (1915-1982), sculptor, pictor, grafician precum și fratele mai mare al lui Jacek Müldner-Nieckowski, sculptor. A studiat la Academia de Medicină
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
(n. 17 octombrie 1938 în Varșovia)- lingvist polonez de polonistică, în special interesat de principiile formale ale limbii polone, cum ar fi flexiunea și sintaxa, dar și de lexicografie. A contribuit enorm la dezvoltarea instrumentelor și resurselor de formare computerizată a limbii polone, în special a flexiunii
Zygmunt Saloni () [Corola-website/Science/329426_a_330755]
-
(n. 20 aprilie 1771, Toruń - d. 8 august 1847, Varșovia) a fost un lexicograf polonez, lingvist si bibliotecar. Samuel Linde s-a născut în Toruń fiind cel mai tânăr fiu al lui Jan Jacobsen Linde, maistru tâmplar și consilier orășenesc originar din Elveția, și al Annei Barbara nascută Langenhann. A urmat aceeași Școală Nowamiejska și Școala
Samuel Bogumił Linde () [Corola-website/Science/329419_a_330748]
-
( limba arabă: لطيفة بن منصور, n. 1950 la Tlemcen) este scriitoare de origine algeriană, psihanalist și lingvist. Se preocupă constant de probleme precum rolul femeilor în societatea algeriană , extremismul islamic, traumele și memoriile victimelor. Este fiica unui renumit profesor algerian de matematică, Mohammad Benaouda Benmansour. Face parte dintre cei circa 400.000 de intelectuali algerieni care au
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
’Abū Bišr ‘Amrū bin ‘Uṯmăn bin Qanbar al-Bișrī (în arabă: أبو بشر عمرو بن عثمان بن قنبر البصري) (cca. 760-796) este un lingvist de origine persană din secolul al VIII-lea de numele căruia se leagă prima gramatică a limbii arabe. Este mai cunoscut după porecla de Sībawayh sau Sībawayhi (سيبويه), pronunția originală în limba persană fiind Sēbōe sau Sībūya (سيبويه) ceea ce s-
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]