4,823 matches
-
și bogata complexitate care frizează solipsismul a unui Varela, cognitivismul se află la intersecție. Nici unul, nici celălalt, și amîndouă în același timp, sfidînd criticile venite de pe margini. Vrînd să acopere toate disciplinele care se ocupă de mintal de la biologie la lingvistică, de la filosofie la logică știința cognitivă instalează o vastă confuzie, atît în definițiile pe care le modelează după propria măsură, cît și în orientările pe care le bulversează. Poate fi acesta prețul ce trebuie plătit pentru cercetare? Cognitivismul sau știința
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
admiratorului. Samuelson, Solow și Tobin și alții au folosit cuvinte dure la adresa economiștilor neoclasici precum Friedman și membrii școlii de la Chicago, care ridiculizează funcția de consum formulată de Keynes"19. Observații similare pot fi făcute și pentru celelalte discipline, cu excepția lingvisticii. Dacă savanți care aparțin aceleiași generații și lucrează pe aceleași subiecte se ignoră reciproc, cum am putea percepe existența unei comunități științifice care aderă la o paradigmă? Paradoxal în aparență, rivalitatea este cu atât mai mare, cu cât proximitatea este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de urgenta; ... g) plasamentul copilului într-o familie asistată. ... (2) În alegerea uneia dintre aceste măsuri trebuie să se țină seama, în mod corespunzător, de necesitatea unei continuitati rationale în educarea copilului, precum și de originea sa etnică, religioasă, culturală sau lingvistica. ... (3) Se va asigura copilului capabil de discernământ dreptul de a exprima liber opinia sa asupra măsurilor de protecție prevăzute la alin. (1)." ... 6. La articolul 10, alineatele (3) și (5) vor avea următorul cuprins: "(3) Educația școlară a copilului
LEGE nr. 108 din 2 iunie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120881_a_122210]
-
și umaniste 7320 Cercetare și dezvoltare în științe sociale și umaniste Activitățile din această clasă cuprind studiile sistematice și eforturile creative întreprinse în cadrul celor trei tipuri de activități de cercetare-dezvoltare, în domeniul științelor sociale și umaniste (economie, psihologie, sociologie, drept, lingvistică, cultura, arta etc.). 74 Alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor 741 Activități juridice, contabilitate și revizie contabilă, consultații referitoare la impunere; activități de studii de piață și de sondaj; consultații pentru afaceri și management 7411 Activități juridice Activitățile
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
mie mi-e dor de domnul Fogg, ție nu? cum îl chema pe polițist? și pe prințesă cum o chema? da' nu știu dacî mai esti! totuși două călătoare au coborît, plasele plutesc în mîini, referința dincolo de tren, în autonomia lingvisticii, sau patru călători urcați, nepoței, de-asta ți-am zîs, o făcut naveta tătî iarna, găinile închise, o zîs să le taie, da' cum să le taie! unde-i tataia? am trei cîini, altfel ar ŝi nenorocire, o dat Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Bey, vezi Zog, regele Albaniei, 166 Zoitakis, George, 384 Zorbas, N.K., 48 Zorka, prințesă muntenegreană, 37 Žujović, Sreten, 295 Zveno (Bulgaria), 190; 191; 237; 266 În aceeași colecție 1. * * *, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandru Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian Dumistrăcel, Sate dispărute sate amenințate 9. Pavel Chihaia, Țara Românească între
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Saizu & Al Tacu, Europa economică interbelică 14. Jean-Noël Jeanneney, O istorie a mijloacelor de comunicare 15. Roland Barthes, Mitologii 16. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 1 17. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 2 18. Ioan Lobiuc, Lingvistică generală 19. Constantin Ciopraga, Personalitatea literaturii române 20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa 22. Petru Ursache, Etnoestetica 23. Alain Renaut, Era individului 24. Al. Zub, Discurs istoric și tranziție 25. Michel Pastoureau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și teologia................................................................228 Literatură profană și literatură burgheză................................233 De la roman la gotic ..............................................................239 Note și comentarii.................................................................247 Index......................................................................................259 Cuprins..................................................................................267 În aceeași colecție au mai apărut: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandra Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian Dumistrăcel, Sate dispărute Sate amenințate 9. Pavel Chihaia, Țara Românească între
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Saizu & Al. Tacu, Europa economică interbelică 14. Jean-Noël Jeanneney, O istorie a mijloacelor de comunicare 15. Roland Barthes, Mitologii 16. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei,vol. I 17. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. II 18. Ioan Lobiuc, Lingvistică generală 19. Const. Ciopraga, Personalități literare române 20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa 22. Petru Ursache, Etnoestetica 23. Alain Renaut, Era individului 24. Al. Zub, Discurs istoric și tranziție 25. Michel Pastoureau
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
XIX-lea. Toate acestea au dat roade, când în textul Regulamentului Organic (1831-1832) a fost recunoscută legitimitatea proiectului de unire a celor două principate danubiene. Motivele justificate invocate de către legiuitori erau găsite în comunitatea de origine, religioasă, de obiceiuri și lingvistică, precum și nevoile comune ale locuitorilor celor două principate (Regulamentul Organic, art. 130). Dezideratul politic al unirii este menționat explicit în Regulament, titlul secțiunii V fiind "Începuturi de o unire mai de aproape între amândouă Prințipaturile" (art. 371-379). Doctrina naționalismului românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o structură pe lângă asta, o structură separată căreia i se subordonau acele institute? D.T.: În 1970, înainte de "Tezele din iulie" 1971, au fost înregimentate aici și celelalte centre de cercetare. S.B.: În afară de acestea, în infrastructura politico-ideologică mai erau: Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei RSR, Centrul de Sociologie al Universității "Al.I. Cuza", Centrul de Studii pentru Problemele Tineretului de pe lângă CJ al UTC și catedrele de științe socio-umane12. În 1971, se hotărăște înființarea Cabinetelor de Științe Sociale și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
simpla noțiune). Așadar, este firesc să fie angajată o perspectivă ontologică în discurs, deschizând astfel o cale pentru problema adecvării cuvântului la lucru, mai bine-zis, a cuvintelor legate la stările de lucruri. Ontologia aristotelică din Categorii este însoțită de o lingvistică, iar nu invers; astfel putem înțelege îndreptățirea scopului "logic" al întregului Organon, pe care și l-a propus Aristotel: "respingerile sofistice". Dar astfel putem înțelege un fapt cu mult mai important decât cel tocmai semnalat, anume prezența chestiunii adevărului în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
S este P. Logica nu poate fi decât o "știință" judicativă, atâta vreme cât lucrează ca un instrument formal. Fiindcă ea reține din logos, preeminent, forma de exprimare (de aceea afirmam mai sus că logica a fost socotită, uneori, cumva justificat, drept lingvistică), iar atunci când va încerca să prindă cu mai multă putere și ceea-ce-este-exprimat și corespunde "lucrurilor însele", anume atunci când va îngădui formarea științelor cu "obiecte" specifice constituite, ea nu se va putea îndrepta împreună cu științele, cărora le oferă canonul formal decât
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrat însă cu această idee de corespondență, structura formală originară în sens judicativ i-a impus structura. Chiar și atunci când corespondența a fost gândită strict "logic" sau strict lingvistic, fiindcă ea ar opera între elemente de aceeași natură, logică sau lingvistică, așa cum se întâmplă la Frege, respectiv la Tarski, structura sa și-a păstrat "pozițiile" concentrate în sensul de "substrat" (S) și în cel al operației de "predicare" (P). Preluând astfel de funcții de administrare a regulilor privind adevărul (de la bun
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Elena” în Brașov, între 1924 și 1936. Talentul literar și încurajările familiei o fac să urmeze cursurile Facultății de Filologie (limbi clasice și limba franceză) la Universitatea din Cluj. După terminarea studiilor, lucrează ca preparator principal la Institutul Român de Lingvistică din Cluj, colaborând la întocmirea „Dicționarului Limbii Române” al Academiei Române, coordonat de Sextil Pușcariu. Din 1941 publică în revista „Gândirea” a lui Nichifor Crainic poezii cu iz mitologic și inspirate din cultura laică, ce vor căpăta cu trecerea timpului o
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
care s-a născut, dorul de prietenii din copilărie, dorul de limba română. Dar oare ce e mai românesc, după cum se exprimă ea, decât dorul. Silvia Mateș o are alături, acum la anii senectuții pe fiica ei Coralia, doctor în Lingvistică a Universității din Lund, Suedia. Prezentăm în continuare, câteva selecții din poezia cultă, de suflet, a consătencei noastre. Invocație O ! Munte, munte, unde ești ? Și tu apă cistalină, Să te cânt ca în povești, Cum curgeai în jos, de lină
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
țes un joc al dedublării care, inducându-ne ideea piramidei egiptene, Fac să crezi că după poartă/ Zace-o-ntreagă țară moartă, dar Când acolo ! sub o faclă/ Doarme-un singur rege-n raclă 327. NOTE 1 Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998, p. 1033. 2 Ibidem. 3 Jean-Pierre Richard, op. cit., p. 11. 4 Ștefan Cazimir, Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, București, Editura Eminescu, 1975, p. 8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fusese exilat pentru ciudata vină (la modă în deceniul 5) de "obiectivism burghez". "Obiectivistul" a ținut ani în șir evidența fătărilor la oi și a zilelor-muncă la colectivă, fără a înceta, de fapt, să trăiască în lumea lui aceea a lingvisticii generale și comparate, în care n-a avut (mă tem că nici acum n-are) egal, darămite rival. Potrivit de statură, arborând mereu același modest și ostenit costum bleumarin cu dungulițe gălbui, și vesta traversată de lanțul ceasului-ceapă, cu capac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
falsă reputație de lingvist de valoare"; "Iorgu Iordan, spre deosebire de Rosetti, are oarecare valoare științifică") se merge în adâncimea analizei, constatându-se nemărturisite simpatii pentru "școala idealistă a lui Saussure". Am mari îndoieli că Leonte Răutu barem auzise despre Saussure, fondatorul lingvisticii moderne, despre lingvistica diacronică și lingvistica sincronică, ori știa să facă distincția elementară dintre limbaj, limbă și vorbire; nici nu era nevoie, câtă vreme revista moscovită "Voprosî iazîkoznania" tocmai îl înfierase pe Rosetti ca "reprezentant al idealismului", declarându-l mârșav
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lingvist de valoare"; "Iorgu Iordan, spre deosebire de Rosetti, are oarecare valoare științifică") se merge în adâncimea analizei, constatându-se nemărturisite simpatii pentru "școala idealistă a lui Saussure". Am mari îndoieli că Leonte Răutu barem auzise despre Saussure, fondatorul lingvisticii moderne, despre lingvistica diacronică și lingvistica sincronică, ori știa să facă distincția elementară dintre limbaj, limbă și vorbire; nici nu era nevoie, câtă vreme revista moscovită "Voprosî iazîkoznania" tocmai îl înfierase pe Rosetti ca "reprezentant al idealismului", declarându-l mârșav adept al odiosului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Iorgu Iordan, spre deosebire de Rosetti, are oarecare valoare științifică") se merge în adâncimea analizei, constatându-se nemărturisite simpatii pentru "școala idealistă a lui Saussure". Am mari îndoieli că Leonte Răutu barem auzise despre Saussure, fondatorul lingvisticii moderne, despre lingvistica diacronică și lingvistica sincronică, ori știa să facă distincția elementară dintre limbaj, limbă și vorbire; nici nu era nevoie, câtă vreme revista moscovită "Voprosî iazîkoznania" tocmai îl înfierase pe Rosetti ca "reprezentant al idealismului", declarându-l mârșav adept al odiosului Saussure. Argumentele referatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dar mai ales că toți trei nu-și exprimă entuziastă apreciere față de contribuția genială a tovarășului Stalin în chestiunile lingvistice, devine logică și necesară decizia finală: reprezentanții "grupului organizat" vor fi dați afară din toate funcțiile deținute la Institutul de lingvistică, și "vor fi scoși din învățământ ca necorespunzători". T itlul de Doctor Honoris Causa acordat de Universitatea de arte "George Enescu" profesorului Ion Toboșaru, pare a fi fost din totdeauna gândit și croit pentru a omagia personalitatea și opera unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care nu știința limbii deține întâietate, ci, evident, politicalele de Bâc, este la fel de stupid ca și strădania de a demonstra că albu-i negru și maimuța, elefant. Practic, nici nu-i cazul să-ți propui o abordare a "dicționarului" cu uneltele lingvisticii generale, câtă vreme întregul demers al lui Stati pornește de la o falsificare flagrantă a realității, inventând o limbă "moldovenească" distinctă de limba română (!) și mult apropiată de... idiomurile slave. Stati nici măcar nu-i original: încă de pe la mijlocul secolului XIX, geopolitica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
studieze limba strămoșească (S. Margela, Petersburg, 1827), care "este limba română" (Ghinkulov, 1840, Petersburg). S-au scurs aproape două veacuri, răstimp în care mari și reputați lingviști, inclusiv prestigioși oameni de știință reprezentând Academia URSS, dar și reprezentanții Institutului de lingvistică al Academiei de științe a Moldovei, au respins hotărât, argumentat și definitiv statutul de limbă graiului basarabean. Și iată-l pe Stati încercând să reanime tezele staliniste (și "tătucul popoarelor" a fost, nu-i așa, lingvist!) în temeiul cărora s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fi votat "de către" alegători, exprimarea nu poate fi decât tâmpă: acela ce pune ștampila pe buletinul de vot nu-i o "locație" și nici (eventual) reper temporal. Din pricina radioului care, cum spuneam și cu alt prilej, are capacitate de normare lingvistică net superioară tuturor academiilor din lume pecinginea se extinde. Amicii noștri nu mai sunt sunați, la telefon, de Vasile, ci "de către" Vasile, faultul nu-i făcut de Șuleap, ci "de către" Șuleap. De unde și până unde și, mai ales, de ce? Simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]