2,581 matches
-
Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Cartwright, Lisa (1998Ă, „Gender Atifacts: Technologies of Bodily Display in Medical Culture”, în Lynne Cooke și Peter Wollen (ed.Ă, Visual Display: Culture beyond Appearances, Seattle, Bay Press, pp. 218-235. Cartwright, Lisa (2000Ă, „The Visible Man: The Male Criminal Subject as Biomedical Norm”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Casti, John L. (1993Ă, „The Three Faces of Life”, în Timothy Druckrey (ed.Ă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
L. Benedikt (ed.Ă, Cyberspace: First Steps, Cambridge, MA, MIT Press. Stork, David G. (1995Ă, „Books on Artificial Life and Related Topics”, în Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Sturken, Marita și Cartwright, Lisa (2001Ă, Practices of Looking: An Introduction to Visual Culture, New York, Oxford University Press. Sutherland, Ivan (1965Ă, „The Ultimate Display”, în Randall Packer și Ken Jordan (ed.Ă (2001Ă, Multimedia: From Wagner to Virtual Reality, Londra, New York, W.W. Norton & Company
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
București 1970 alte tîrguri dă nu- și au lăcuitorii părții locului lesnirea de a ajunge de ași face ahașvelișurile lor și a-și tîrgui cele ce le sunt de trebuință și avînd lăcuitorii aceștia trebuință de tîrg acolo, cerură ca să lise dea voie a se face adunare dă tîrg dă trei ori Într-un an, pentru ca și lăcuitorii să-și aibă lesnirea cu mersul și venitul și a putea ajunge pentru cele trebuincioase lor la tîrg, iar mai vîrtos ca din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Lies and liars: psychiatric aspects of prevarication. American Journal of Psychiatry 145:554-562 [109, 110, 113, 135]. Forrester, John 1980. Language and the origins of psychoanalysis. New York: Columbia University Press [110]. 1989. Lying on the couch. Lawson, Hilary, și Appignanesi, Lisa, ed., Dismantling truth. London: Weidefeld & Nicolson, pp.145-165 [110, 305, 312]. 1990. The seductions of psychoanalysis. Freud, Lacan and Derrida. Cambridge: Cambridge University Press [110]. Forsdyke, John 1956. Greece before Homer: ancient chronology and mythology. London: Max Parrish [288]. Fortes
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
XX, nr. 5, pp. 897-910. Marshall, Monty G.; Ted Robert, Gurr (2005), Peace and Conflict 2005: A Global Survey of Armed Conflicts, Self-Determination Movements, and Democracy, Center for International Development and Conflict Management, University of Maryland, College Park (MD). Martin, Lisa; Beth, Simmons (1998), „Theories and Empirical Studies of International Institutions”, International Organization, vol. LII, nr. 4, pp. 729-757. McCaffery, Jerry L.; L.R., Jones (2005), „Reform and Program Budgeting in the Department of Defense”, International Public Management Review, vol. VI, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
lingvistice, culturale, estetice, chiar politice. În Elveția ro mandă, această "supraconștiință a scriitorului francofon" capătă accente inedite: Se revelează astfel un nou imaginar francofon, care nu mai este cel al generalităților abuzive, ci al singularităților și tensiunilor creatoare de limbaje." (Lise Gauvin, 1997) Este vorba, acolo, de a circumscrie niște particularități ale vorbirii din Vaud sau din Valois, de pildă, în mijlocul schemelor culturale și sociale și al unei structurări a realului care ține de micuțul spațiu helvetic, el însuși parcurs de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
căci, departe de o seca, paradoxurile și contradicțiile lingvistico-geografice hrănesc și exaltă creativitatea și nuanțează considerabil relația cu alteritatea. Dacă ne gîndim, de exemplu, la portretul locuitorilor din Vaud, al lui Jacques Chessex, sau la jurasienii din textele lui Anne Lise Grobety, vom vedea că ei au în comun, probabil, capacitatea de a face să înflorească imaginarul într-un spațiu înrădăcinat în divers, ca să-l evocăm pe scriitorul martinichez Edouard Glissant (care se referea la limba creolă, dar extrapolarea nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
este această scriitură de frontieră, planînd între fragmente ce amintesc de stranietatea ei, fie prin povara ontologică a unei viziuni hrănite dintr-o experienă pe care limba gazdă o ignoră, fie printr-o scufundare metalingvistică spre rădăcinile prime ale cuvîntului? Lise Gauvin (L'Ecrivain francophone, 1997) a expus deja pe larg chestiunea unei supraconștiințe lingvistice, de care scriitorii francofoni dau seamă în chipuri diferite, în sensul că propun, în miezul problematicii lor identitare, o reflecție asupra limbii și a modului în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
francofonă(e) a făcut să curgă multă cerneală, căci, în ciuda singularității sale, ea corespunde unui vast ansamblu eterogen care rezistă oricărei grile simplificatoare. Este vorba, în mare, de literaturi tinere, iar scriitorii lor se situează la "o bifurcare de limbi" (Lise Gauvin) și în situații de "contacte culturale" (Michel Beniamino, 1999). Este, totuși, greu de cernut acest fenomen, căruia Michel Beniamino îi asociază trei parametri principali, anume spațiul, istoria și limba. Nu se poate însă vorbi de francofonia literară ca de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de literatură, în sensul în care înțelege Salman Rushdie literatura engleză ("despre care am considerat mereu că înseamnă, simplu, literatura de limbă engleză") (Salman Rushdie, 1993)? Teoriile recente din jurul limbii ca numitor comun al scriitorilor ziși francofoni, îndeosebi cele ale Lisei Gauvin, vorbesc despre o anume paradigmă care ar fi cea a raportului de alteritate cu limba. E cu siguranță valabil pentru acea categorie de scriitori "minori", dar nu este, oare, vorba de o situație emblematică pentru orice scriitor autentic? De
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
povestesc, fragmentar, cu o seriozitate căreia nu-i lipsește niciodată ironia, existența sub regimul comunist, libertatea regăsită, iubirea, familia, copiii, în "țara de aici". El trasează astfel un parcurs pe care l-am putea numi, pentru a o parafraza pe Lise Gauvin, un drum al "ne-liniștii", cu diferența că nu ia distanță de limba franceză în special, ci de orice limbă, spațiul literar prezentîndu-se ca un loc în care se exprimă simultan o afirmație identitară și un fel de eliberare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
crize cardiace), ecranizarea aducîndu-i în scurt timp recunoașterea mondială. Spărgătorul de gheață suedez a antrenat în siajul său o serie de autori scandinavi ce excelează îndeosebi în sub genuri ca thriller, polițist, sau roman "negru", precum cele ale Camillei Lakberg, Lisa Marklund, Mons Kallentoft, Anne Holt, Arnaldur Indridason, sau Henning Mankell, între alții, vîndute deja în zeci de milioane de exemplare în întreaga lume. Nu mai puțin admirată e și tînăra finlandeză Sofi Oksanen, care a obținut în 2010 premiul Femina
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
in the Novel, in The Dialogic Imagination: Four Essays, Ed. Michael Holquist, Austin and London, University of Texas Press, 1981. * Bakhtine,Mikhaïl, La Poétique de Dostoïevski, Paris, Seuil, 1970 * Barthes, Roland, S/Z, Paris, Seuil, 1976 * Bertrand, Jean-Paul et Gauvin, Lise (dir.), Littératures mineures en langue majeure, Québec/Wallonie-Bruxelles, PU Montréal, 2003 * Beniamino, Michel La francophonie littéraire. Essai pour une théorie, Paris, L'Harmattan, Coll. Espaces francophones, 1999 * Cassirer, Ernst, Essai sur l'homme, Paris, Minuit, 1975 * Chamoiseau, Patrick, Ecrire en
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
1996 * Derrida, Jacques, Résistances de la psychanalyse, Paris, Galilée, 1996 * Durand, Gilbert, Le décor mythique de la chartreuse de Parme, Paris, Corti, 1961 * Fondane, Benjamin Le Lundi existentiel, Monaco, Éditions du Rocher, 1990 * Fondane, Benjamin, La Conscience malheureuse, Paris, Denoël, 1936 * Gauvin, Lise, L'Ecrivain francophone à la croisée des langues, Paris, Karthala, 1997 * Genette, Gérard, "L'autre du même" in Corps Ecrit, 15, Répétition et variation, Paris, 1985. Revue P.U.F. * Glissant, Edouard, Introduction à une poétique du divers, Paris, Gallimard
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
la croisée des langues, Paris, Karthala, 1997 * Genette, Gérard, "L'autre du même" in Corps Ecrit, 15, Répétition et variation, Paris, 1985. Revue P.U.F. * Glissant, Edouard, Introduction à une poétique du divers, Paris, Gallimard, 1996 * Glissant, Edouard; Gauvin, Lise, L'Imaginaire des langues, Paris, Gallimard, 2010 * Jaudeau, Sylvie Cioran ou le dernier homme, Paris, José Corti, 1990 * Jourde, Pierre et Tortonese, Paolo, Visages du double. Un thème littéraire, Paris, Nathan, 1996 * Jutrin-Klener, Monique, Panaït Istrati, un chardon déraciné: écrivain
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Ideea este că am eliminat distracția la locul de muncă. În consecință, productivitatea, moralul și chiar profiturile au de suferit. Oamenii nu se mai duc la serviciu cu plăcere Ă și pe bună dreptate. Barbara Mackoff, autoarea cărții What Mona Lisa Knew, spune că munca n-a fost nicicând mai serioasă. „De aceea”, scrie ea, „suntem datori să venim din plăcere la serviciu”. Ne distrăm sau nu? Distracția la locul de muncă nu Înseamnă numai râsete și surprize. Conform celor mai multe studii
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
element pozitiv este dat de diversitatea unor meniuri, așa cum este în cazul restaurantului „Pavilion”. În materie de Bufet rece se puteau consuma binecunoscutele salate de Beuf sau cele á la russe, icrele de crap sau de știucă, precum și sardelele de Lisa. Pe lângă borșul moldovenesc, meniul era completat cu nelipsitele ciorbe (de burtă, de măruntaie, á la russe), fripturi, grătare, sau brânzeturi - brânza de Brăila, cașcavalul grecesc sau cașcavalul de Penteleu. Opțional, desertul putea să cuprindă o gamă variată de compoturi sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
, Octavian (2.VII.1926, Lisa, j. Făgăraș - 7.V.2007, București), eseist, prozator și poet. Este fiul Anei (n. Șerban) și al lui Alexandru Paler, țărani. Un înaintaș, Bucur Paler din Lisa, ar fi fost înnobilat în 1664 de Anna Bornemisa, soția principelui Transilvaniei. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
înfrângerilor și, la sfârșit, când trage linia, se vede că intelectualul care scrie despre viața sa nu e deloc mulțumit de sine. Nu îi place pe unde a trecut, nu s-a simțit bine, cu adevărat, decât în copilărie, în Lisa din preajma munților Făgăraș. Copilăria este, și pentru el, un paradis pierdut. Pierdut, dar nu uitat. Scriitura omului care a trecut hotarul senectuții poate reînvia acest spațiu miraculos. Tatăl (modelul uman și metafizic), mama tăcută și religioasă (face în fiecare seară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
și, fatal, despre moarte. Istoria rămâne pe plan secund și nu este evocată decât ca să justifice fantasmele proiectate de un spirit interogativ în conflict permanent cu le dehors și le dedans. O scenă memorabilă este aceea în care copilul din Lisa Făgărașului ajunge la București la Liceul „Spiru Haret” îmbrăcat în costum tradițional, speriat de lumea din jur, blocat într-o tăcere agresivă. Ca scriitor, P. este o alianță, curioasă, de mesianism și scepticism. Un spirit care „vede” mereu mituri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
14. Vama Buzăului 7. Poiana Mărului 15. Vulcan 8. Racoș Comune parțial în zona montană - 9 1. Dumbrăvița - cu 1 sat component: Vlădeni 2. Hărman - cu 1 sat component: Podul Oltului 3. Hârseni - cu 2 sate componente: Mărgineni, Sebeș 4. Lisa - cu 1 sat component: Breaza 5. Măieruș - cu 1 sat component: Măieruș 6. Ormeniș - cu 1 sat component: Augustin 7. Recea - cu 1 sat component: Dejani 8. Ucea - cu 1 sat component: Ucea de Sus 9. Viștea - cu 1 sat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
14. Vama Buzăului 7. Poiana Mărului 15. Vulcan 8. Racoș Comune parțial în zona montană - 9 1. Dumbrăvița - cu 1 sat component: Vlădeni 2. Hărman - cu 1 sat component: Podul Oltului 3. Hârseni - cu 2 sate componente: Mărgineni, Sebeș 4. Lisa - cu 1 sat component: Breaza 5. Măieruș - cu 1 sat component: Măieruș 6. Ormeniș - cu 1 sat component: Augustin 7. Recea - cu 1 sat component: Dejani 8. Ucea - cu 1 sat component: Ucea de Sus 9. Viștea - cu 1 sat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
Moieciu 15. Vama Buzăului 8. Poiana Mărului 16. Vulcan Comune parțial în zona montană - 8 1. Dumbrăvița - cu 1 sat component: Vlădeni 2. Hărman - cu 1 sat component: Podul Oltului 3. Hârseni - cu 2 sate componente: Mărgineni și Sebeș 4. Lisa - cu 1 sat component: Breaza 5. Măieruș - cu 1 sat component: Măieruș 6. Recea - cu 1 sat component: Dejani 7. Ucea - cu 1 sat component: Ucea de Sus 8. Viștea - cu 1 sat component: Viștișoara JUDEȚUL BUZĂU Orașe integral în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
Moieciu 15. Vama Buzăului 8. Poiana Mărului 16. Vulcan Comune parțial în zona montană - 8 1. Dumbrăvița - cu 1 sat component: Vlădeni 2. Hărman - cu 1 sat component: Podul Oltului 3. Hârseni - cu 2 sate componente: Mărgineni și Sebeș 4. Lisa - cu 1 sat component: Breaza 5. Măieruș - cu 1 sat component: Măieruș 6. Recea - cu 1 sat component: Dejani 7. Ucea - cu 1 sat component: Ucea de Sus 8. Viștea - cu 1 sat component: Viștișoara JUDEȚUL BUZĂU Orașe integral în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]