2,956 matches
-
stabili în domeniul universalului, în lumea inteligibilă și a dobîndi participarea la Unu, prietenia lui Dumnezeu. Pentru Origen, există o lungă, rafinată pedagogie divină a imaginii : eidos este imagine, veșmînt, reverberație a misterului, precum în evenimentul Schimbării la Față, unde Logosul își lasă văzută dumnezeirea prin umanitatea sa și îi face pe cei care au urcat Muntele să urce mai departe, să vadă lumina increată care radiază în forma corporală a lui Christos, dar o depășește infinit. A-ți universaliza ființa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cei care au urcat Muntele să urce mai departe, să vadă lumina increată care radiază în forma corporală a lui Christos, dar o depășește infinit. A-ți universaliza ființa înseamnă să ai o atitudine epectatică, să devii drum pe urmele Logosului viu. Ne putem totuși întreba ce rost are pentru noi, oameni tîrziu moderni, frecventarea acestei tematici propriu-zis universale. Dincolo de incontestabilul ei beneficiu cultural, ce influență mai poate exercita asupra noastră? E puțin verosimil ca tematica universalului să ne mai poată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
găsește sălaș, loc de operare, focar de iradiere. E ceea ce a tematizat Cusanus, concepînd destinul spiritual al omului ca o suită de stări interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine în limbaj matematic, Cusanus marchează tocmai faptul că Logosul divin e cel care operează decisiv în realizarea libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de Gandillac, modelul antropologic cusan se bazează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
totalizant al realului și ca transcendere Andrei Pleșu menționează abundența temei la platonicienii musulmani (mundus imaginalis) și la Părinții creștini orientali (citate din Grigore Sinaitul, Isaac Sirul). Acestea sînt calitățile pe care prologul Evangheliei după Ioan le proclamă solemn în ce privește Logosul divin. înainte de a se spune că este agentul întregii creații toate prin El s-au făcut și fără El nimic nu s-a făcut , Christos e raportat dinamic la Tatăl, e caracterizat prin tensiunea unitivă cu Tatăl. Cuvîntul era la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
între fața interioară a divinului configurată de dualitățile sefirotice și Infinitul lui (Ein Sof), atît de incomprehensibil încît, din afară, apare drept Nimic (Ain). Evanghelia după Ioan începe prin proclamarea tensiunii unitive din inima divinului : în principiu, în unitatea treimică, Logosul e în distanță unitivă față de Dumnezeu, e către El în mod dinamic, pros ton theon. Gîndirea dualist paradoxală, care accentuează, cîteodată pînă la exasperare, separarea și opoziția contrariilor pentru a înainta spre Inaccesibil e la ea acasă în demersurile, mistice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul în formulările propriei tradiții și, eventual, să interpreteze alte doctrine ca acceptări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
persoană. Teologia actuală rusă operează și ea mult cu acest concept, dar ca în multe alte puncte de doctrină ortodoxă, plasează și aici tendințele de exagerare până la fantastic ale spiritului slav, vorbind de pildă despre o umanitate din veci a Logosului, despre caracterul teandric etern al lui Dumnezeu. Pentru Nichifor Crainic conceptul acesta însemnează mai întâi modul de cooperare între Dumnezeu și omul renăscut. Toate actele superioare ale credinciosului se efectuează printr-o conlucrare cu harul dumnezeiesc sălășluit în sufletul lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ei încă au înfăptuit-o oamenii printr-un fel de colaborare cu Dumnezeu. Această colaborare din sfera ordinei naturale atinge treapta culminantă prin genii. Nichifor Crainic poate reduce astfel toate creațiunile superioare ale omenirii la ajutorul lui Dumnezeu. „Crezând în Logos ca în rațiunea divină a lumii, doctrina ortodoxă admite, precum vom vedea, valabilitatea universală a principiului teandric. În lumina ei, geniile apar ca niște profeți naturali ai lui Dumnezeu în lume”. (Modul teandric). Nichifor Crainic manifestă astfel o mare credință
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
recunoască adevărul, iar adevărul e unul, face ca rațiunile individuale ridicate toate în Hristos să ajungă la o unitate. Fiecare rațiune individuală cugetă acum astfel încât poate fi socotită ca un organ al rațiunii universale. Ea s a împletit intim cu Logosul, rațiunea tuturor lucrurilor. „A cugeta lumea și lucrurile din ea prin Iisus Hristos e garanția unică a salvării din autonomismul individualist. Hristos e „locul” suprapersonal, unde rațiunile omenești se pot modifica în acordul sensului atât de necesar pulverizatului spirit omenesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dă o imagine plastică a întregimii acestui rol când înfățișează pe Mântuitorul înconjurat de astre și ținând în mână globul pământesc. Această icoană corespunde concepției juste despre raportul lui cu lumea. Mântuitorul e Alfa și Omega tuturor lucrurilor create. E Logosul sau rațiunea lumii fiindcă Dumnezeu printr-însul a creat-o; e Mântuitorul ei fiindcă printr-însul o mântuiește: și e Judecătorul ei fiindcă printr-însul o va judeca. În afară de lume ca Dumnezeu, el e în lume ca principiu de viață
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
iată în ce stă modul teandric al credinței și al înțelepciunii creștine, modul lui Iisus Hristos. Precum viziunea creștină a lumii e totalitară în sensul că toate lucrurile existente se cuprind în Iisus Hristos și rădăcinile lor ideale converg în Logosul divin ca lanul de grâu ce există mai întâi în semințele din pătul, tot astfel principiul teandric al mântuirii cuprinde pe omul întreg cu gândurile și manifestările lui. În ființa singuratică sau în comunitate, credința creștină nu ocupă un compartiment
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fapt. Ca să stabilească un acord în varietatea modurilor individuale de a cugeta, neoplatonismul născocise o inteligență universală supraindividuală, iar Plotin practica, dincolo de dialectică, extazul ca să poată ajunge la o cunoaștere mai esențială. De asemenea în doctrina stoică, ce poate fi logosul seminal menit să fecundeze rațiunile individuale decât recunoașterea tacită a incapacității de a ajunge, autonom, la un acord universal? Dar în cugetarea modernă recursul atât de frecvent la Kant, la Hegel, la Marx ori la Bergson nu înseamnă același lucru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cealaltă ordine de existență. Inspirația, în care cred deopotrivă geniile din păgânism sau din creștinism, dar pe care gânditorii raționaliști ne-o explică atât de sumar, are aspectul unei colaborări teandrice în sensul cel mai larg al cuvântului. Crezând în Logos ca în rațiunea divină a lumii, doctrina ortodoxă admite, precum vom vedea, valabilitatea universală a principiului teandric. În lumina ei, geniile apar ca niște profeți naturali ai lui Dumnezeu în această lume. Însuși procesul plăsmuirii artistice, atât de deosebit de toate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
izbucnită în vremea noastră cu o furie nimicitoare față de care vechile persecuții ale împăraților păgâni pălesc cu totul. Ea poate face, în lipsă de argumente, martiri cu miile, cu sutele de mii, cu milioanele, cum a făcut. Pe Iisus Hristos, Logosul lumii, nu-l poate nimeni doborî. Când un altar se pustiește aici, lumina dumnezeiască aprinde dincolo sumedenii de altare, care au fost stinse cu secole mai înainte de același duh al pustiirii. Ne gândim îndeosebi la Rusia și la Franța. Oricum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe de alta natura spirituală a îngerului. Omul e înger în trup sau, mai exact, a fost creat pentru a fi înger în trup, adică spirit exprimat în formă materială și materie exprimată în formă spirituală. Univers în miniatură și logos în miniatură, adică un logos creat spre deosebire de Logosul necreat al lui Dumnezeu. Privilegiul unic de a fi microcosmos îi dă libertatea de mișcare în amândouă ordinele de existență, putând să gândească lucrurile materiale în forme abstracte și să simbolizeze pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a îngerului. Omul e înger în trup sau, mai exact, a fost creat pentru a fi înger în trup, adică spirit exprimat în formă materială și materie exprimată în formă spirituală. Univers în miniatură și logos în miniatură, adică un logos creat spre deosebire de Logosul necreat al lui Dumnezeu. Privilegiul unic de a fi microcosmos îi dă libertatea de mișcare în amândouă ordinele de existență, putând să gândească lucrurile materiale în forme abstracte și să simbolizeze pe cele spirituale în forme concrete
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e înger în trup sau, mai exact, a fost creat pentru a fi înger în trup, adică spirit exprimat în formă materială și materie exprimată în formă spirituală. Univers în miniatură și logos în miniatură, adică un logos creat spre deosebire de Logosul necreat al lui Dumnezeu. Privilegiul unic de a fi microcosmos îi dă libertatea de mișcare în amândouă ordinele de existență, putând să gândească lucrurile materiale în forme abstracte și să simbolizeze pe cele spirituale în forme concrete. După Dumnezeu și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
venit să întroneze adevărul divin al mântuirii ? Căci învățătura Mântuitorului, cuprinsă în Evanghelii, e în afară de această discuție; nici o legătură nu se poate stabili între ea și cultura antică. Singura idee care are o legătură cu filosofia elenistă este aceea de Logos din prologul Evangheliei lui Ioan. Și dacă mai amintim câteva forme de expresie din Epistolele lui Pavel. influențate de stoicismul popular din Tarsul său natal, iată la ce se reduce legătura Noului Testament cu civilizația antică. Împrumuturile de clemente antice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ușor. Pentru lumea păgână însă el e atât de dificil încât numai câteva genii s-au putut ridica până la articularea șovăitoare a ideii de Dumnezeu unic. Noi știm că lumea a fost creată de Dumnezeu. Tatăl prin Fiul, care e Logos, adică rațiunea divină, supramundană, a lumii. Noi știm că Logosul în lume era și lumea nu 1-a cunoscut mai înainte de a se întrupa în chip de om. Noi știm că, până la plinirea vremii, lumea nu l-a cunoscut din cauza
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
încât numai câteva genii s-au putut ridica până la articularea șovăitoare a ideii de Dumnezeu unic. Noi știm că lumea a fost creată de Dumnezeu. Tatăl prin Fiul, care e Logos, adică rațiunea divină, supramundană, a lumii. Noi știm că Logosul în lume era și lumea nu 1-a cunoscut mai înainte de a se întrupa în chip de om. Noi știm că, până la plinirea vremii, lumea nu l-a cunoscut din cauza păcatului, care a întunecat chipul lui Dumnezeu în om, fără
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a făpturii aflate sub păcat, îl numește Tertulian anima naturaliter christiana, care nu e altceva decât formula revelației naturale. Geniile lumii păgâne i-au dat un rost mai mult sau mai puțin luminos în măsura în care operele lor vădesc apropieri de învățătura Logosului întrupat. Astfel, Clement Alexandrinul, care face întâia încercare savantă de asimilare a elementelor culturii păgâne în creștinism, declară că filosofia greacă joacă pentru antichitate rolul Vechiului Testament de călăuză către Hristos. Fericitul Augustin, care a explicat ipotetic afinitățile creștine ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
clasică, Erminiile picturii bizantine îl înfățișează ca pe un „prooroc” sau ca pe un „ghicitor” al Sfintei Treimi. E important să reținem că cel care ne-a lăsat formula cea mai amplă a revelației naturale e Justin Filosoful și Martirul. Logosul, care e Fiul lui Dumnezeu, s-a revelat în Vechiul și Noul Testament; el s-a revelat însă în mod parțial sau fragmentar și filosofilor păgâni, îndeosebi lui Socrate și lui Platon. Revelația aceasta către lumea păgână, departe de a fi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
colo în rațiunea filosofică. Și dacă există un fel de consens al gânditorilor greci cu afinități față de doctrina creștină, el se datorește fie împrumuturilor din mozaism, pe care și Justin le presupune, fie acestei largi explicații teologice, care implică influența Logosului asupra cugetării. Pentru întărirea acestei idei, Justin demonstrează că ea este familiară filosofi ei grecești și face apel la doctrina stoicilor despre logosul seminal imanent în lume, și fragmentat în nenumărate logosuri sau rațiuni seminale ale ființelor, care sunt sufletele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]