2,977 matches
-
orizont tematic, a întregii sale bogății: acte, trăiri, facultăți, "dispoziții habituale" etc. Totuși, logos-ul originar, neconstrâns formal, a "motivat" fapte de rostire, de gândire și practici omenești, dar acestea nu au primit acreditare, recunoaștere, din perspectiva normelor precise ale logos-ului formal. Pot fi recunoscute ele ca atare? Se află în ele un sens care ar putea da seamă de ființarea umană, prin acte de rostire și gândire, prin făptuiri, într-o măsură mai potrivită decât cele desprinse din logos
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ului formal. Pot fi recunoscute ele ca atare? Se află în ele un sens care ar putea da seamă de ființarea umană, prin acte de rostire și gândire, prin făptuiri, într-o măsură mai potrivită decât cele desprinse din logos-ul formal? În cercetarea care urmează, este vizată șansa de a căpăta răspunsuri și la aceste întrebări. Ceea ce se află în orizontul viețuirii omenești, la un moment dat, este autorizat din perspectiva convențiilor formale instituite de gândirea autonomizată. Faptul că
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lui Heidegger, referitoare la "gândirea fără temei", în sensul că aceasta din urmă ori este posibilă înlăuntrul gândirii "temeinice" (fără condiție), ori nu este nicidecum posibilă, nu reprezintă o cale firească de angajare în tema despre constrângerile formale exercitate de logos-ul de-naturat și trecut în logică, activ, cum observăm deja, în "ființa" jocului și în cea a jucătorului supuși reglementărilor logos-ului formal. La astfel de întrebări nu poate răspunde hermeneutica filosofică, așa cum este ea acum croită, acceptând chiar și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ori nu este nicidecum posibilă, nu reprezintă o cale firească de angajare în tema despre constrângerile formale exercitate de logos-ul de-naturat și trecut în logică, activ, cum observăm deja, în "ființa" jocului și în cea a jucătorului supuși reglementărilor logos-ului formal. La astfel de întrebări nu poate răspunde hermeneutica filosofică, așa cum este ea acum croită, acceptând chiar și "universalitatea" ei, dacă rămâne solidară cu actul suspendării despre care tocmai a fost vorba. De aceea este necesară o hermeneutică radicală
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
interpretului" a pornit? Vom reuși aceasta prin logicizarea pre-judicativului, fapt semnificativ pentru tematicile logice ale ultimelor decenii?5 Aceasta este o cale mai degrabă indirectă, cred, dar încercarea ei reprezintă o dovadă a punerii sub critică a preeminenței formale a logos-ului însuși, așadar o previziune asupra înseși "originii originare" a întregului sistem al logos-ului formal. De aici semnificația sa pentru proiectul de față și, în consecință, atenția care i se va acorda în această lucrare. Tradiția eficace în structura
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale ultimelor decenii?5 Aceasta este o cale mai degrabă indirectă, cred, dar încercarea ei reprezintă o dovadă a punerii sub critică a preeminenței formale a logos-ului însuși, așadar o previziune asupra înseși "originii originare" a întregului sistem al logos-ului formal. De aici semnificația sa pentru proiectul de față și, în consecință, atenția care i se va acorda în această lucrare. Tradiția eficace în structura căreia se află și logos-ul formal (gândirea autonomizată și formală) nu poate conține
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
previziune asupra înseși "originii originare" a întregului sistem al logos-ului formal. De aici semnificația sa pentru proiectul de față și, în consecință, atenția care i se va acorda în această lucrare. Tradiția eficace în structura căreia se află și logos-ul formal (gândirea autonomizată și formală) nu poate conține elemente propriu-zis a priori, cu excepția elementului ei originar (în sens de "origine originară"), necunoscut încă nici unei analitici sau dialectici, hermeneuticii filosofice sau chiar fenomenologiei. Abia o hermeneutică radicală, a cărei țintă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
concept poate fi precizat după operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului), aprioritatea sau aposterioritatea originii tradiției eficace. Metoda analiticii non-judicative este tot o reducție; dar, de data aceasta, reducția operează asupra timpului (faptul originar al dictaturii judicativului, adică al logos-ului formal), pentru a-l readuce, cu toată bogăția sistemului său de obiecte constituite judicativ, la logos (nu la cel formal, ci la acela "originar", care cuprinde în sine și momentul formal). Oricum, pe această cale se poate ivi un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eficace. Metoda analiticii non-judicative este tot o reducție; dar, de data aceasta, reducția operează asupra timpului (faptul originar al dictaturii judicativului, adică al logos-ului formal), pentru a-l readuce, cu toată bogăția sistemului său de obiecte constituite judicativ, la logos (nu la cel formal, ci la acela "originar", care cuprinde în sine și momentul formal). Oricum, pe această cale se poate ivi un rost chiar pentru acea urmă a gândirii despre care unii filosofi susțin că a fost uitată datorită
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativă a dictaturii judicativului, este, în esența sa, de tip fenomenologic. Motivele vor fi desfășurate înaintea operării ei. Acum se poate spune doar atât: timpul este lăsând la o parte ceea ce el cu adevărat este -, pe rând, însăși gândirea formală (logos-ul formal), este "subiectul", este eul (care operează), este ființarea căreia îi este esențial faptul-de-a-fi-în-lume (In-der-Welt-Sein), cu o formulă de origine heideggeriană; este și "ceea ce se poate predica despre subiect" și, desigur, este-le însuși; totuși, el este, în fapt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așadar fără un aport al timpului subiectiv sau obiectiv în sens fenomenologic. Timpul judicativ pare a fi mai degrabă obiectiv, dar obiectivitatea sa ține de originea sa judicativă și de poziția judecății în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii reglate după logos-ul formal, iar nu după regulile unei preeminențe intuitive în constituirea oricărui obiect natural sau valoric, intrumental sau logic etc. Timpul judicativ este de la bun început împreună cu judecata și orice constituire obiectuală îi este supusă, așa cum orice act de constituire
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar într-un sens "pozitiv", indicând funcțiile constitutive ale judecății în toate ipostazele sale operaționale și menținând timpul în poziția obiectului său (intențional) privilegiat. Tocmai de aceea, reducția non-judicativă înaintează de la timp (înțeles în felul arătat, în ipostazele enumerate) la logos-ul însuși. (Trebuie revenit la sensul logos-ului precizat de M. Merleau-Ponty, citat mai sus.). Pe de o parte, această readucere evidențiază (în sensul de a crea evidență) limitele formale ale judicativului constitutiv. Pe de alta, ea conduce către fenomenul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutive ale judecății în toate ipostazele sale operaționale și menținând timpul în poziția obiectului său (intențional) privilegiat. Tocmai de aceea, reducția non-judicativă înaintează de la timp (înțeles în felul arătat, în ipostazele enumerate) la logos-ul însuși. (Trebuie revenit la sensul logos-ului precizat de M. Merleau-Ponty, citat mai sus.). Pe de o parte, această readucere evidențiază (în sensul de a crea evidență) limitele formale ale judicativului constitutiv. Pe de alta, ea conduce către fenomenul ca atare, logos-ul, care este totodată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Trebuie revenit la sensul logos-ului precizat de M. Merleau-Ponty, citat mai sus.). Pe de o parte, această readucere evidențiază (în sensul de a crea evidență) limitele formale ale judicativului constitutiv. Pe de alta, ea conduce către fenomenul ca atare, logos-ul, care este totodată act constitutiv și obiect intențional; dar trebuie ca timpul însuși să îl constituie pe acesta, printr-un act de timporizare care nu are nimic în comun cu timporizarea judicativă. Rostul reducției non-judicative a dictaturii judicativului trebuie
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reduc, propriu-zis, ceva la altceva, acest altceva fiind "subiectivitatea transcendentală" sau un "element a priori" al acesteia, cogito-ul unei cogitații, "noema și noesa" unui act intențional etc. Reducțiile readuc faptele gândirii, rostirii și făptuirii, "formate" judicativ, la unitatea lor originară logos-ul formal ca timp, întâi, apoi logos-ul ca atare -, unitate preeminentă față de aceste fapte și tocmai de aceea expusă unei reducții (desigur, și în măsura în care "lumea vieții" umane îl dispune pe locuitorul ei, într-un mod esențial, la o relație
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fiind "subiectivitatea transcendentală" sau un "element a priori" al acesteia, cogito-ul unei cogitații, "noema și noesa" unui act intențional etc. Reducțiile readuc faptele gândirii, rostirii și făptuirii, "formate" judicativ, la unitatea lor originară logos-ul formal ca timp, întâi, apoi logos-ul ca atare -, unitate preeminentă față de aceste fapte și tocmai de aceea expusă unei reducții (desigur, și în măsura în care "lumea vieții" umane îl dispune pe locuitorul ei, într-un mod esențial, la o relație reflexivă, la o raportare esențială față de sine
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Totuși, o exigență a metodei folosite aici vizează corelativitatea actului constitutiv și a obiectului său "intențional", poate chiar structurile "noetic-noematice" ale judecății și ale altor acte ale conștiinței subordonate acesteia. Toate "formele" desprinse din unitatea originară (în sens judicativ) a logos-ului formal ca timp îmbogățesc unitatea însăși; dar aceasta, în măsura în care nu-și deteriorează ființa chiar dacă trece în fel de fel de fapte ale gândirii, rostirii și făptuirii, trebuie sustrasă, "reductiv", din aceste ocurențe, "comandate" de logos-ul formal însuși, pentru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în sens judicativ) a logos-ului formal ca timp îmbogățesc unitatea însăși; dar aceasta, în măsura în care nu-și deteriorează ființa chiar dacă trece în fel de fel de fapte ale gândirii, rostirii și făptuirii, trebuie sustrasă, "reductiv", din aceste ocurențe, "comandate" de logos-ul formal însuși, pentru a stabili și pierderea de sens pe lângă sporul de care vorbeam mai înainte pe care, paradoxal, unitatea însăși a suferit-o datorită formalizării logos-ului. Pe de altă parte, aceste reducții se constituie ele însele prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii, rostirii și făptuirii, trebuie sustrasă, "reductiv", din aceste ocurențe, "comandate" de logos-ul formal însuși, pentru a stabili și pierderea de sens pe lângă sporul de care vorbeam mai înainte pe care, paradoxal, unitatea însăși a suferit-o datorită formalizării logos-ului. Pe de altă parte, aceste reducții se constituie ele însele prin regula de metodă a judicativului, după care orice fapt trebuie să aibă un temei; ele sunt, așadar, căi de căutare a unui temei. Dar atâta vreme cât temeiul "constituit reductiv
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie ele însele prin regula de metodă a judicativului, după care orice fapt trebuie să aibă un temei; ele sunt, așadar, căi de căutare a unui temei. Dar atâta vreme cât temeiul "constituit reductiv" este ceea ce mai sus am numit "origine originară" (logos-ul întreg), iar nu "originea non-originară" (judecata și timpul ca logos-ul formal, pentru orizontul dictaturii judicativului), reducția nu se mai supune ca atare acestei reguli de metodă. În fapt, "temeiul" constituit prin aplicarea sa este el însuși, totodată, act
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orice fapt trebuie să aibă un temei; ele sunt, așadar, căi de căutare a unui temei. Dar atâta vreme cât temeiul "constituit reductiv" este ceea ce mai sus am numit "origine originară" (logos-ul întreg), iar nu "originea non-originară" (judecata și timpul ca logos-ul formal, pentru orizontul dictaturii judicativului), reducția nu se mai supune ca atare acestei reguli de metodă. În fapt, "temeiul" constituit prin aplicarea sa este el însuși, totodată, act constitutiv și obiect intențional (logos-ul ca atare). Cum este posibilă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
originea non-originară" (judecata și timpul ca logos-ul formal, pentru orizontul dictaturii judicativului), reducția nu se mai supune ca atare acestei reguli de metodă. În fapt, "temeiul" constituit prin aplicarea sa este el însuși, totodată, act constitutiv și obiect intențional (logos-ul ca atare). Cum este posibilă o asemenea constituție-de-a-fi reprezintă scopul însuși al demersului, după aplicarea reducției judicative asupra dictaturii judicativului. Ceea ce capătă importanță din perspectiva ultimei afirmații este faptul că temeiul la care este redusă întreaga bogăție a orizontului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atare). Cum este posibilă o asemenea constituție-de-a-fi reprezintă scopul însuși al demersului, după aplicarea reducției judicative asupra dictaturii judicativului. Ceea ce capătă importanță din perspectiva ultimei afirmații este faptul că temeiul la care este redusă întreaga bogăție a orizontului dictaturii judicativului logos-ul formal (judecata, ca act constitutiv pentru tot ce se află în acest orizont) și timpul (obiectul intențional corelativ) funcționează ca atare nu pentru reducția judicativă, ci pentru toate "obiectele" dictaturii judicativului (supuse reducției): gânduri, rostiri, fapte fel de fel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii, rostirii și făptuirii? Desigur, nu! Odată încheiate cele două reducții, va deveni cu putință proiectul pentru o veritabilă "reconstrucție" filosofică, prin care să capete șansă non-judicativul, adică o altă cale a gândirii decât cea care a condus către instituționalizarea logos-ului formal, anume către analitică și dialectică, altfel spus, spre dictatura judicativului, care este proprie gândirii, rostirii și făptuirii din logică, filosofie, știință, ideologie, așa cum acestea sunt păstrate în tradiția noastră istorică. Această posibilitate nu indică însă, până la urmă, decât
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectică, altfel spus, spre dictatura judicativului, care este proprie gândirii, rostirii și făptuirii din logică, filosofie, știință, ideologie, așa cum acestea sunt păstrate în tradiția noastră istorică. Această posibilitate nu indică însă, până la urmă, decât un alt orizont natural-istoric, în care logos-ul și-ar recrea întreaga sa lume, punând la cale alte reglementări ale faptelor de gândire, rostire etc. decât cele care se află, cu întreaga justificare "formală", în "lumea vieții" noastre de o buna bucată de timp. Abia atunci va
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]